956 matches
-
sa. Munca în redacția "Tribunei", alături de I. Slavici, I. Bechnitz, de Septimiu Albini, toți oameni cu o serioasă cultură înaintată, a însemnat o adevărată școală literară. Anii petrecuți în redacția "Tribunei" sibiene (1887 - 1889) vor culmina cu apariția poemului "Nunta Zamfirei", un poem - spectacol admirabil, care a impresionat chiar și pe olimpianul Titu Maiorescu. Cu "Nunta Zamfirei" George Coșbuc s-a impus definitiv în atenția cititorilor și a criticilor de peste munți, fapt care i-a creat aureola de mare poet. Și
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
o serioasă cultură înaintată, a însemnat o adevărată școală literară. Anii petrecuți în redacția "Tribunei" sibiene (1887 - 1889) vor culmina cu apariția poemului "Nunta Zamfirei", un poem - spectacol admirabil, care a impresionat chiar și pe olimpianul Titu Maiorescu. Cu "Nunta Zamfirei" George Coșbuc s-a impus definitiv în atenția cititorilor și a criticilor de peste munți, fapt care i-a creat aureola de mare poet. Și tot cu ea s-a impus mai întâi și la București, după ce fusese publicată în "Convorbiri
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
de peste munți, fapt care i-a creat aureola de mare poet. Și tot cu ea s-a impus mai întâi și la București, după ce fusese publicată în "Convorbiri literare", în martie 1890. Înainte de a fi publicată în "Convorbiri literare", "Nunta Zamfirei" fusese citită de Coșbuc, la 4 februarie 1890, la ședința Junimii, în București. În jurnalul său Maiorescu va nota: "„Coșbuc, cu eminenta sa poezie Nunta Zamfirei”". Până la apariția poeziei "Noi vrem pământ!" (1894), "Nunta Zamfirei" avea să rămână cea mai
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
în "Convorbiri literare", în martie 1890. Înainte de a fi publicată în "Convorbiri literare", "Nunta Zamfirei" fusese citită de Coșbuc, la 4 februarie 1890, la ședința Junimii, în București. În jurnalul său Maiorescu va nota: "„Coșbuc, cu eminenta sa poezie Nunta Zamfirei”". Până la apariția poeziei "Noi vrem pământ!" (1894), "Nunta Zamfirei" avea să rămână cea mai cunoscută și mai apreciată scriere a lui George Coșbuc. Poemul a fost elaborat în decursul a 5 ani. Prima versiune, datând din 1884, ultima perioadă a
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
publicată în "Convorbiri literare", "Nunta Zamfirei" fusese citită de Coșbuc, la 4 februarie 1890, la ședința Junimii, în București. În jurnalul său Maiorescu va nota: "„Coșbuc, cu eminenta sa poezie Nunta Zamfirei”". Până la apariția poeziei "Noi vrem pământ!" (1894), "Nunta Zamfirei" avea să rămână cea mai cunoscută și mai apreciată scriere a lui George Coșbuc. Poemul a fost elaborat în decursul a 5 ani. Prima versiune, datând din 1884, ultima perioadă a studiilor gimnaziale din Năsăud, a fost publicată pentru prima
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
Acum își orientează scrisul spre idilă și trece treptat de la simple versificări pe teme folclorice la creații originale. În paginile "Tribunei" i se tipăresc numeroase poezii, semnate sau nesemnate, printre care unele dintre cele mai izbutite creații ale sale: "Nunta Zamfirei", "Mânioasă", "Numai una", "Fata morarului", "Crăiasa zânelor" , o parte din "Anacreonticele sale", publicate cu mici modificări în ciclul "Cântece" la sfârșitul volumului "Balade și idile" din 1893. Spre anul 1889, "Tribuna" începe să lucreze în pierdere, situația ducând la desființarea
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
subiectivă, vocația poetului în descrierea naturii este desenul, în forma unor notații simple, neutre sub raport artistic, dar de o mare siguranță și expresivitate în mobilitatea percepției. Coșbuc a păstrat spiritul autentic românesc în balade, prin prezentarea momentelor nunții ("Nunta Zamfirei") sau prin viziunea asupra morții ("Moartea lui Fulger"). Experiența tragică a războiului, momentele din istoria națională și revolta țăranului apar în sinteze poetice, reprezentative pentru psihologia noastră etnică și a filosofiei implicate în atitudinea românească în fața vieții și a morții
