810 matches
-
și vocea celui aflat în pană de argumente / tunet e și vuietul tăcerii în clopotul orei // iată că însuși muntele și-a căscat prăpăstiile / pesemne ca să ne vorbească să ne avertizeze// au înflorit salcîmii corcodușii cireșii / iar florile miros a zădărnicie" (Fapt divers). Găsim și o mixtură de folclor și dicție modernă ce aproape stinge umorul: "s-a dat cu rîurile / și rîurile erau jgheaburi crăpate/ s-a dat cu pietrele / și pietrele erau var nestins / s-a dat cu bradul
O sensibilitate transilvană by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7337_a_8662]
-
pierdut (și imposibil de regăsit). Dar această afirmație ar presupune o anumită teorie care nu își vădește adevărata semnificație decît prin comparația cu Proust. Nerval a încercat și el să regăsească timpul pierdut, dar nu a reușit decît să probeze zădărnicia propriei himere. Data rostită de Sylvie în final ar apărea din acest unghi, ca sunetul de gong care marchează sfîrșitul povestirii." Însă lucrurile nu stau tocmai așa, ci chiar dimpotrivă; Eco, în fapt, își organizează demonstrația prin reducere la absurd
Umberto Eco și literatura by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14449_a_15774]
-
continuă ca, în fața unor occidentali pe care propaganda mediatică i-a dresat pînă la sterilitate, să afirme că, în ciuda a tot și toate, ideile lui Marx s-au dovedit criminale; și îl compătimesc fiindcă simt cît elan romantic și cîtă zădărnicie stă în efortul pe care l-a făcut în ultimii ani pentru a defini un regim politic pe care parlamentarii de la Bruxelles au aroganța de a-l absolvi de vini postume. De aceea, cînd e vorba de respingerea răului, mă
Despre rădăcinile ororii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5131_a_6456]
-
dă prilejul de a prețui autori mai tineri decît el, ale căror cărți le citește cu bucurie constantă, alături de alte zeci de volume pe care le comentează sîrguincios: „Citesc enorm. Scriu puțin. Citesc din ce in ce mai mult. Scriu din ce in ce mai puțin. Simptome de zădărnicie“ (p. 99) Nu de zădărnicie e vorba, ci de cazul unui credincios care și-a găsit echilibrul lăuntric, fără a putea însă să ridice acest echilibru la pragul unei tensiuni expresive. Jurnalul are moliciunea galanta a spiritelor împăcate cu sine
Părul din parohie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4367_a_5692]
-
autori mai tineri decît el, ale căror cărți le citește cu bucurie constantă, alături de alte zeci de volume pe care le comentează sîrguincios: „Citesc enorm. Scriu puțin. Citesc din ce in ce mai mult. Scriu din ce in ce mai puțin. Simptome de zădărnicie“ (p. 99) Nu de zădărnicie e vorba, ci de cazul unui credincios care și-a găsit echilibrul lăuntric, fără a putea însă să ridice acest echilibru la pragul unei tensiuni expresive. Jurnalul are moliciunea galanta a spiritelor împăcate cu sine, ideal de netăgăduit sub unghi
Părul din parohie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4367_a_5692]
-
gîndurile sale nemijlocit exprimate. Pentru că Baba nu este prezent în album doar ca pictor, ci și ca scriitor, ca infatigabil consumator de cultură și ca un spirit saturat de enorme energii și, simultan, sfîșiat de îndoieli și bîntuit de sentimentul zădărniciei. în notele de jurnal și în splendidul autoportret narativ în care artistul își urmărește propria devenire, cu încredințarea că participă la însăși lucrarea destinului, Cornelui Baba este, fără nici o îndoială, una dintre vocile cele mai grave, mai lucide și, în
Chipurile lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9259_a_10584]
-
