1,082 matches
-
hălășteu, în ținutul Iașilor... și un hălășteu, în ținutul Iașilor... cumpărat,... de la Danco și de la surorile lui”... Pe deasupra - se înțelege, că a dat “pre mâna călugărilor” și uricele ce le-a avut pe moșii și de cumpărătură... ― Cam întortocheat acest zapis, fiule, dar cuprinde o avere ce nu e de lepădat. ― Din câte îmi amintesc, părinte, am întâlnit destule mărturii date pentru te miri ce și de către cine nici nu te aștepți. Iată una dată la 5 iulie 1651 și nu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
cu soțul ei Strani, împreună cu feciorul ei Nastasie și cu nepotul ei Enachie nu par a fi din cei pe care îi dă bogăția afară din casă. Dar uite ce spun la 19 iunie 1664: “Scriem și mărturisim cu acest zapis al nostru, cum noi,... am dat... danie doao dughene, care... sintu... lângă mănăstirea lui Barnovschii, aproape de Schimbători. Acestea le-am dat la... mănăstir(e) Driian la Arghirocastro, la Rumele,... să fie danii în veci de veci”... ― Două dughene și atât
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
cât avem prilej, niște case cu pivnițe de piiatră și cu tot locul lor,... care case simt în Iaș(i) pre Ulița Strâmbă, aproape de biserica lui Danco... Aceste case... cu pivnițe și cu tot locul pe semne ce scrie în zapisele lor, le-am dat,... preaosvințitului dumnezăiescului părinte, chir Dosithei, patriarhul svintei cetăți... a... Ier(u)s(a)Iimului... Și pentru această smerită,... puțină milă care... din tot sufletul nostru am închinat pentru a ni să scrie ticăloase și nedesto<i
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
țiganul cu scânteia. ― Vorbești de lup și el e deja la ușă, părinte. Iaca și prima “jalobă” a egumenului și a tot soborul de la mănăstirea Adriano. Ei vin în fața lui Gheorghe Duca voievod la 1 mai 1681 și arată “un zapis de danie sv(i)ntei mănăstiri, de la Gheorghie băcalul și de la femeia lui, Mărica, den târgu den Iași, pre două dughene... la capul Podului Vechiu, cu cât loc au acele două dughene”... Drept urmare, vodă întărește stăpânirea de către mănăstirea Adriano a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
dumisale fratelui nostru, badea Sandul Sturza vel logofăt, să se știe că la veleatul 7247 <1739> martie 31, ne-am tâmplat cu toții la Iași, venit-au sfinția sa părintele Nectarie arhimandritul și egumenul monastirilor Sfântului Mormânt și ne-au arătat niște zapise de la Todosca fata lui Vasile Sturza ce au fost măritată în Țara Românească după Dumitrașco Corbeanul paharnic, răspunzând într-acele zapise precum că acel Vasile Sturza ar fi fost frate cu strămoșul nostru Matei Sturza și moșii ce au avut
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
cu toții la Iași, venit-au sfinția sa părintele Nectarie arhimandritul și egumenul monastirilor Sfântului Mormânt și ne-au arătat niște zapise de la Todosca fata lui Vasile Sturza ce au fost măritată în Țara Românească după Dumitrașco Corbeanul paharnic, răspunzând într-acele zapise precum că acel Vasile Sturza ar fi fost frate cu strămoșul nostru Matei Sturza și moșii ce au avut ea de pe părintele său Vasile Sturza aicea în țara Moldovei, le-au dat danie toate la Sfântul Mormânt, neavând feciori, care
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
că acel Vasile Sturza ar fi fost frate cu strămoșul nostru Matei Sturza și moșii ce au avut ea de pe părintele său Vasile Sturza aicea în țara Moldovei, le-au dat danie toate la Sfântul Mormânt, neavând feciori, care acele zapise mai nainte vreme nu s-au ivit până au trăit părinții, moșii noștri, ca să ne rămâie și nouă vreo lumină de înștiințare pentru părțile acei jupânese; iară acum, ivindu-se zapisele... și cerând... ca să dăm seamă la vremea aceasta, și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
danie toate la Sfântul Mormânt, neavând feciori, care acele zapise mai nainte vreme nu s-au ivit până au trăit părinții, moșii noștri, ca să ne rămâie și nouă vreo lumină de înștiințare pentru părțile acei jupânese; iară acum, ivindu-se zapisele... și cerând... ca să dăm seamă la vremea aceasta, și stând noi la voroavă... așa am hotărât:... că de și am vrea să arătăm acele moșii ce va fi fost partea acei jupânese nu știm, de vreme că bătrânii noștri s-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
