9,311 matches
-
a terminat-o cu media zece. Nu i-a fost deloc ușor... Cartea lui, de 1368 de pag. și 3,5 kg, se bucură acum de apreciere nu doar din partea oamenilor simpli, a credincioșilor, ci și a clericilor, a unor ziariști și scriitori, dar asta nu este sufficient, căci toată omenirea ar trebui să știe de ea! „Autorul are această mare virtute pentru că limpezește anumite sensuri ale Sfintei Scripturi și le face mai pe înțelesul oamenilor. Este un efort colosal, dar
PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBLIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380720_a_382049]
-
INVITAȚII CULTURII ROȘIORENE” În program - Lansări de carte: „Elena Buica - o ambasadoare a sufletului românesc” autoare Cezarina Adamescu; Lansare de carte: „Pe cărările vieții” autoare Elena Buică (Canada). Prezintă Prof. Domnița Neaga și Prof. Constantin T. Ciubotaru” Despre acest eveniment, ziaristul George Zavera, în ziarul „Mara” (din Alexandria) nr. 2535, din 15 septembrie 2016, a consemnat: „Evenimentul desfășurat la Casa de Cultură municipală a avut ca moderatoare pe distinsa șefă a Direcției de Cultură din cadrul Primăriei Roșiorii de Vede, Aurelia Bărbuț
SĂRBĂTOAREA LANSĂRII CĂRŢILOR MELE ÎN ROMÂNIA 2016 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380802_a_382131]
-
a celorlalte țări din Est. E și foarte îmbucurător că oamenii aceștia își sacrifică vocația lor de creatori și devin observatori ai fenomenului politic. Chiar fără a avea cultură politică, sunt foarte pricepuți și talentați, sunt printre cei mai buni ziariști actuali (sunt totuși cei mai buni scriitori). Echipa revistei 22 este condusă de două romanciere de mare talent, de Gabriela Adameșteanu și de Rodica Palade, care înainte n-au făcut politică. Poeta Ana Blandiana n-a rămas nici ea în afara
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
de sângele victi melor nevinovate, în gară s-au găsit câteva steaguri ale organizației East Turkestan Islamic Mouvement, organizație declarată de China ca fiind teroristă, responsabilă de multe alte atacuri împotriva unor oamenil nevinovați. Este de neînțeles cum anumiți confrați ziariști din Occident caută să găsească justificări, să atenueze gravitatea actelor teroriste ale acestei organizații. Terorismul este dușmanul populației unei țări, indiferent de etnie sau de orientarea religioasă a acesteia. Teroriștii din gara Kunming nu au întrebat victimele ce religie au
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
urmă. Delegația română s-a întîlnit cu scriitori vietnamezi, cu membri ai conducerii USV, cu membri ai Asociației de prietenie Vietnam-România, cu reprezentați ai Ministerului de Externe vietnamez, cu reprezentanți ai Ambasadei României în Vietnam. De asemenea, delegația a întîlnit ziariști vietnamezi și oameni de afaceri. Ca de obicei, vizita delegației USR a fost reflectată în mod repetat în presa centrală și culturală din Vietnam. Pagina a treia a săptămînalului principal de cultură Van Nghe a fost consacrată în întregime vizitei
Minuni vietnameze by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10223_a_11548]
-
ori să-mi favorizeze această Întâlnire, dar fatalitatea sau poate numai starea precară a sănătății mele au făcut să nu vă pot vedea. Darul meu se voia, la acea vreme, un omagiu intim adus prezenței Domniei-Voastre printre noi, scriitorii și ziariștii care lucram În sinistrul Combinat „Casa Scânteii“... Primiți-l deci cu Întârziere, cum veți primi, sper, și cele două cărți... Apoi a venit Revoluția și, În mod firesc, m-aș fi adăugat alături de Domnia Voastră pe „lista rămasă deschisă” a C.F.S.N.