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
în Ungaria medievală. Ea este însemnarea de pe Evangheliarul său: " Această Sfântă Evanghelie a scris-o popa Nicodim în Țara Ungurească în 6913 (1404-1405)". Pe la jumătatea secolului XVI, ajungând aproape în ruină, în anul 1564 a fost zidită "din temelie" de Zamfira, fiica lui Moise Voievod din Țara Românească. Este posibil ca vechiul lăcaș, despre al cărui urme se scria la mijlocul secolului al XIX-lea, să fi existat undeva în pădure, în vecinătatea clădirilor actuale. Probabil că în secolul al XVII-lea
Mănăstirea Prislop () [Corola-website/Science/308823_a_310152]
-
au fost întemeiate ulterior. În adevăr, nici cea mai mică relație nu se poate face între Prislop și Nicodim de la Tismana. Pe la jumătatea secolului XVI, Mănăstirea Prislop ajungând aproape în ruină, în anul 1564 a fost zidită "din temelie" de Zamfira, fiica lui Moise Voievod din Țara Românească. Este posibil ca vechiul lăcaș, despre al cărui urme se scria la mijlocul secolului al XIX-lea, să fi existat undeva în pădure, în vecinătatea clădirilor actuale. Zamfira a acționat sigur la o mănăstire
Mănăstirea Prislop () [Corola-website/Science/308823_a_310152]
-
a fost zidită "din temelie" de Zamfira, fiica lui Moise Voievod din Țara Românească. Este posibil ca vechiul lăcaș, despre al cărui urme se scria la mijlocul secolului al XIX-lea, să fi existat undeva în pădure, în vecinătatea clădirilor actuale. Zamfira a acționat sigur la o mănăstire preexistentă, pentru că ea, ca femeie, nu avea drept la ctitorire de mănăstire de bărbați. Îngrijorată de salvarea sufletului ei, după a patra căsătorie cu nobili transilvani care nu erau de religie ortodoxă, ea a
Mănăstirea Prislop () [Corola-website/Science/308823_a_310152]
-
salvarea sufletului ei, după a patra căsătorie cu nobili transilvani care nu erau de religie ortodoxă, ea a înzestrat lăcașul cu odoare scumpe și moaște. Dintre ele, pe cât se pare, doar o icoană a ajuns până astăzi. Piatra funerară a Zamfirei, sfărâmată în mai multe bucăți, se găsește la Prislop. Ea conținea inscripții latine și chirilice. Doi egumeni, Ioan și Teofil, sunt pomeniți în documente. Nu se cunoaște absolut nimic despre rolul lor în administrarea mănăstirii. Probabil că în secolul al
Mănăstirea Prislop () [Corola-website/Science/308823_a_310152]
-
înaltul patronaj al Comisiei Naționale Române pentru UNESCO. Secțiunea "Literatură" l-a avut invitat pe Horia Roman Patapievici, iar secțiunea "Fotografie" pe Nicu Ilfoveanu. Alte secțiuni ale festivalului din acest an au fost: "Muzică", "Arte plastice", unde au fost invitate Zamfira Bârzu și Carmen Indergand-Bira, "Teatru", cu participarea "Teatrului Odeon" și "Film". În anul 1998 festivalul s-a desfășurat în perioada 25 aprilie - 2 mai sub tematica "Normal", iar secțiunile acestui an au fost: "Arte plastice", "Teatru", unde au participat, din
StudentFest () [Corola-website/Science/328402_a_329731]
-
În străinătate a condus Comitetul Național Român, o organizație menită să reprezinte interesele poporului român în lumea liberă. A murit în străinătate, fiind reînhumat în țară cu onoruri, în anul 2000. Fiu al unei familii de mici moșieri (Radu și Zamfira), Nicolae Rădescu s-a născut la 30 martie 1874 în Călimănești (jud. Vâlcea). A urmat cariera militară, fiind absolvent al Școlii Militare de Ofițeri, cu gradul de sublocotenent (1 iul. 1898), și al Școlii Speciale de Cavalerie (iun. 1900): „E
Nicolae Rădescu () [Corola-website/Science/297344_a_298673]
-
Conacul „”, vizitat adeseori de Aleksandr Pușkin, aflat în exil în Basarabia, între anii 1820-1823. Aici, el cunoaște mai aproape cultura și tradițiile localnicilor și se împrietenește cu familia Ralli-Arbore. Se spune că tânărul Pușkin anume aici se îndrăgostește de țiganca Zamfira, căreia îi dedică câteva poezii. La conacul familiei Ralli-Arbore, în mijlocul unui parc mic, se pot vedea bustul poetului rus, izvorul Zamfirei și alte locuri pușkiniene.
