2,097 matches
-
vremea veche, o Împărăție mare și puternică. Oamenii care au ridicat pe lume aceea putere se chemau romani. Scaunul Împărăției era la Roma. Acolo, la Roma, trăiau Împărații. De acolo porneau poruncile lor, către marginile Împărăției, la oștile Îmbrăcate cu zale și coifuri. Iată Însă că s a găsit un neam care s-a apărat cu armele Împotriva lor. Acel neam trăia În Dacia, adică În locurile unde trăim noi acum. Oamenii aceștia erau dârji, iuți și foarte războinici. Oștenii Împăraților
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
au Învățat limba cuceritorilor și astfel s-a născut un nou popor, poporul român, și s-a format limba română. Cuvinte: scaunul Împărăției = capitala Împărăției, locul unde stau Împărații (reședința Împăratului); Roma = capitala Imperiului Roman, azi capitala Italiei; Îmbrăcate În zale și coifuri = soldații romani purtau cămăși de zale și coifuri de metal. Zalele erau țesături făcute din ochiuri mici de fier, legate unul de altul, iar coifurile erau acoperăminte de metal pe care soldații le purtau pe cap pentru a
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
născut un nou popor, poporul român, și s-a format limba română. Cuvinte: scaunul Împărăției = capitala Împărăției, locul unde stau Împărații (reședința Împăratului); Roma = capitala Imperiului Roman, azi capitala Italiei; Îmbrăcate În zale și coifuri = soldații romani purtau cămăși de zale și coifuri de metal. Zalele erau țesături făcute din ochiuri mici de fier, legate unul de altul, iar coifurile erau acoperăminte de metal pe care soldații le purtau pe cap pentru a fi apărați În războaie; imperiu = Împărăție, țară (În
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
român, și s-a format limba română. Cuvinte: scaunul Împărăției = capitala Împărăției, locul unde stau Împărații (reședința Împăratului); Roma = capitala Imperiului Roman, azi capitala Italiei; Îmbrăcate În zale și coifuri = soldații romani purtau cămăși de zale și coifuri de metal. Zalele erau țesături făcute din ochiuri mici de fier, legate unul de altul, iar coifurile erau acoperăminte de metal pe care soldații le purtau pe cap pentru a fi apărați În războaie; imperiu = Împărăție, țară (În cuprinsul lui intrau toate țările
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
cu copiii răzeșilor. Toți Îi spuneau Ștefăniță sau Ștefănucă, și era bucuria lor când venea prin părțile Trotușului. Mic, Îndesat, sprinten și ager, nu-l putea nimeni Întrece În aruncarea săgeților către ulii. Avea ochi albastri, părul inelat. Purta și zale ușoare, și niște pinteni frumoși. Așa Îl aducea părintele său, Bogdan-Voievod, dinainte, pe șa, arătându-i frumuseți și bogății pe Întinsurile patriei, de la Suceava-n jos, dar lui Ștefan Îi plăceau cel mai mult Împrejurimile Borzeștilor, unde se afla un
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
amintindu-ne de un trecut glorios. Un astfel de monument este și Mânăstirea Putna, zidită de Ștefan cel Mare. Cuvinte: cetate de scaun = cetatea unde locuiau voievodul și slujitorii săi; capitala țării; Împlătoșat = Îmbrăcat, Înarmat cu o haină specială din zale, de fier, piele etc., pentru a apăra corpul de lovituri; arcaș = oștean Înarmat cu arc; persoană care trage cu arcul. GIURGIU - CĂLUGĂRENII după Alexandru Vlahuță Sosim În fața orașului Giurgiu. Dunărea liniștită, largă, are aspectul unui lac frumos, poleit de razele
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