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
activităților sale, În prezent având ca obiectiv principal promovarea lui Eminescu În rândul publ icului american. Dl. Săhlean este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Societății Americane de Psihanaliză Modernă, Asociației Traducătorilor Literari din America, și al Asociației Scriitorilor și Ziariștilor Medici Români. Ceva ce seamănă cu negativismul adolescenților Am urmărit cu mâhnire În ultimul deceniu dezbaterile din țară legate de Eminescu. „Libertatea de expresie” post-revoluționară a acoperit un spectru foarte larg: alături de idolatrizări ce nu acceptă critica unui subiect tabu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Constantin Țoiu În Cotidianul, pe șapte august ce trecu, domnul Andrei Pleșu semna articolul Constantin Noica a fost urmărit ca un obiectiv militar. Senzațional, din partea redacției, cum se scrie acum. Vreun ziarist, nu numai foarte, - foarte inteligent, dar și dat naibii de citit, ar fi titrat, poate, Idiotul, ceva în genul ăsta, din lumea eroului lui Dostoievski. Sau a lui Cervantes, Don Quichotte. Ca o mănușă i-ar fi venit filosofului cu
Noblețea apărării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10310_a_11635]
-
bănci și am băut toate, trecându-ne sticla de la una la alta. Nici vorbă de alcool, nici în vis nu ne-ar fi trecut prin cap așa ceva". Un cititor fervent de reviste "estivale" s-ar întreba imediat: dar de unde cunoștea ziaristul acel episod? Era cumva coleg de clasă cu fetele dedate la plăcerea whisky-ului pe bază de varză murată? Nici vorbă. Avea informatori printre junele reacționare? Greu de crezut. Și atunci? Cum nu fac parte din categoria acelor cititori, îi
Zeama de varză ca poliție politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10304_a_11629]
-
noi toți din poveste în poveste (repet, de obicei e vorba de povești terifiante, ne place gustul sângelui...), din criză în criză, din isterie în isterie. Cu inima strânsă, tensionați, urmărim la televizor (viața noastră s-a mutat acolo...), răpirea ziariștilor, apoi salvarea lor, apoi campania anticorupție, apoi descinderile acasă la Năstase, apoi fuga lui Hayssam, apoi demiterea șefilor serviciilor secrete și a procurorului general, apoi, deodată, această nouă tărășenie care ne încinge tuturor mințile în plină caniculă - deconspirarea Securității. Dacă
Vara 2006, teme românești by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/10323_a_11648]
-
Cristian Teodorescu Descopăr pe listele cu turnători din presă, făcute chiar de Securitate, ziariști pe care i-am cunoscut și cu care discutam pe culoare, la Casa Scînteii. Cu unii eram în relații de încredere, astfel că pe la zile festive, cum era 23 August, mai spuneam una, alta despre Ceaușescu. Iar ei supărați: ce
Ce securitate mai by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10337_a_11662]
-
August aveau și ăștia grijă să se mai găsească ceva prin Alimentare! Ce le dai la copii să mănînce? După o asemenea întrebare, firește că îmi dădeam drumul la gură. Nu știu dacă am fost pe lista de interese ale ziariștilor care se ocupau de turnătorii. Din cîte am aflat, aceștia aveau obiective la ei în redacție. Se pare că erau puși să se urmărească și unii pe alții, pentru ca securiștii care răspundeau de ei să fie siguri de exactitatea informărilor
Ce securitate mai by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10337_a_11662]
-
demisionat, iar absența lor se simte dramatic în orbecăiala morală și de opinie din clădirea dosarelor. O clădire vopsită într-un căcăniu care începe să miroasă. Nu știu cum se face că dezvăluirile care ajung, acum, la presă îi privesc numai pe ziariști și pe politicienii aflați pînă nu demult în opoziție. În PSD și în PRM n-au fost turnători care fac azi politică la vîrf? Fiindcă n-au fost toți în situația dlui Iliescu, care de la înălțimea funcțiilor sale în PCR
Ce securitate mai by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10337_a_11662]
-
japoneză, Setagaya Public Theatre, interesat fiind de muzicalitatea cu totul specială a limbii, culturii și civilizației nipone. Că Eric Lacascade a pus în scenă - și a jucat la Curtea Papilor - Les barbares de Gorki, un spectacol pe nedrept atacat de ziariști superficiali, fără argumente, plin de umori, un spectacol extrem de serios, de profund, atent construit, pe studiul fiecărui personaj, pe relații, pe emoție, pe un tip de nebunie care izbucnește în partea a doua spectaculos, o montare care a ținut seama
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
pe care l-a semnat în revista Flacăra (nr 1-2, 2002), articol al cărui titlu era Inactualitatea lui Eminescu în Anul Caragiale. Răstălmăcirea cu pricina, răspîndită masiv în presa scrisă și pe site-urile internetului, poate fi rezumată cu ajutorul cuvintelor ziaristului Viorel Patrichi: Pentru H.-R Patapievici, "Eminescu este cadavrul nostru din debara, de care trebuie să ne debarasăm dacă vrem să intrăm în Uniunea Europeană." În Idei în dialog, Patapievici divulgă falsul pe care se sprijină această răstălmăcire, republicînd integral articolul
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10363_a_11688]
-
care trebuie să ne debarasăm dacă vrem să intrăm în Uniunea Europeană." În Idei în dialog, Patapievici divulgă falsul pe care se sprijină această răstălmăcire, republicînd integral articolul din 2002 și invitînd cititorul să compare textul inițial cu aberațiile pe care ziariștii români, în frunte cu Viorel Patrichi, le-au putut formula pe marginea lui. Într-adevăr, răstălmăcirea e vizibilă cu ochiul liber pentru orice om care poate citi cu discernămînt un articol de ziar. În rîndurile lui, Patapievici spune cu totul