Zamfir Ralli-Arbore () [Corola-website/Science/307703_a_309032]
-
tradițiile localnicilor și se împrietenește cu familia Ralli-Arbore. Se spune că tânărul Pușkin anume aici se îndrăgostește de țiganca Zamfira, căreia îi dedică câteva poezii. La conacul familiei Ralli-Arbore, în mijlocul unui parc mic, se pot vedea bustul poetului rus, izvorul Zamfirei și alte locuri pușkiniene.
Zamfir Ralli-Arbore () [Corola-website/Science/307703_a_309032]
-
țel. 282308 IONICĂ GHINEA Pitești Exercițiu bl. D17 sc. C ap. 12 țel. 250624 IORDACHE ELENĂ Pitești, str. Războieni bl. D1 sc. A ap. 18 țel. 644120 MATEI GHEORGHIȚĂ Pitești Aleea Negoiu bl. E10 sc. A ap. 31 țel. 095037258 MIHAI ZAMFIRA Pitești Negru Vodă bl. D1 sc. A ap. 2 țel. 632882 MITOI ION Pitești Ț. Vladimirescu bl. A3 sc. a ap. 3 țel. 633133 MOAGHEN CRISTINA Pitești Trivale bl. P8B sc. A ap. 1 țel. 273903 MODEL MIHAELA Pitești Smârdan
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
14353 CHIRU CORNELIA (n. 1951) �� Călărași, Str. Gh. Lazăr nr. 1, bl. B 14, et. 2, ap. 5 țel. 313113 093342378 3334 CINCIULESCU FLOAREA (n. 1958) Călărași, Str. Bărăganului bl. L32, sc. 1, ap. 28 țel. 328255 18003 CIRLIG A. ZAMFIRA (n. 1965) Loc. Radovanu țel. 092121076 3335 CIRLOGEA ELENĂ (n. 1938) Călărași, Str. Cuza Vodă bl. N 20, sc. 3, ap. 46 țel. 332044 14361 COMSA ION (n. 1938) Călărași, Str. Sf. Nicolae bl. A 25, sc. 3, ap. 44
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
nr. 31 țel. 424519 22028 VELEA NICULINA (n. 1953) Slatina, str. Crișan bl. GA11A sc. A ap. 41 țel. 436836 930 VIȘAN ROXANA MARIANA (n. 1967) Slatina, Str. Păci, nr. 1, bl. 1, sc. A, ap. 167 țel. 437398 5821 ZAMFIRA EUGENIA (n. 1959) Balș, Str. Ion Creangă nr. 2, bl. 9, sc. 5 țel. 451083 Partea a VI-a 19446 PREDA MARIANA (n. 1965) Slatina, Aleea Muncii nr. 17, bl. FB8, sc. A, et. 2, ap. 11 Tutori de stagiu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
bl. 331K, ap. 16 țel. 195518 3471 CONSTANTINESCU MIHAI (n. 1927) Ploiești, Str. Gh. Doja, bl. 35 A2, sc. 1, ap. 9 țel. 191952 13136 CRĂCIUN S GHEORGHE (n. 1936) Ploiești, Str. D. Bolintineanu, nr. 10 țel. 141376 3475 DINU ZAMFIRA (n. 1930) Ploiești, Str. Ion Ghica nr. 6 țel. 128796 3476 DONEA GHEORGHE (n. 1929) Ploiești, Str. Vasile Lupu, nr. 27 țel. 173032 3478 DRAGAN ION (n. 1929) Ploiești, Str. Republicii nr. 173, bl. 26, sc. B, ap. 5 țel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
IANKI MONICA Lazuri 337 KERESZTESI MONICA Satu Mare, Str. Aurora E17/7 țel. 742833 KOZAN MARGIT Lazuri 686 țel. 094476046 MATYAS ERSZEBET Satu Mare, Str. Careiului 10 Bl. 12/53 MICU MIA Satu Mare, Centru Nou bl. C 28/19 țel. 736689 ONAKA ZAMFIRA Apă, Str. Someșului 156 țel. 36A ONET VERONICA Cărei, Cart. Mihai Viteazu I, Aleea Bujorului 3/1 țel. 866183 PAPP IULIA Cărei, str. Eminescu 3 țel. 861798 POP ȘTEFAN Satu Mare, str. Gheorghe Lazăr nr. 3/3 țel. 734033 SECHEL CORNELIA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