ei azi[-s] pe pământ. (zgomot afară) 2259 Simțesc în mine spaimele cântării, Lumina, sufletului, durerea mării. 2254 Eu simt în mine glasul, Lumina, sufletul, durerea mării. [BLESTEMUL LUI DECEBAL] (Decebal - între flăcări luminoase. Fund în dreapta grup de romani în zale luminați de aruncăturile razelor. În mijlocul lor, mai nalt, în poziție nobilă, Traian) {EminescuOpVIII 49} DECEBAL (blestemă) Zeci de secoli vă urcarăți, zeci de secoli să cădeți, Viața voastră să nu fie decât o lungă cădere! Cum ați omorât voi un
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-o dalbă soarte, A desperat acuma... dar speră după moarte! ȘT[EFAN] Ceea ce cred bătrânii, aceea ce ei speră, Pentru copii li este o vorbă efemeră. ARB[ORE] O, când un copil fraged privește o ruină Și știe c-avea zale de aur și lumină, Ai vrea să fie-un rege cu-ncoronată frunte, Un rege trist și palid din vremile cărunte, Cu o regină dulce și blândă ca o steauă, Cu-n păr de raze negre, c-un sân de albă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ochi - S-a-nchis pe lume! O, Ștefan! Ștefan - tu, lumina vremei, Te-ai stins și am rămas în întuneric. ["DE CE AȘA DE TRIST...? "] 2270 EA De ce așa de trist, amicul meu? Tu care ești viteaz vestit în lume În zale când te-mbraci și când străbați O oaste-ntreagă ca și o furtună, Tu ce acuma aperi doar cetatea În contra unei oști ce e departe, Tu să fii trist? [EL] Eu nu sunt trist de asta Tu știi prea bine
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
un timp în care steaua ce au revărsat-o nu mai există, astfel din zarea trecutului mai ajunge o rază de glorie până la noi, pe când cauza acestei străluciri, tăria sufletească, credința, abnegațiunea nu mai sunt. Degeaba pitici moderni ar îmbrăca zalele lor mâncate de rugină daca nu pot umplea sufletele cu smerirea și credința celor vechi. Ci nu de ei poate fi vorba când discutăm ceea ce se petrece în zilele noastre; nu virtuțile lor de eroi și de sfinți pot fi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
să alunece pe clina ce i-o crease duplicitatea guvernului ei. Prin acel act d. Brătianu a pierdut încrederea a cinci cel puțin din șapte puteri. Dar d-sa se supără. Urmează discursul tronului, îmbrăcat de sus până jos în zale și platoșe de oțel: țara 'l vede, quiriții aplaudă, crezând că lucru mare ce asigurări trebuie să fi având primul nostru ministru de la puterile din apus pentru a vorbi cu atâta emphasis. Aș! Nimic! Scuzele plecate ale blondei sale umbricule
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
română ne întărește în credința veracității acestor enunțări, cari îndealtmintrelea ni se confirmă și din alte sorginți competente (? ). Pietrele aruncate în ferestrele rezidenței metropolitane, precum și atacurile fără moderațiune a presei române de dincoaci și de dincolo de Carpați, impertinentul "protest în zale" cu care-a umplut lumea tinerimea română din Sibiiu, îndreptat în contra "neadevărurilor tendențioase" cuprinse în pastorala de mai sus dovedesc nu mai puțin turburarea întinsă și adâncă, pe cari le-a produs descoperirile mitropolitului în inițiatorii și complicii noului scandal
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cu sisteme, nu cu organe de simț". Toate ismele confirmă că "ideologia" face același lucru. În materie de simboluri, sistemele decid. Comte, această minte organizată și complexă, a vrut să ne arate cum se naște o doctrină precum Atena în zale din capul lui Zeus. A crezut că poate gîndi de unul singur ceea ce-i curată nebunie. Birocrația determină ideocrația, și nu invers. Comte era un om pașnic, un pacifist, prea puțin certăreț și crud ca să fie un Sfînt Pavel sau
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