mistic, vizionară și incoruptibilă. O copleșitoare majoritate a lucrărilor sale trăiește tocmai în această ambiguitate fertilă; scenele sociale sînt, de fapt, procesiuni, suferința se transfigurează și devine patimă, chipurile emaciate au lumini sacerdotale, iar regii nebuni sînt niște posedați ai zădărniciei. Așezată deopotrivă în tangibil și în metafizic, această pictură se hrănește din lumea nemijlocită, dar își ia și cuvenitele precauții în ceea ce privește aspirațiile spirituale și visul eternității. Ea este eroică și sacră în același timp, plină de energii telurice și de
Chipurile lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9259_a_10584]
-
gît/ chiar în timpul saltului peste prăpăstii/ clipă ce-mi mai stăruie în carne/ tăietură bruscă în pupilă atunci cînd văd cîte-un convoi funebru/ zăresc sculpturile coșciugului/ un fir de iarbă o floare stilizată -/ atunci clipa nașterii mele mă străfulgeră în zădărnicia ei/ îmi zic poate și eu sînt sculptat undeva pe-un capac/ cu degete abia reliefate încercînd să-mi smulg masca obrazului/ cu gene mijite străduindu-mă să fac pupila de lemn să vadă// Și totuși clipa în care m-
Un baroc paradoxal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15295_a_16620]
-
al vieții decît despre moarte. Dina Hrenciuc - Pas în cerc, Editura Paralela 45, Colecția 80, Seria Proză, Pitești - București - Brașov - Cluj-Napoca, 2001, 110 p., f.p. Dezamăgirea poetului care urmărește vechile armuri și virtuți ale poeziei căzute în pasta realului, dulce-amară, zădărnicia lor pe care o recunoaștem fără să ne putem dezice de ele, aceasta mi se pare a fi tema volumului lui Adrian Alui Gheorghe: "îngerul// venise să spună/ o poezie/ dar cum/ să faci din cuvinte/ ceea ce nu poți zidi
Gustul dulce-amar al realității (și al iluziilor) by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15867_a_17192]
-
tropi constituie o probă a unei mari vitalități corective. Resortul întregului discurs e o triere severă a specimenelor omenești întîlnite: „La Judecata de Apoi nu există cuvîntul noi, ci mai curînd oameni și javre, fiecare cu crucea lui în cimitirul zădărniciei”. Întru totul remarcabila creație a lui Niculae Gheran constituie ea însăși o miniJudecată de Apoi.
O miniJudecată de Apoi by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5435_a_6760]
-
act substitutiv, sub semnul unui neîncetat efort: "Plăcerea/ și furia/ de a crea/ de a distruge/ de a crea/ etcaetera/ un spațiu de limbaj/ de a-l tot goli/ și a-l tot umple/ cu obiecte de limbaj/ puterea și zădărnicia/ gestului încăpățînat și răbdător" (Iubire). Destrucția și creația sînt fenomene inseparabile, țelul fiind victoria, oricît de trudnică, a celei din urmă: "Mîna ta să distrugă/ acea floare/ acel copac/ apoi să le refacă/ bucată cu bucată/ în cel mai ascuns
Între gol și plin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15841_a_17166]
-
Răului ascendent? Dan Damaschin se vrea martorul unui atare timp al Răului exaltat, paroxistic, pe care-l caligrafiază cu un tragic fior încercînd a-i capta esența din capul locului, chiar prin titlurile poemelor, granule ale sumbreții fără scăpare: Elogiul zădărniciei, Les puissances des ténèbres, Starea de plîns, Apoteoza Răului, Pustiitorul, Agonie, Atotsfîrșitul. Sau asumîndu-și rolul de herald al nimicirii, prin acest vers-deviză: "Că o solie a ireparabilului sosește poetul". Un prim aspect al acestei solii care poartă mesajul tenebrelor nimicitoare
Un sol al "ireparabilului" (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15949_a_17274]
-
feciorelnice de mesteacăn, vițele sălbatice descind în noapte pentru a-i sugruma pe oameni, o gingașă floră înnebunește în serele-ospicii, totul fiind îngăduit "întru surparea trunchiului Ființei" (Cărțile junglei de asfalt). Evident, amoralitatea își pune pecetea pe această rezervație a zădărniciei care e universul transpus în "limbajul spaimei", în "dialectul groazei", inspirate de el însuși. "Efigiile Binelui și Răului s-au șters de pe monezile date la topit" (ibidem). Or, indistincția dintre Bine și Rău ce înseamnă altceva decît o biruință a
