593 matches
-
Blaga, de la Tudor Arghezi la Ion Barbu au cântat aspectele elementare ale materiei. Atracția spre elemente a lui Nicolae Labiș reprezintă o constantă a zestrei lui imaginare și poetul a avut conștiința solidarizării organice cu materia: „Dacă umblu și mă zbucium, laud munții și-i cutreier, Simt că sunt o-ncrețitură din giganticul lor creier.” (Căutătorul de comori) Din realitatea imediată: clocotul pădurii, suspinele copacilor, vuietul apelor, cerbii, căprioarele, poetul sare în universal, dezvăluind emoția creatorului, totdeauna proaspătă, mereu uluitoare: „... mă scăldam
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
modernă recursul atât de frecvent la Kant, la Hegel, la Marx ori la Bergson nu înseamnă același lucru? Și ce e oare autoritatea fiecăruia dintre acești filosofi, primită de unii, respinsă de alții, decât semnul durerosului relativism în care se zbuciumă gândirea autonomă? Modul creștin de a cugeta înfrânge acest relativism prin acceptarea principiilor revelate. Revelația e gândirea lui Dumnezeu, nu a lui Kant sau a lui Marx. A cugeta lumea și lucrurile din ea prin Iisus Hristos e garanția unică
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
planul terestru al oamenilor în carne și oase; dedesubt e planul de după moarte al umbrelor, al sufletelor ce supraviețuiesc trupurilor; deasupra e planul olimpic al zeilor. Acțiunea epică și acțiunea tragică se desfășoară, firește, pe planul pământesc, unde oamenii se zbuciumă încleștați în pasiuni uriașe. Conceput în limita timpului și a spațiului, niciodată însă eroul epic sau tragic nu rămâne singur; umbra lui se prelungește dincolo de moarte pe planul de dedesubt, iar pe planul de deasupra pasiunea lui se prelungește în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
crengi, huruiau hulubi sălbatici. Într-o lature, în unghiul unui zid, o haită își lingea și-și alăpta cei nouă căței. Și arborele și hulubii și acea mamă cu puii ei erau în sama lui Dumnezeu. Nu cugetau, nu se zbuciumau, nu se împotriveau și nu plănuiau, ca oamenii." (p. 37) Explicația acestei opoziții constă în faptul că, spre deosebire de majoritatea oamenilor, animalele se comportă întotdeauna conform "firii" lor (cu care le-a lăsat Creatorul), și nu încearcă niciodată să și-o
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
desfășoară primul act de raționalizare. La aceasta se adaugă procesul de raționalizare specific demersurilor teologice ale scriitorilor bisericii. 1.3.2. Dezvoltarea instituției mănăstirești ca spațiu al imaginarului rațional Perioada de după căderea imperiului Roman de apus a fost o perioadă zbuciumată din punct de vedere cultural, în care biserica a depus un efort susținut pentru creștinarea populațiilor migratoare care se stabilizau în teritoriile fostului Imperiu Roman. Dincolo de faptul că este perioada de sistematizare organizațională a bisericii, aceasta s-a maturizat instituțional
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în scopul ca el însuși să învețe niște lecții importante în această viață. Personal pot spune că în plan material nu am avut de suferit la fel ca alții, că am avut chiar anumite facilități, dar am avut o existență zbuciumată în plan spiritual. Astăzi înțeleg că făcea parte din drumul meu predestinat. Am trăit singur, destul de lejer într-un apartament cu două camere timp de 30 de ani. Acolo, între cîțiva pereți, aveam liniștea necesară pentru a-mi pune întrebări
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
nu în minte, de vreme ce n-o mai avea caraghioasa pofta de a ma prinde pe mine și de a-și lega cărțile "cu pielea lui Hașdeu". Un arțag de nebun, și prin urmare ceva cu totul nevinovat. D. Philippide își zbuciuma capul nu zic mintea cu dorința și mai boacăna de a ma înghiți întreg de viu dintr-o singură îmbucătura, deși nu este închis la Balamuc, fiind deocamdată reținut la cele două reviste." (publicat în "Revista nouă", 1893, nr. 3-4
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
familie slavă, pe când germanii stăruiesc prin autoritățile lor consulare pentru cele mai neînsemnate colonii ale lor din Orient și pe când fiecare popor apusean dezvoltă o deosebită Îngrijire pentru naționalii săi din aceste locuri - scria cu amărăciune poetul -, singuri noi ne zbuciumăm În lupte interne pentru cea mai bună formă posibilă a organizării omenești, neavând un ideal de cultură ci cel mult idealuri politice cari nu stau În proporții cu puterile noastre și cari, În loc de a da naștere la fapte, vor fi
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
