3,844 matches
-
de primăvară,ochii-mi privesc dincolo de tăcereși-ncerc să plămădesc o altă vară,dar ani mulți și-au luat la revedere.Nu îmi doresc nimic, din disperare,dar anii se tot țes ca-ntr-un război,chiar dacă vârsta-i fată fără zestre,nutresc speranța și-un drum în doi.Pe tâmple se-nfășoară vise virgine,dospite-n mâneca timpului flămând,dincolo de tristețea ce pleacă-vine,pilastrul-speranța ține-al meu gând.Privesc încrezătoare din barca vieții,uneori, valurile au clătinat-o nemilosși făr' să
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
nu le vor fi făcut în timpul vieții. Dar și milosteniile pe care cei rămași în urmă lor le vor fi făcut pentru sufletele lor, plus rugăciunile Bisericii pentru mântuirea lor. Și pot oferi celor care nu au nici un pic de zestre duhovnicească din mâncarea, băutura, hainele de care dispun ei acolo. - Bine dar, ei sunt de-acuma duhuri, nu mai mănâncă, nu mai beau, nu mai au trebuință de haine... - Eu aș zice să nu ne grăbim. Când unui om i
SFÂNTUL de ION UNTARU în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361235_a_362564]
-
dureri față de cele pe care le cunoaștem noi aici. Un bețiv îmi închipui la fel că va cere de băut și va suferi dacă nu i se dă. Oferind celor cu lipsuri, fiecare astfel de duh să zicem, punctează și zestrea lui duhovnicească va crește iar el vede concret cum i se înclină balanța, cum se modifică raportul dintre cifrele bilanțului propriu, după fiecare astfel de binefacere. Duhul acesta care a fost aici un om, primind o farfurie cu mâncare, va
SFÂNTUL de ION UNTARU în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361235_a_362564]
-
iertare de la toți cei cărora le-a greșit iar el la rândul lui să-i ierte pe toți cei care i-au greșit lui. Numai dacă va vrea. Voință liberă. Și după aceea va intra la Judecata Domnului. Și iarăși zestrea lui duhovnicească este supusă modificării dar sub ochii lui, astfel că el știe în fiecare moment cum stă din acest punct de vedere. - Bine dar se spune că așa cum vei fi găsit, așa vei fi luat și așa cum vei fi
SFÂNTUL de ION UNTARU în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361235_a_362564]
-
nu te prindeam în horă rămâneai nemăritată! - S-o crezi tu, Costache! Deja un prinț bogat cu două care cu boi, șapte vaci, un măgar și douăzeci de oi își pusese în gând să mă răpească! Dar și eu aveam zestre bună de la tata, un țap și treizeci de capre! - Te-ar fi mâncat călcâiele să fugi cu el!? - Ai avut noroc c-ai fost mai iute de picior! De fapt nu tu, ci calul pe care m-ai aruncat în
O VIAŢĂ NOBILĂ, UNDEVA ÎNTRE CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360196_a_361525]
-
priviți cum țara se destramă! Când trădătorii o vând celor străini, Lăsând în loc o sângerândă rană, Dar și blestemul crunt,lăsat de străbuni. De trădători noi țara să o apărăm, Ca și în trecut ai noștrii bravi eroi. Ea e ,zestrea ce copiilor lăsăm, Cum străbunii au păstrat-o pentru noi. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: DE CE AM UITAT ! / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1335, Anul IV, 27 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gabriela Zidaru : Toate Drepturile
DE CE AM UITAT ! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/357260_a_358589]
-
arat unde este camera noastră și să vă spălați pe mâini dacă doriți să mâncați ceva. Mai avem sandvișuri până la cină. - Bineee... În timp ce Adriana și băieții intrară în cameră, Sebastian se răsfăța cu o bere, urmărind cum Oltul își purta zestrea de apă tulbure, într-o curgere tumultoasă a puhoaielor învolburate, adunate pe drumul de coborâre din inima munților Hășmașul Mare, străbătând Depresiunea Ciucului, pe cea a Brașovului, urmând apoi a Făgărașului, până ce ajungea aici între munții Coziei, în Defileul Turnu