Un sol al "ireparabilului" (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15949_a_17274]
-
și nu luate pe nemestecate de pe internet. Astăzi, îmi face mare plăcere să stau cu ea de vorbă. Lucidă, plină de imaginație, neintrând niciodată în panică, e partenerul ideal pentru orice discuție în care vine vorba de politică, morală și zădărnicia universului în care trăim. Cred că după ce va epuiza câteva etape în zona publicisticii, va deveni o "mărturisitoare" detașat-febrilă asupra lumii noastre - în stilul lui Edmonde Charles-Roux. Demonul literaturii e prea puternic cuibărit în ea pentru a nu ieși, mai
Vă împrieteniți ușor? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7840_a_9165]
-
basarabeană. Copil la ruși , un substanțial volum de memorii semnat de Leo Butnaru; Tot atât de liber , o nouă carte de poeme a lui Constantin Abăluță, în care Mircea Martin descoperă „conștiința unui sfârșit iminent, pe de-o parte, și sentimentul unei zădărnicii cosmice, pe de altă parte”; în fine, Născut în 58 , o antologie, prefațată de Vasile Spiridon, care adună nouă poeți, biologic de aceeași vârstă, dar diferiți între ei, atât prin momentul când au intrat în literatură, cât și prin evoluția
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3524_a_4849]
-
Petrescu acordă un rol mai mare descripției de peisaje, cu funcție analitică (natura devine, la modul romantic, cel mai bun rezonator sufletesc), decât epicității și conflictelor. Pentru deprimatul Matei, abia ieșit din adolescență, luptând cu pustiul provincial și cu sentimentul zădărniciei, Dora este o idilă salvatoare, o rază de lumină și speranță. Amândoi sunt structuri bovarice, încrezătoare că iubirea este singurul sens nobil al existenței. Scriitorul învăluie idealismul erotic al protagoniștilor săi într-o estetizare simbolistă, impresionistă, mizând pe forme și
O iubire de altădată by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9449_a_10774]
-
au picioarele copiilor, și vorbind cu vocea posomorîtă, hărțuită, uimită, pînă cînd în cele din urmă ascultarea însăși avea să se renege pe sine și simțul auzului avea să se recunoască învins de la sine și obiectul de demult mort al zădărniciei ei neputincioase și totuși neîmblînzite avea să se arate, parcă printr-o recapitulare încărcată de reproșuri, invocat liniștit, neatent și inofensiv, iscat din mereu reînnoita și visătoarea și învingătoarea pulbere. Glasul ei nu se oprea, se pierdea pur și simplu
Tatăl nostru Faulkner by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16180_a_17505]
-
își găseau rezolvarea prin arderea unei cărți pe care nici n-o citiseră și asasinarea unui scriitor de care, până cu o secundă în urmă, nici nu auziseră. Bune conducătoare de fanatism, populațiile needucate au impresia că își răscumpără astfel zădărnicia unei existențe chinuite. M-am întrebat și atunci, la sfârșitul lui 1989 și în primii ani din 1990, ce vor fi simțind cei care, cu o ură animalică, înălțau ruguri pentru a arde cartea ori demonstrau furios purtând pancarte cu
Cât valorează un scriitor? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2517_a_3842]
-
Lovinescu, examinat pe reversul său umbros, o alcătuiește raportul acestuia cu "materia primă" a activității sale care e cititul și scrisul. Lectura în cantitate prea mare i se pare un obstacol în calea scrisului, iar scrisul e subminat de simțămîntul "zădărniciei", atît de specific lovinescian, activ încă din anii tinereții: M-a apucat un mare dezgust de hîrtia înnegrită. Așa mi se întîmplă totdeauna. Cînd citesc mult, nu mai scriu eu". Sau: " Mi se pare așa de zadarnic, și mi se
E. Lovinescu: cealaltă față a lunii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12107_a_13432]
-