o biată pivniță, fiule! ― Dania pe care am întâlnit-o la 22 decembrie 1769 adeverește cele gândite și spuse de noi privind drumul întortocheat prin care daniile făcute mănăstirilor noastre ajungeau tot la mănăstirile de la locurile sfinte. Am să citesc zapisul așa cum e scris. O să vezi, sfințite, cât de mult diferă față de cel al lui Iane Hadâmbul! “Chiriiac sân (fiu) Grigore împreună cu soțul meu Nastasâia să să știe cu această... scrisoare a me la mâna sfințâi sale arhimandrit(ului) chir Paisâie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
doamnei domniei mele și a copiilor noștri dăruiți de Dumnezeu”... ― Întrebarea care se impune acum ar fi: de ce în anul 1619, <înainte de 8 iunie >, “Fata răposatului Io Petru (Șchiopu) voievodu, ce au fost domnu Țării Moldovei”, spune: “scris-am acesta zapis al meu mai cu mar(e) credință să să știe cum însăm(i) eu am socotit și am cugetat... Văzând eu pomana părinților mei, carii au zidit și au noit și au rădicat din temelie sfânta și dumnezeiasca mănăstir(e
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Maria către cei ce vor urca pe tronul Moldovei în viitor. Uite ce spune ea: “După trecerea noastră de aici, cine va binevoi... Dumnezeu să fie domn al Țării Moldovei, (îl) rugăm... să înnoiască și să întărească această carte și zapis al nostru... Iar dacă nu va cinsti și nu va înnoi acest zapis și întocmire a noastră... pe acela Dumnezeu să nu-l cinstească în domnia lui”... ― Din acest avertisment se vede că fiica voievodului Petru Șchiopu era cu adevărat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
spune ea: “După trecerea noastră de aici, cine va binevoi... Dumnezeu să fie domn al Țării Moldovei, (îl) rugăm... să înnoiască și să întărească această carte și zapis al nostru... Iar dacă nu va cinsti și nu va înnoi acest zapis și întocmire a noastră... pe acela Dumnezeu să nu-l cinstească în domnia lui”... ― Din acest avertisment se vede că fiica voievodului Petru Șchiopu era cu adevărat “o Doamnă!” Nu a coborât la nivelul “patrierșiei sale” blestemând ca la ușa
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
venit să facă o afacere. ― Să auzim ce au pus la cale sfințiile lor. “Adecă noi, egumenii de la sfintele m(ă)n(ă)stiri a Ierusalimului: Paisâie egumenul de la Galata, Melintie egumenul de la Barnovschi, Liontie egumenul de la Bârnova, făcut-am acesta zapis al nostru la mâna lui Gligorașco cizmariul feciorul lui Ilie cizmariul precum... i-am dat un loc de dughean(ă) lângă dugheana lui cari i-am dat mai înainte de-au făcut Cizmărie, cari loc iaste a svintii mănăstiri a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
luat lor mănăstirea Hlincea... li s-au luat și cele două dughene... care nu simtu date de ctitori mănăstirii Hlincea, ce simtu date danie de ct(i)tori svintei mănăstiri de la Driian, la Arghirocastro, la Rumeli”... Și vodă hotărăște: “Vădzând zapisul lor adevărat, am dat acele două dughene... la Driian, la Arghirocastro, unde simtu date de ctitorii lor, precum scrie zapisul”... ― Nu prea am înțeles, părinte, de ce mănăstirile moldovenești, dacă tot erau închinate, nu rămâneau pentru totdeauna la aceeași mănăstire de la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
ce simtu date danie de ct(i)tori svintei mănăstiri de la Driian, la Arghirocastro, la Rumeli”... Și vodă hotărăște: “Vădzând zapisul lor adevărat, am dat acele două dughene... la Driian, la Arghirocastro, unde simtu date de ctitorii lor, precum scrie zapisul”... ― Nu prea am înțeles, părinte, de ce mănăstirile moldovenești, dacă tot erau închinate, nu rămâneau pentru totdeauna la aceeași mănăstire de la locurile sfinte. ― E destul de anevoios a spune de ce. ― Eu aș bănui că aceste schimbări erau determinate - poate - și de ajutorul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
postelnic. ― De unde până unde se ajunge cu o asemenea “jalobă” în fața lui vodă? ― Ioniță postelnicul “jăluiește” că are o pivniță “de chiatră, îngrădită înăountru în zaplazii m(ă)n(ă)st(i)rei Dancului, pre care pivnițe au arătat și zapisul moșu-său, Cuzei spătar”... Vodă cheamă la el pe Ioanichie, egumenul mănăstirii Trei Sfetitelor, ca fiind bătrân și neschimbat de multă vreme. Acesta spune ceea ce știm deja. ― Adică? ― Că “m(ă)n(ă)st(i)re Danco mai înnainte era
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
pe călugării de la mănăstirea Sfântul Sava să culeagă o vie de la Copou “pentru că ei au lucrat acea vie până acum”. ― Uite că șirul daniilor nu se curmă, ci curge în voie. Iată-l pe postelnicul Alexa Arapul, care scrie, în zapisul său din 25 decembrie 1610: “Am dat un loc de casă ce e pre Ulița Armenească,... l-am dat sveati mănăstiri... S(vea)ti Sava, în târg în Iași”... ― Citind cele scrise de unii boieri mari dregători domnești la 19