PRIMA PARTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342656_a_343985]
-
Vasile al II-lea Bulgaroctonul enumeră, printre episcopiile supuse autorității arhiepiscopei de Ohrida, și pe cea de la Dibiskon/Tibiscus. „Un eclectic, ca orice învățat al evului de mijloc, presărându-și textul cu inevitabile locuri comune, reflecții și citate din imensa zestre antică, biblică și patristică, dar un eclectic ce încerca să gândească și pe cont propriu - uneori foarte temerar chiar, cum o demonstrează comentatorul contemporan -, Gerardus din Veneția și din Cenad iese acum, întrucâtva, din negurile unui început de istorie medievală
Agenda2005-37-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284188_a_285517]
-
l Sâmbătă, în etapa a 8-a a Diviziei Naționale de rugby, echipele din plutonul fruntaș al clasamentului, Remin Baia Mare, Contor Zenner Arad, Steaua și Dinamo, așteaptă cu încredere meciurile în care, fiind favorite, își pot adăuga noi puncte la zestrea obținută în noul sezon competițional. Iată programul meciurilor: Steaua - „U“ Cluj, Poli Iași - Remin Baia Mare, Bucovina Suceava - Contor Zenner Arad, Farul Constanța - Dinamo și Rulmentul Bârlad - Știința Petroșani. Alte competiții - Motociclism: etapa a 14-a a Campionatului Mondial de viteză
Agenda2005-40-05-Sport () [Corola-journal/Journalistic/284279_a_285608]
-
30 de pagini, ele conturând, sub semnătura unor personalități ale urbei, imaginea orașului - de 100 000 locuitori - la un deceniu de la intrarea trupelor românești în Timișoara; nu lipsesc comparațiile cu anul 1919. Consilierul cultural Emil Grădinariu făcea un inventar al „zestrei” municipalității, cu un buget pe 1929 de 500 milioane lei, compusă din: Uzina Electrică, înființată în 1884 de societatea engleză „International Company Limited”, înzestrată cu mașinile prezentate la Expoziția din Viena (1883) și cumpărată de oraș la 1 ianuarie 1893
Agenda2005-32-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284053_a_285382]
-
seara când propaganda prin viu grai își făcuse efectul, s'a putut vedea o sală demnă de artistul ce concerta. Cauza a fost găsită de observatorii atenți în anunțarea meschin făcută a concertelor“. („Fruncea“, 10 octombrie 1937). Monografii Din bogata zestre a volumelor dedicate marelui violonist sau în care există studii despre acesta, aflate în posesia profesorului Ion Iliescu, menționăm: „George Enescu: date critice și biografice”, de Maximilian Costin, Ed. Cartea Românească; partitura lucrării „Doine din Ardeal” (1934), cu dedicația lui
Agenda2005-34-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284107_a_285436]
-
balul ofițerilor. La o asemenea petrecere selectă nu putea participa chiar oricine, pentru că aceste invitații la bal erau acordate celor cu o stare materială bună: până la instaurarea sistemului socialist, ofițerii se puteau căsători numai cu o fată care avea o zestre corespunzătoare pentru a-l întreține. O tânără săracă sau cu o avere modestă nu avea nici o șansă să se căsătorească, decât în cazul în care ofițerul avea el însuși o avere suficientă. La aceste baluri catolice se asculta fie muzică
Agenda2005-35-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284136_a_285465]
-