CALOIAN TUDORACHE (E.C) Vaslui, Str. Pene⌠ Curcanu bl. 231 ap. 5 țel. 314934 14427 CONDURACHE GHEORGHE (E.C) Bîrlad, Str. Epureanu nr. 31 țel. 421179 14438 MUNTEANU CEZAR (E.C) Bîrlad, Str. Republicii nr. 190 țel. 092988856 16128 ENE ZAMFIRA (E.C) Vaslui, Str. Ing. Badea Romeo 80 țel. 312375 8185 MIHAI EMIL (C.A.S) Vaslui, Str. N. Iorga nr. 45 ap. 7 țel. 312505 FILIALA VÂLCEA Membri activi înscriși în Tabloul Corpului Partea I 14501 ALMARIEI MIHAI (n.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
vecină o văzu cu Răducu în brațe, o recunoscu și o îndemnă să intre pentru a-și lua rămas bun de la cea care îi dăduse viață. Fără a-i detalia motivul ezitării sale, ea nu intră. Vecina și fiica ei Zamfira merseră în casă să-l găsească pe tatăl Simonei și să-i spună că a venit Simona. Nene Costache, a venit Mona cu băiețelul ei, sunt la poartă. Care Monă? făcu el înciudat. Fiica matale! Eu nu am nici o fiică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
C. Lambrino, a luat ca zestre moșia Drăgușănii. Paraschiva C. Lambrino era fiica Aniței Lambrino, fata Mariei Cucoranul, nepoata lui Miron Cuzea. Iordache Râșcanu a avut patru copii: Alexandru Râșcanu spătar, Iosif-Efhaiton, arhiereu, egumenul mănăstirii Râșca, Teodor (Toader) postelnicul și Zamfira, căsătorită cu aga L. Costachi din Bârlad . Spătarul Arghire Cuza dăruiește la 15 ianuarie 1817 un țigan Costandin , căruia i-a botezat un copil, anume Toader. Țiganul amintit urma să fie stăpânit de Iordachi Râșcanu și . Iordache Râșcanu efectuează la
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
turcilor de a fortifica cetatea Hotin și a o scoate de sub jurisdicția Moldovei pe seama insistențelor lui Stanislaw Leszczynski. El, știa cronicarul, îi asigurase pe aceștia că polonezii îl • Cronica lui Ioan Neculce copiată de Ioasaf Luca. Manuscrisul «Mihail», ediție de Zamfira Mihail și Paul Mihail, București, Editura Litera, 1980, p. 107. • Hurmuzaki, Documente, IX1, p. 513; raportul său către doge, din 1 iulie 1713. • Ibidem, p. 529; raportul său, din 20 decembrie 1713, către dogele Veneției. voiau rege, dar, pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
vezi A. S. Marinescu, 1944-1958. Armata Roșie în România, vol. 1-2, București, Editura Vremea, 2001. Despre realitățile ocupației în nordul Olteniei a lăsat o mărturie sugestivă Paul Mihail, în Jurnal (19401944) și corespondență, I, Jurnal, Ediție îngrijită de Eugenia Mihail și Zamfira Mihail, Argument de Gheorghe Buzatu, București, Editura Paideia, 1998. La 6 septembrie 1944 autorul nota: „Trupele sovietice au intrat în Râmnicu Vâlcea. Curgeau ca puhoiul, în mașini, tancuri, căruțe și alte transporturi cu boi, cai și călări“ (Ibidem, p. 217
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]