616 matches
-
ziarului România literară, pe care-l făcuse cel mai citit dintre cele ce apar în țară. Se spune că a fost sau va fi înlocuit cu o femeie. Cu cine anume? Nu prea cunosc nume feminine atât de reputate în ziaristica noastră ca să poată conduce un jurnal ca România liberă. Numai dacă nu o fi vreo rudă a familiei Ceaușescu, caz în care totul devine posibil. Chiar și o calificare peste noapte. Ce s-a mai întâmplat în augustul tristei aniversări
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
terorizeze, așa cum făcuse Aligo cu Nea Vică în celula vecină, iar el îl ajuta în loc să-și țină angajamentul pe care desigur și-l luase. Nu aveau de unde să știe că Nea Pătru în celulă discuta cu Nuti foarte mult despre ziaristica dintre cele două războaie, în care el era un foarte bun cunoscător și în felul acesta se legase între ei o relație de bună conviețuire în loc de dușmănie. În afară de acest lucru, atât Nuti cât și Voinea erau oameni de o inteligență
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
nu avea cum să nege, căci nu existau rapoarte ale gardienilor, care să ateste cel puțin agresiunea lui față de Nicolae Petrașcu. Nicolae Petrașcu neavizat, nu putea să mintă că Nuti se comportase altfel decât fusese în realitate. Discuțiile lor despre ziaristică, pasiunea lui Nuti, pe niște oameni normali nu aveau cum să-i îngrijoreze, dar pentru organele de securitate luau dimensiuni catastrofale. Desigur că Securitatea, având certitudinea că Nuti i-a trădat, urma să fie pedepsit adică ucis fie, prin executarea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
român. O rubrică deosebit de dinamică, „Săptămâna”, urmărea principalele evenimente artistice și literare. Se consemnează astfel valoarea scăzută a repertoriului teatral, mai ales a celui original, se critică moravurile mediului intelectual și, într-un lung șir de articole, se discută lipsurile ziaristicii române. Toate aceste preocupări ale redacției, la care se adaugă strădania de a avea mereu o rubrică de bibliografie și informații literare, fac din F.i. o revistă vie. Se publică folclor cules de N. Mateescu-Dabija, A. Sandu (C. Sandu-Aldea
FOAIA INTERESANTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287044_a_288373]
-
FRUNZĂ, Victor (8.VI.1935, Dumitrești, j. Vrancea), poet, prozator, dramaturg, traducător și editor. Este fiul Rădiței și al lui Gheorghe Frunză, grefier. Învață în satul natal, apoi la Râmnicu Sărat. Va fi licențiat al Facultății de Ziaristică din cadrul Universității „M.V. Lomonosov” din Moscova. După terminarea studiilor va fi redactor, realizator de emisiuni culturale la Radiodifuziunea Română, apoi la Televiziunea Română (1958-1971), cadru didactic la Facultatea de Ziaristică a Academiei „Ștefan Gheorghiu” din București (1971-1978). În 1980 este silit
FRUNZA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287103_a_288432]
-
natal, apoi la Râmnicu Sărat. Va fi licențiat al Facultății de Ziaristică din cadrul Universității „M.V. Lomonosov” din Moscova. După terminarea studiilor va fi redactor, realizator de emisiuni culturale la Radiodifuziunea Română, apoi la Televiziunea Română (1958-1971), cadru didactic la Facultatea de Ziaristică a Academiei „Ștefan Gheorghiu” din București (1971-1978). În 1980 este silit să se expatrieze, ca urmare a unei scrisori adresate secretarului general al Partidului Comunist Român, difuzată în septembrie 1978 de agenția de presă Reuter și publicată în „Frankfurter Allgemeine
FRUNZA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287103_a_288432]
-
și a lui Ioan Cocișiu, funcționari. D. a urmat cursurile elementare și gimnaziale la școala „Principele Carol” din Sânnicolaul Mare (1938-1946) și a absolvit Liceul Sanitar din Timișoara (1951). În intervalul 1951-1955 a fost studentă la Facultatea de Filosofie, secția ziaristică a Universității din București. Angajată redactor la ziarul timișorean „Drapelul roșu” (1955-1957 și 1962-1972), la Studioul Teritorial de Radio Timișoara (1957-1962), funcționează din 1972 la revista „Orizont”, până la pensionare (1980). A debutat publicistic în 1952 în „Luptătorul bănățean”, cu o
DIMA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286765_a_288094]
-