cei care alcătuiesc formația Flores. Copiii vin din toate colțurile municipiului sau județului, de acolo de unde cu ani în urmă, de-a lungul unor zile aproape fără sfârșit, profesorul Pușcașu a strâns în jurul său primele voci care urmau să devină zestrea de valoare a formațiilor Flores și Miniflores. Renate Binkitsch vine din Buziaș, Raluca, din Moravița, Amalia Gaiță, din Giroc, alții vin din Recaș sau de mult mai departe, dar cu același entuziasm și aceeași dăruire devenite de-acum chiar proverbiale
Agenda2005-36-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284163_a_285492]
-
Târgul de fete l De pe Muntele Găina O zână care trăia pe vârful Muntelui Găina de astăzi avea o găină care făcea zilnic ouă de aur, iar o dată pe an, zâna dăruia un astfel de ou drept zestre unei fete sărace. Într-o bună zi însă, câțiva tineri din Vidra au furat găina împreună cu un coș plin cu ouă de aur, iar zâna muntelui, supărată fiind, a părăsit aceste tărâmuri. De atunci și până astăzi, s-a păstrat
Agenda2005-27-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/283907_a_285236]
-
20 iulie se organizează Târgul de fete de la Găina, manifestare etno-culturală menționată pentru prima dată în anul 1816. Târgul avea o mare importanță etnografică, făcând posibilă întâlnirea și căsătoria tinerilor aflați în zone îndepărtate. Se spune că fetele veneau cu zestrea încărcată pe cai, iar cununia se făcea pe loc, de către preoți care veneau acolo tocmai în acest scop. Astăzi, târgul este o mare sărbătoare folclorică, la care își dau concursul locuitorii din zona Munților Apuseni și din județele apropiate, deschiderea
Agenda2005-27-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/283907_a_285236]
-
de zeci, chiar sute de ani, de la Bogda ori Alioș, covoare țesute, ștergare, măsaie (fețe de masă), cusături, dantele și câte altele. „Uitați, ăsta-i patul bătrânesc de la Bogda, cu perne brodate și cu lat de lână, așa cum primeau fetele zestre“, precizează colecționara. Aceasta este a treia expoziție realizată de doamna Maria Vuia, a cărei unică recompensă este bucuria de a se dedica promovării tradițiilor bănățene. Activitate intensă l La Casa de Cultură a Studenților Ca în fiecare vară, Casa de
Agenda2005-29-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283944_a_285273]
-
dificultățile, Ana a reușit să termine școală normală din București. În anul 1828, Ana s-a căsătorit cu arendașul Ivancea Dimitriu, de care divorțează după trei ani din cauza neînțelegerilor. În același an - 1831 - a murit și tatăl său. Rămasă fără zestre, se luptă în procese pentru averea tatălui ei cu un fost slujitor al acestuia. Cel de-al doilea soț, Nicolae Ipătescu este angajat la Departamentul Vistieriilor, tot arendaș și cu care Ana se mărită pentru avere. Citește mai mult Ana
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/384774_a_386103]
-
dificultățile, Ana a reușit să termine școală normală din București.În anul 1828, Ana s-a căsătorit cu arendașul Ivancea Dimitriu, de care divorțează după trei ani din cauza neînțelegerilor. În același an - 1831 - a murit și tatăl său. Rămasă fără zestre, se luptă în procese pentru averea tatălui ei cu un fost slujitor al acestuia.Cel de-al doilea soț, Nicolae Ipătescu este angajat la Departamentul Vistieriilor, tot arendaș și cu care Ana se mărită pentru avere.... XXII. IARNĂ, de Gigi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/384774_a_386103]
-
băieții, veniți și de prin alte sate, să furăm câte un sărut, de la vreo codană, ce clipea sfioasă din genele-i arcuite, stând pitulată după celelalte, în colțul sobei de teracotă crăpată, torcând din furcă lâna moale, sau cosându-și zestrea; altele, țeseau cu rândul la războiul din lemn de stejar, parcă mai bătrân ca zilele dar încă țeapăn, moștenit de la bunicii bunicilor. Veselia generală era garantată la astfel de adunări populare ce, împreună cu țuica fiartă și vinul fiert, dezlega inima