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10363_a_11688]
-
referință internațională în studierea modului în care presa a relatat acest controversat episod al istoriei contemporane. Ca marii reporteri interbelici, Radu Ciobotea a descris doar ce a văzut cu propriii săi ochi fără a se lăsa vrăjit - precum mulți dintre ziariștii occidentali - de bombardamentul cu știri diversioniste venit dinspre toate taberele implicate în conflict. În felul acesta reporterul român a ajuns să se pună rău cu mai toată lumea, iar în final a fost expulzat de autoritățile sârbe. De aceea, o carte
Istoria la timpul prezent by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10531_a_11856]
-
Alex. Ștefănescu Miercuri, 7 iunie 2006, ora 17. La Muzeul Literaturii Române din București se inaugurează Expoziția de fotografii ale scriitorilor realizate de-a lungul a patruzeci și cinci de ani de Ion Cucu. Sunt prezenți foarte mulți scriitori, ziariști, fotoreporteri. Vorbește Alexandru Condeescu, directorul muzeului, urmat de Nicolae Manolescu, Alex. Ștefănescu, Varujan Vosganian și Ion Cucu. Nicolae Manolescu consideră fotografiile adevărate "studii de fizionomie și caracter". Vizitatorii expoziției (amenajată la etajul muzeului și ocupând săli vaste, cu o rezonanță
Ion Cucu ne invită la o călătorie în timp by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10529_a_11854]
-
că "românii din Basarabia sunt hărțuiți deja cu ură la graniță: pentru o vizita de câteva zile în România ciuntită li se pretinde o invitație, garanții și sute de euro, indiferent de statutul lor, studenți, oameni de cultură, chiar și ziariști." Sincer vorbind, unde e hărțuiala? E vorba de niște cerințe cât se poate de limpezi. Și, mai ales, cum identifică ziarul "Ziua" ura? În gesturi? În priviri? Or fi oamenii lui Roșca Stănescu dotatați cu detectoare speciale? Dacă s-ar
Cât de "ușoară" e limba română? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10552_a_11877]
-
sau ajutoare? NP: Ceva îmi spunea că lucrurile complică, nu înțelegeam de ce se păstrează tăcere și nimeni nu a scos un cuvant până acum despre existența acestui mare osuar lăsat uitării în mod deliberat. Atunci m-am înarmat. Am invitat ziariști și reporteri de la ziarele și televiziunea proromânească de atunci, oameni care s-au dovedit a fi nu numai buni profesioniști, dar foarte buni români, precum Zina Cerchez, Aneta Grosu, Dina Pripa, Aliona Avram, și alții. În urma unei campanii de presă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
spate la Hanu lu’ Manuc, în preajma Pieții de Flori, uneori mai cânta să-și atragă clienții), chiar în dreptul restaurantului Ciocârlia, față-n față cu Tribunalul capitalei, și al carei cadavru a fost găsit de un polițist beat cele-a spus ziariștilor că un individ în halat și cu borsalină trasă pe ochi a spălat cuțitul în ea. Atât le-a trebuit revistelor de scandal care au făcut o extraordinară vâlvă... cu multă imaginație a scriitorilor dornici de suspans și reclamă a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Bere din spatele Postei Centrale, astăzi Muzeul Național de Istorie al României (Marin Voican-Ghioroiu). Cărtărescu îl acuză pe Zavaidoc că a pus la cale uciderea Zarazei. Folclor urban. Defăimare a adevărului. Fiica sa Constantă spunea într-un interviu acordat în 2006 ziaristului Jean Dumitrașcu: „Tatăl meu avea dușmani din invidie. Văd că și acum are. Au inventat tot felul de minciuni.” Semnificative sunt cuvintele celebrului sau cântec:„Sânge rău de ce mi-aș face/ Și pe cine să te manii/ Este-o veche
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
soțul ei grecul Perlidis cântă la clarinet, apoi fetițele lor, Olga, Gilly și Paula, prima cântă la vioară, cealaltă la pian, iar Paula la acordeon. Cumnată lui Zavaidoc era absolventa de conservator, iar cumnatul cântă la vioară. În interviul acordat ziaristului, scriitorului Jean Dumitrașcu, fiica lui Zavaidoc, Constantă Zavaidoc, spune despre tatăl său că era darnic, avea mulți bani, era proprietarul a trei mașini cu șofer angajat. Ajuta cu bani studenții de la Conservator, oferea haine oamenilor sârmani. Fiica celebrului Zavaidoc a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
același timp. Iată, de data asta, o familie de mari români de mult uitați pe care am încercat s-o aduc în atenția românilor, judecători drepți ai trecerii în uitare a celor ce-au fost măreți. Fără materialul talentatului scriitor, ziarist Jean Dumitrașcu și al scriitorului-muzicolog Marin Voican-Ghioroiu (cercetător al „fenomenului Zavaidoc”), cărora le mulțumesc, scrierea mea despre Marin Teodorescu Zavaidoc n-ar fi existat. (Continuare din numărul trecut) Trist, slab, gol, uns cu nămol, Mitică se plimbă pe o plajă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
acest curs la parlamentarii care se predau. Știți și voi; aveți experiență din 1944!... Cand ne-au ocupat împreună și ne-au eliberat separat! Canecino separat! Cum a spus încă înainte de a o trece în constituție, în limba română, unui ziarist japonez care vorbea rusește, samu raiul Snegur, făcând judo cu istoria: „Că nu vede nici o posibilitate de unificare a românilor”... Ei, ce vrei: dacă nu vede omul, nu vede!... Parcă toți trebuie să vadă ce e de văzut?! Mai văd
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]