urmărind verset cu verset, avem impresia că pe dinaintea ochilor noștri se perindă scene din viața noastră, care ne cheamă la pocăință. Particularitatea rugăciunii exprimată prin acest psalm constă în faptul că este o expresie, o exteriorizare a stării lui sufletești, zbuciumată de păcatul săvârșit. Conștient de gravitatea păcatului și neîmpăcat, psalmistul încearcă să se roage din toate puterile Domnului. Nici o altă rugăciune, alcătuită de vreun înaintaș al său, nu era satisfăcătoare, deoarece i se părea că niciuna nu corespunde stării lui
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
mișelia mediului înconjurător”. - Modern versus etern. Dintotdeauna are o admirație fățișă față de atitudinea eroică: „Cât de bine văd că singurul lucru important nu-i decât eroismul, în sensul larg, adică posibilitatea pentru om de a suferi, a vibra, a se zbuciuma. Idealul de camping, formula lui ce-mi pasă mie, lui mă doare-n cot, disprețul acesta pentru cuvintele mari (toate, și Datoria, și Sufletul și Dumnezeu și Omul și Revoluția și Misterul și Libertatea și Ordinea și Civilizația) s-ar
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
se dă în retragere, atunci când se ia din vedere: "Goliciunea transparentă,/ interioară, de culoarea/ albului sepulcral/ al zăpezii siberiene/ e proprie doar/ sufletelor pierdute,/ odinioară atât de sensibile/ la zgomotul valurilor/ ireal de albastre/ - ecou al unei chemări/ ce se zbuciumă-n ceruri". Golul nu are aici doar natura unei ființări care umple vederea în chiar lipsa de ființă. Pe de o parte, într-o fenomenologie a inversiunii apariției, el pune forma în eclipsa vizibilului, arătându-se pe sine în lumina
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
a copilei angelice ieșind în calea temerarului navigator spre a-l conduce la țărmul unui destin mai bun. Căci Senda lui trebuia mai întâi găsită - o subtilă problemă de navigație prin apele pline de recife ale eternului feminin goethean. Deși zbuciumat din belșug, tatăl numai temerar nu fusese; își irosise viața ca flautist într-o orchestră de provincie, așteptând zadarnic șansa intrării în lumea muzicală a primei scene. Înaintea audițiilor decisive tracul îl descompunea, lăsându-l complet epuizat la susținerea probei
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
pe alții, zi și noapte, să-și macine neputința. Iar aceste suluri și fuioare fumurii se contopesc peste sat, acoperă totul ca un abur cețos, se contopesc, iau pe oameni prizonieri, Îi strâng În menghină, le fac inimile să se zbuciume de durere. Când moara și crucea ei roșie, simbol al unui trecut individualizat, au fost puse la pământ, fantomele s-au răspândit, au coborât În sat. S-a dus și ultima nădejde. (27.04.2009) Români deprimați Am petrecut În
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
atins cu majoritatea fetelor crescute după moda franțuzească". Însă la întoarcere, în timpul traversadei de la Dieppe la Newhaven, la bordul vasului cu aburi Paris, tânărul povestitor realizează că "inima îi era mai plină de emoție decât îndrăznea să mărturisească". Marea este zbuciumată, iar ruliul îi aruncă unul spre celălalt. Pentru a-și menține echilibrul, Mary își strecoară mâna pe după brațul naratorului. Curând, se ghemuiesc alături sub o învelitoare. Când vântul îi smulge tinerei englezoaice pălăria de pe cap, aceasta îl roagă să i-
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de Partidul Comunist în semn de protest față de războiul din Coreea, armele atomice și generalul Ridgway. Militanții, care scandau "US, go home!", se opun forțelor armate cu bâte, cozi de sapă, bucăți de tablă și pietre. Legat de acest episod zbuciumat din istoria Franței, lucrul cel mai straniu este că, adversari înverșunați pe plan politic, conservatorii și comuniștii sunt aliați pe planul moravurilor. Deoarece conservatorismul, dacă nu cumva o anumită formă de puritanism moral, domină în rândurile Partidului Comunist Francez, ca
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
nu aibă grijă, dă bici calului, cotește la stânga și se tot duce pe drumul Hușului. Eu mirat și destul de neliniștit de rămânerea de unul singur, ascult uruitul căruței până se pierde în depărtare, pe urmă-l văd și pe cotei zbuciumându-se în curmeiul care-l lega de un lemn al colibei. Cu toate mângâierile mele, cu tot dărăpul de mămăligă ce i-l dau și nu-l mănâncă, cățelul nu-și contenește zbuciumul. Într-un târziu, văzând că nu-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