AMINTIRI DIN IERNI DE MULT TRECUTE de ARON SANDRU în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385173_a_386502]
-
cu boala Ralucăi, plus cheltuielile casei. Înainte de moartea Ralucăi, Eminovici se împrumută de 1200 de galbeni punând garanție Ipoteștii și semnând ca chezași Matei, Henrieta și Aglaia. Banii au fost cheltuiți cu înmormântarea Ralucăi și cu obligațiile față de Drogli privind zestrea promisă. După o judecată cu ginerele, moșia Ipoteștilor la 10 februarie 1878 a fost vândută silit, adică 412 hectare de pământ, pădurea și toate acareturile, s-au vândut cu prețul de 8200 de galbeni austrieci. Din acestă sumă, cumpărătorul Marinivici
DEZASTRUL DIN FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385147_a_386476]
-
rămas Aglaie Drogli, căsătorită între timp cu Gareiss von Dollitzsturm, Aglaia a fost al optulea copil, născută la Ipotești la 7 mai 1852, la doi ani după Eminescu, căsătorită întâi cu Ioan Drogli, profesor, cel care i-a ruinat prin zestrea cerută, apoi cu un ofițer austriac von Dollitzsturm, decedând la 30 iulie 1900 Matei Eminovici, căpitanul, care a murit la o vârstă destul de înaintată la 14 decembrie 1929 și a fost înmormântat în cimitirul din Bistrița- Năsăud. De altfel cele mai multe
DEZASTRUL DIN FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385147_a_386476]
-
femeii e chiar maică-sa încă vie, afirmă competentul băiețel! -Cuuum?! izbucni rapid și colectiv uimirea tuturor. -Da! susține cu tărie și oferă sprijin doveditor: dacă s-a inventat avionul fără pilot, arma fără zgomot, de ce n-ar exista și zestrea fără nevastă ori soțul fără soacră?! De ce? Și e hotărât, spune, că cel ce va afla găselnița va fi laureat al Premiului Nobel pentru Pace! La punctul ăsta Lili se opri, termină de băut Schweppes-ul și zâmbi strâmtorată, recunoscând sincer
CAP COMPAS RÂVNITA... de ANGELA DINA în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385188_a_386517]
-
dificultățile, Ana a reușit să termine școala normală din București. În anul 1828, Ana s-a căsătorit cu arendașul Ivancea Dimitriu, de care divorțează după trei ani din cauza neînțelegerilor. În același an - 1831 - a murit și tatăl său. Rămasă fără zestre, se luptă în procese pentru averea tatălui ei cu un fost slujitor al acestuia. Cel de-al doilea soț, Nicolae Ipătescu este angajat la Departamentul Vistieriilor, tot arendaș și cu care Ana se mărită pentru avere. În cadrul întâlnirilor societății secrete
ANA IPĂTESCU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384411_a_385740]
-
în acest sat într-o familie numeroasă. Am avut doi frați și 4 surori. Eram cea mai mică. Frații i-am pierdut, ca și tatăl, în război rămânând numai 6 femei. Noi fetele ne-am pregătit din muncă lada de zestre, Iar surorile mele și-au găsit soți. Eu am fost mai pretențioasă și am refuzat doi flăcăi care în timp mi-au cerut mâna. Dumnezeu ne-a încercat greu în timpurile „socialismului victorios” și în numai 10 ani a chemat
DE CE, DOAMNE? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384539_a_385868]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > ALESUL GRAȚIILOR TRECUTE ȘI PREZENTE Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Sub semnul trandafirului, de grații Am fost ales ca să aduc iubire. Cu zestrea ce mi-au pus-o în orații Să dărui vers, a fost a mea menire. Aglaia îmi dă slova să o apăr, Euphrosine, lira s-o ascult, În roluri mă vrea Thalia să scapăr, Cum Aphrodita, spus-a mai demult
ALESUL GRAŢIILOR TRECUTE ŞI PREZENTE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384623_a_385952]