exuberant și vital, ce angajează întreaga trupă într-un dans frenetic cu ritmuri japoneze și oșenești, umbra morții, trupul prăbușit a lui Macbett și baletul straniu al vânătorului de fluturi, imagine poetică, laitmotiv al spectacolului, aruncă un semn secret peste zădărnicia și vanitatea puterii. Un sfârșit ionescian care tulbură, farmecă și neliniștește pentru că "nu există teatru fără o taină ce se dezvăluie; nu există artă fără metafizică; nu există social fără un fond extrasocial. Extrasocialul e locul unde omul e profund
Un spectacol autobiografic: Macbett - Caramitru by Ludmila Patlanjoglu () [Corola-journal/Journalistic/14630_a_15955]
-
se încinsese, eram culpabil, negreșit, nu mă gîndisem nici o clipă că studiile de filosofie ar fi putut să fie un impediment în munca delicată a unui distribuitor de treninguri, mînuși de box, bocanci și mingi de fotbal, mă copleșise sentimentul zădărniciei, ce-mi trebuise să-i citesc pe Plotin, Spinoza, Kierkegaard și Nietzsche, ca să-mi încarc biografia cu încă o hibă, neintrată în calcul?, Ťașa încît găsește fiule o slujbă pe măsura înțelepciunii căpătate în facultateť (surîs subtil-ironic) și încă înainte de
Adevărul unui "fals exercițiu" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11093_a_12418]
-
cu atît mai insuportabil cu cît temporizările fără capăt alternează cu aprecieri aparent stimulatoare și promisiuni deșarte, într-un joc pervers al inutilității. Am cunoscut și noi fenomenul. Nu e oare transpusă în asemenea situații, la o scară meschină, viziunea zădărniciei universale, umilite, discreditate prin caricatură? La redacția ,Luceafărului", ,a urmat, așa cum prevăzusem, același ritual al amînărilor, al laudelor măgulitoare și observațiilor neghioabe, aceleași drumuri pline de speranțe în spațiul paradisiac al literelor din bulevardul Ana Ipătescu unde reîntîlneam figurile de
Adevărul unui "fals exercițiu" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11093_a_12418]
-
așa rămân/ Sisif sărac,/ Sisif bătrân". Scriind sub o dublă ispită, a sublimului și a entropiei, poetul nu-și uită trecutul ("părinți și morminte" ce "citesc din scriptură") mitul transilvan, filonul liric anonim, dar nici prezentul ce-i induce sentimentul zădărniciei operei, poezia părându-i o amăgitoare moară de cuvinte, o necontenită urzeală sortită efemerului și destrămării. Părere întreținută și de ingratitudinea contemporanilor ("Pe nimenea nu mai aștepți,/ de tine nu întreabă nime -(...)") pe care poetul nu se sfiește să-i
Via crucis by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17319_a_18644]
-
poveste (dar care personaj al filmului nu e un personaj de poveste?), cu părul de un alb strălucitor și cu o distincție regească - e bătrîn și trist; a cucerit tot ce era de cucerit, și acum, la crepuscul, simte gustul zădărniciei; pentru binele imperiului, vrea să lase puterea unui bărbat puternic și necorupt, Maximus, un general care a condus legiunile romane spre victorie, prin felurite ținuturi barbare. Dar Commodus cel neiubit află de hotărîrea împăratului și, după o criză de gelozie
Un gladiator australian by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16828_a_18153]
-
înțeles că nu doar Ceaușescu, ci marxismul însuși era problema, Danemarca noastră. Între ziariștii din România, ai fost consecvent alături de noi, membrii și experții Comisiei Prezidențiale, în demersul condamnării dictaturii comuniste. Când unii sceptici de profesie spuneau că este o zădărnicie, că ne pierdem vremea, tu ai spus și ai scris că este un imperativ moral care nu poate fi amânat. Avem amintiri, valori și idealuri comune", susține Tismăneanu. Știm, și tu și eu, că unele idei pot distruge lumea umană
Tismăneanu: Ce-a făcut Culcer la TVR se numeşte profesionalism () [Corola-journal/Journalistic/23699_a_25024]