lună și pe urmă să vin din nou la Roma. Când e tinerețe ce-i a pleca de la Roma în Moldova și ce-i gândul de a te reîntoarce? Călătoria a decurs normal sau aproape, pentru că sănătatea mea era foarte zbuciumată de oboseală și friguri contractate nu știu unde. Ajuns acasă foarte obosit și slab, aveam din când în când crize de friguri și insomnii. Luam chinină și dormeam ziua. După mai bine de o lună, am început să-mi revin și odată cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
Fălciu, actualul județ Vaslui și s-a pierdut la 30 noiembrie 1990 la Iași. Cursurile primare și liceale le-a urmat la Huși, fiind absolvent al Liceului de băieți „Cuza-Vodă” în anul 1929, după care se înscrie în același an zbuciumat la Universitatea „Al. I. Cuza”din Iași, Facultatea de geografie, susținând examenul de licență în anul 1933, finalizat cu calificativul „Foarte bine cu distincție”. După absolvirea Facultății de geografie funcționează ca profesor la catedra de geografie a Liceului de băieți
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
și-adăpost Patriei pe veșnicie.” Haralambie Țugui 804. „Cartea e o scenă de teatru pe care se agită însă numai actorii văzuți mintal. Eroii pot fi personagii de roman, pot fi, ca în scrierile istorice, pasiuni și scopuri care au zbuciumat altădată sau zbuciumă veșnic viața noroadelor; dar pot fi și simple <<idei>>, simple <<teorii>>, înarmate până-n dinți cu sulițele argumentației.” Eugeniu Speranția 805. „Îmi plac mai mult acele pagini din cărțile mele pe care nu le-aș mai putea scrie
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
pe veșnicie.” Haralambie Țugui 804. „Cartea e o scenă de teatru pe care se agită însă numai actorii văzuți mintal. Eroii pot fi personagii de roman, pot fi, ca în scrierile istorice, pasiuni și scopuri care au zbuciumat altădată sau zbuciumă veșnic viața noroadelor; dar pot fi și simple <<idei>>, simple <<teorii>>, înarmate până-n dinți cu sulițele argumentației.” Eugeniu Speranția 805. „Îmi plac mai mult acele pagini din cărțile mele pe care nu le-aș mai putea scrie din nou, dacă
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
adaugă acum și lovitura neașteptată, provocată de fiul său care îi comunică hotărârea sa de a părăsi lumea laică și a intra în monahism. Mama astfel lovită, ne este înfățișată ca o femeie năpădită de supărare și tristețe, tânguindu-se, zbuciumându-se și plângându-se, și vărsând râuri de lacrimi. Soluția găsită de fiu pentru a pune capăt acestei suferințe este oarecum surprinzătoare pentru un tânăr aflat în slujba adevărului: Petru își minte mama, dar nu cu cinism, ci spune el
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
pe mai multe pagini întregi în descrierea ultimei întâlniri cu mama. Pasajele sunt de un lirism pronunțat, verbele folosite pentru acțiunile mamei fiind toate din sfera unei sensibilități crunt lovite și ajunse la limita suportabilității: mama plânge, se tânguie, se zbuciumă, se roagă, imploră, iar în final își binecuvântează fiul și se întoarce acasă, cu presentimentul rupturii definitive în suflet. Este momentul despărțirii a două lumi: cea laică în care rămâne mama și cea monahală, care îl va absorbi fără putință
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
rezervat chipului mamei și tonul, neobișnuit de liric folosit, par să închidă, la o distanță de zeci de ani, ruptura întâmplată pe drumul din apropiere de Reșetilovka. TIMPI ȘI TIMPURI. FUGA Partea mediană a Autobiografiei este dedicată unei perioade foarte zbuciumate din tinerețea lui Petru Velicikovski, corespunzătoare intervalului de doi ani scurs între momentul fugii sale din Academia Movileană și cel al trecerii clandestine în Țările Române. O perioadă extrem de periculoasă pentru siguranța tânărului de șaptesprezece ani, dacă ne gândim că
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
imagine din exterior asupra Celuilalt) și o AUTOIMAGINE (imaginea Aceluiași asupra propriului sine) atât de diferite, încât ele par a avea referenți cu totul diferiți și a se proiecta asupra unor epoci istorice diferite. Secolul fanariot a fost atât de zbuciumat încât a numărat nu mai puțin de 40 de domnii în Muntenia și 36 în Moldova. Majoritatea hospodarilor s-au recrutat din câteva familii de marcă de origine greacă, cum ar fi Mavrocordat, Moruzi, Sturdza, Caragea, Ipsilanti sau Șuțu, familii
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
cu mare dragoste. Numai după câteva luni a devenit un câine pe cinste. Tata l-a pus în lanț și gospodăria a rămas în grija lui. Nu se apropia nimeni de curtea noastră, fără ca el să latre și să se zbuciume, crezând că rupe lanțul. Noaptea îl lăsa dezlegat, liber în toată curtea. Ce mai alerga în voie peste tot! Se oprea la poartă și lătra pe sătenii de pe drum. Toți îi știau de frică. Cu timpul ne temeam și noi
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]