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
prăznuiește hramul Sfântului și dreptului Lazăr și să cheamă și Besărica de la Vamă, cu totu locul ei ce are împrejuru, și pentru satul Olăneștii și Prigorcenii... și satul Mărițăei cu moara și tot hotarul lor și 1200 lei, după cum scrie zapisul... să fie și acești bani pentru trebuința și ajutoriul ce va avea Sfântul... Munte. Și toate moșiile acestea să fie supt stăpânirea sfântului Munte cum și toate celelalte moșii și altele care am închinatu cu hrisoavele noastre de a noastră
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
date de Duca vod(ă) mănăstirii lui Păun, dar când aceasta s-a risipit le-a dat mănăstirii Sfântul Ioan Zlataust. Au mai arătat și alte dovezi. Atunci “Iezechiil egumănul scos-au o diată de la Păun vameșul și cu alte zapise, scriindu pentru moșiil(e) câte au dat la mănăstirea sa și niște case de la Prisăci... Și au mai arătat și alte drese și zapise pe poieni din Codrii Ieșilor... și de la părintele Ghedeon mitropolitul Țării Moldovei,... precum iaste acea mănăstire
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
și alte dovezi. Atunci “Iezechiil egumănul scos-au o diată de la Păun vameșul și cu alte zapise, scriindu pentru moșiil(e) câte au dat la mănăstirea sa și niște case de la Prisăci... Și au mai arătat și alte drese și zapise pe poieni din Codrii Ieșilor... și de la părintele Ghedeon mitropolitul Țării Moldovei,... precum iaste acea mănăstire, a lui Păun, stavropighion, închinată la Xiropotamo”... S-a dovedit că moșiile sunt ale mănăstirii lui Păun și au socotit că “Nu iaste cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
care n-ar fi toate de rangul lui. ― Care ar fi atribuția ce nu-i de rangul lui? ― Adeverirea privind dorința “catigumenei Socolei, doamna Martha monahia” ca să aibă în stăpânire cele două dughene până la moarte cred că era spusă în zapisul scris de ea, prin care le dăruia Sfântului Mormânt. Apoi... ― Apoi? ― Nu știu dacă numele de “papă” este compatibil cu cel de patriarh... ― Nu pot să mă pronunț.. ― Aș mai avea o întrebare, sfințite. ― Numai să nu fie ca cea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
mai are mănăstirea Dealu Mare: “moșiile ei, și locurile de vii, și morile și locurile de moară, și pivnițele, și dughenile, și locurile ce are aici la Iași,... să fie afierosite Sfântului Sava; pentru care și hrisoavele, și uricele , și zapisele, și alte hârtii ale mănăstirii Dealu Mare le-am dat la Sfântul Sava”. Și mai hotărăște “patrierșia sa” ca egumenul de la Sfântul Sava să “meremetisească și s-o păzească,... și toate locurile mănăstirii... să nu poată cel de pe vremi egumen
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
aflu ce te supără pe tine. ― Păi, “patrierșia” sa nu l-a iertat de o datorie pe un biet negustor de pește nici cum. Iaca ce scrie bietul om: “Adecă eu, Nastasâie, împreună cu fiiul mieu, Costandinache neguțitoriul, făcut-am adevărat zapisul nostru la mâna preosfinții sale părintele patriiarhul de Ierusalim precum țiind noi o pivniți cu dughene aice-n Târgul de Gios unde se vinde peștele, și nedând chirie de câțiva ani până s-au plinit soma de 260 lei, 4
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
fi o faptă nemaivăzută, dar el a dăruit mănăstirii celei mari din Ierusalim cinci dugheni, pe care le avea în <Târgul lui Barnovschi> din Iași și toată averea sa.” În timp ce călugărul îmi spunea acestea, eu trăgeam cu coada ochiului pe zapisul fostului turc, acum Ioan, și îi spun bătrânului: El a dăruit toată averea, dar din mărturia mitropolitului și a celor trei episcopi (de Roman, de Rădăuți și de Huși) aflăm că s-a pus o condiție. „Care, fiule?” În mărturie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
trag sufletul. Însă actele clituite în jurul meu nu-mi dădeau pace. Mă chemau parcă. Am continuat să le răscolesc. După un timp, bag de seamă că numele lui Gheorghe Duca începe să apară din ce în ce mai des, în calitate de cumpărător de vii. În zapisul de la 13 octombrie 1662 (7171) se spune: „Adică eu, Ilisafta călugărița, scriem și mărturisescu...cu cestu zapis al mieu cum...am vândut trei fălci de vie, carele sântu la Valea Irimii, dumisale Ducăi vistiernicul cel mare...” În zapisele ce urmează
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]