fiind, „licean” peste doisprezece ani - și Facultatea de Filosofie a Universității București (1946-1949), luându-și licența abia în 1972. Intră din tinerețe în publicistică: în 1947 face parte din Brigada „Horea, Cloșca și Crișan”, care publică în Iugoslavia ziarul „Borba za omladinski Pruz”, este redactor și apoi șef de secție la Editura Tineretului (1949-1952). Ajunge, probabil tot din cauza boemei, muncitor necalificat la Uzinele „23 August” (1952), corector (1952-1953). După ce șomează o vreme va funcționa ca instructor la Casa Centrală a Creației
MANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287979_a_289308]
-
Dragutin Ranković, Beograd, 1990, p. 40-41. • Emil Lăzărescu, Nicodim de la Tismana și rolul său în cultura veche românească, I, (până în 1385), în „Romanoslavica“, istorie, București, 11, 1965 (în continuare: Lăzărescu, Nicodim), p. 258-262. • M. Hristodulova, Socialno-etičeskie vzgledi na Evtimij Trnovski za ženata i braka, otraženi v poslanieto mu do Ugrovlahijskija mitropolit Antim, în Tărnovska knižovna škola, II, Sofija, 1980. • Ekkehard Völkl, Das rumänische Fürstentum Moldau und die Ostslaven im 15. bis 17. Jahrhundert, Wiesbaden, 1975, p. 11-12; D. Năstase, Le Mont
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Mihai Pop (Nouvelles variantes roumaines du chant du Maître Manole. Le sacrifice de l’emmurement), Magdalena László-Kuțiuk ( Încă o dată despre colinda românească și cea ucraineană), Neda Pavlova (Sravnitelna harakteristika na bălgarskite samodivi, rumănskite zâne i srăbskite vili), Paula Tănăsescu (Motivat za svatbata na slănceto i lunata v bălgarskata i rumănskata mitologhia), Antoaneta Olteanu (Personnages démoniaques dans leș contes populaires roumains et russes), Gheorghe Călin (Concordante, interferente și elemente de structură compoziționala în cântecele slovace și românești), Nicolae Roșianu (Eposul popular rus
ROMANOSLAVICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289351_a_290680]
-
ultrarealistă” (Marian Papahagi) - înregistrează tensiuni paroxistice, notația expresionistă atinge apogeul: „Se învârtesc rotative, mii de ziare, cuvinte / Cad în rigole, ca grindina, ca fructele putrede / Mari reflectoare, tobe, acrobați, saltimbanci cu zâmbetul calp / Ziua curge frenetic, gureșă cu paiete, cu zale, cu explozii de-o clipă / Fire, forme, nervi se nasc, strălucesc, se consumă, se sting / Porții de viață, de moarte, de glorie se-mpart pe mari galantare / Dinții le mestecă / Am trăit! urlă șacalul, femeia, robul, vulturul, câinele / Am trăit
SANDRU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289462_a_290791]
-
Lacombe, F. (2005), Rezolvarea dificultăților de comunicare, Editura Polirom, Iași. Lévi-Strauss, C. (1978), Antropologia structurală, Editura Politică, București. Libaert, T. (2001), La communication de crise, Dunod, Paris. Little Falls Christian Centre (1997-2000), Ice Breakers, (on line) 1-10, www. littlefalls.co.za/icebreakers 110.cfm. Lohisse, J. (2002), Comunicarea. De la transmiterea mecenică la interacțiune, Editura Polirom, Iași. Longenecker, J.G. (1969), Principles of Management and Organizational Behaviour, Charles E.Merrill Publishing Company, Ohio. Luthans, F. (1985), Organizational Behavior, McGraw Book Company, New York. Maidment
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Mircea Mihăieș, „Linia de plutire” O, 1984, 24; Viorel Dirja, Rămășițele unui război sufletesc, CL,1984, 6; Radu G. Țeposu, O față a liricii feminine, F, 1984, 15; Mincu, Eseu, II, 106-109; Nicolae Manolescu, Antiromantism, RL, 1987, 2; Mihail Iordache, Zale și catifele: Elena Ștefoi -„Repetiție zilnică”, CL, 1987, 2; Traian T. Coșovei, „Repetiție zilnică”, VR, 1987, 2; Al. Cistelecan, „Repetiție zilnică”, F, 1987, 4; Zaharia Sângeorzan, „Aș putea povesti...”, CRC, 1987, 10; Marian Papahagi, Pasteluri fericite și alte poezii, TR
STEFOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]
-
Prin inima mea trec cercuri polare, Planetele, prinse într-un nou colier, Dau înserării mai multă culoare. Dar unde ești tu, cu noaptea și ziua? Mistere și lanțuri ne țin prea departe. Cu-n clește de foc aș rupe doar zaua Ce leagă, în umbră, viața de moarte. Citește mai mult Nu-mi spune că noaptea-i la tine! O caută naiul prin floarea de tei,Prin râuri ce fug din munți spre colineși-n lacrima blândă a ochilor mei.În clopote
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
amintesc acum... XXIX. TRIST, de Daniela Dumitrescu, publicat în Ediția nr. 1435 din 05 decembrie 2014. Ce nevoi subjugă firea Și obligă o ființă Ochii tot plecați să-i țină Către nici o năzuință? Ce durere-apleacă omul Și-i înlănțuie puterea? Zale reci închidă-i gura Și în el fie tăcerea... Care forțe îl posedă? Vorba-n piept i se crispează, Neputând să glăsuiască, Trist, el gura-și încleștează. Citește mai mult Ce nevoi subjugă fireași obligă o ființăOchii tot plecați să
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
Care forțe îl posedă? Vorba-n piept i se crispează, Neputând să glăsuiască, Trist, el gura-și încleștează. Citește mai mult Ce nevoi subjugă fireași obligă o ființăOchii tot plecați să-i ținăCătre nici o năzuință? Ce durere-apleacă omulși-i înlănțuie puterea?Zale reci închidă-i gurași în el fie tăcerea...Care forțe îl posedă?Vorba-n piept i se crispează,Neputând să glăsuiască,Trist, el gura-și încleștează.... XXX. SCRISOARE CĂTRE IUBITUL MEU, de Daniela Dumitrescu, publicat în Ediția nr. 1430 din
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
Sofia, 1983; Mircea Eliade, V dvora na Dionis [În curte la Dionis. Pe strada Mântuleasa], Sofia, 1985, Gadateliat. Gospojița Kristina [Domnișoara Cristina. La țigănci și alte nuvele], Sofia, 2003; Titus Popovici, Smarta na Ipu [Moartea lui Ipu], Sofia, 1986; Stihove za maikata [Versuri pentru mama], Sofia, 1989; Grigore Vieru, Sini metafori [Metafore albastre], Sofia, 1989; Mircea Dinescu, Demokrația na prirodata [Democrația naturii], Sofia, 1995; Poezia i proza ot Balkanite [Poezie și proză din Balcani], Sofia, 1996. M. In.
STAMBOLIEV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289851_a_291180]
-
Drăghici Cantacuzino, Radu Izvoranu, mare stolnic (călugărul Rafailă), se înrudea cu Cantacuzinii. Prezența copiilor suplinește uneori absența informațiilor despre soții. Marele ban Barbu Milescu Pârâianu (călugărul Dositei), a avut o fată, Marica, pe care a dat-o după Dumitrașco, căpitan „za Cerneți”, fiul lui Cornea Brăiloiu. Nu știm cum o chema pe nevasta marelui logofăt Ivan Călinescu (monahul Ioan), inamic al lui Mihnea cel Rău, dar acest boier, din care s-a tras neamul Știrbei din Izvorani, a avut un fiu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
bună măsură constituită în zestrea pe care un alai impresionant, descris de cronicari, a dus-o în 1694 la Iași. Foaia de zestre, alcătuită „cu mila lui Dumnezeu” la 13 octombrie 1693, enumera: „1 iie cu lésă de mărgăritare împletită, za taleri 500; 2 ii iar cu mărgăritar și cu sârmă, za taleri 500; 12 ii cu sârmă, 6 mai grele, 6 mai ușoare; 7 ii cu șâreturi de fir; 10 ii numai cu mătăsuri; 1 dulamă de lastră grea, albă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]