din „comitetul de o sută” al ardelenilor, iar în 1939 era trimis din nou în străinătate, ca atașat de presă. În 1940-1941, îndeplinește, la Ministerul Propagandei, funcția de comisar al guvernului pe lângă agenția Orient-Radio (Rador). În 1945, este exclus din ziaristică, ajungând apoi să cunoască duritatea represiunii în închisorile comuniste. Contribuția literară cea mai însemnată a lui D. o constituie eseurile publicate în reviste de prestigiu ale vremii. Debutează la „Românul” din Arad, în 1911, semnând apoi articole în mai multe
DRAGNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286851_a_288180]
-
redactor la ziarul „Drum nou” (1955-1958) și, din nou, muncitor necalificat la Uzina de Tractoare. Revine ca redactor la ziarul „Drum nou” (1960-1966, 1968-1980), lucrând din 1966 la revista „Astra”, ca secretar general de redacție. Se înscrie la Facultatea de Ziaristică din București (1978-1983). În 1980, este numit redactor-șef al revistei „Astra”, de unde se retrage în 1990. A inițiat și condus seria nouă a revistei „Brașovul literar și artistic” (1979-1981, 1986), iar mai târziu, în regim privat, revista „Coresi” (1990-1993
DRAGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286845_a_288174]
-
cu Radu Drăgescu). Repere bibliografice: Ibrăileanu, Opere, IV, 366, 368-369; Nichifor Crainic, Ion Dragu, „Moartea albă”, „Revista critică”, 1918, 2; Caion [Constantin Al. Ionescu-Caion], Cronică literară, „Cronicarul”, 1918, 15; Al.Al. Busuioceanu, Cărțile lui Ion Dragu, LU, 1919, 3-4; Emil Samoilă, Ziaristica, București, 1932, 258-259; Sărbătorirea d-lui Ion Dragu, ADV, 1936, 16 199; Predescu, Encicl., 290; Sevastos, Amintiri, 288-289; Mircea Popa, Romanele Marii Uniri, LCF, 1988, 46. C.Bz.
DRAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286862_a_288191]
-
GROSU, Valeria (Valentina) (22.VI.1950, Sofia, j. Soroca), poetă. Este fiica Zinoviei și a lui Ion Grosu. A studiat, între 1968 și 1971, la Facultatea de Ziaristică a Universității de Stat din Chișinău și, între 1974 și 1979, la Institutul de Literatură Universală „Maxim Gorki” din Moscova. A fost redactor la „Tinerimea Moldovei”, „Columna”, „Sud-Est”, iar în 1994 și 1995, coordonator de programe la Fundația Soros. A
GROSU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287372_a_288701]
-
turn de pază, pe care scria în trepte: Produsul: Înghețată, Sortul: Lămâie, Ambalajul: glob și, în final: N-avem înghețată”. C. are capacitatea de a schița o relație, o situație, o psihologie, o mentalitate din câteva trăsături. Ca și în ziaristică, observă esențialul și îl narează direct, rapid, sugestiv. Cantitatea de informație pe unitatea de descriere e maximă. Câteva volume cu schițe magic-fantastic-ironice, Personaje de rezervă (1985), Povestitorii (1988), Veselia generală (1992), au fost clasificate drept literatură satirică și implicit eliminate
CRISTOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286513_a_287842]
-
, Dumitru (8.XI.1967, Flutura, j. Orhei), poet și dramaturg. Este fiul lui Vasile Crudu și al Mariei (n. Cheptea), agricultori. A început să studieze la Facultatea de Ziaristică a Universității de Stat din Chișinău (1985-1988), a continuat la Facultatea de Filologie a Universității din Tbilisi (1988-1991) și la Facultatea de Filologie a Universității din Brașov. Este autorul volumelor de poezie E închis, vă rugăm nu insistați (1994) și
CRUDU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286542_a_287871]
-
ÎNAINTE, revista literară apărută la Galați, săptămânal, între 19 aprilie 1909 și 21 august 1910. I. Burbea, care își deschide revista cu articolul Ziaristica de provincie (serial în patru numere), are meritul de a închină la 13 iulie 1909 un numar omagial, ilustrat, pe hârtie velina, memoriei lui Eminescu, reproducând poeziile Atât de fragedă..., O, rămâi, Singurătate, Povestea codrului, O călărire-n zori, Scrisoarea
INAINTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287537_a_288866]
-
în filosofie (1941). A lucrat ca redactor și redactor-șef adjunct la „Scânteia” (1945-1962), ca redactor-șef adjunct la „Lupta de clasă” (1962-1981). Între 1948 și 1950 și între 1969 și 1982 a fost profesor și decan al Facultății de Ziaristică a Academiei „Ștefan Gheorghiu” din București. A colaborat la „Viața românească”, „Diplomat Club”, „Anotimpuri literare” (Timișoara) ș.a. Publicist militant, conducător la „Scânteia” al sectorului cultural, semnatar al unora dintre cele mai dogmatice articole de directivă literară din perioada stalinistă și
IGNAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287508_a_288837]
-
j. Mureș), poet. Este fiul Mariei (n. Maier) și al lui Vasile Dan, țărani. A urmat școala elementară în comuna natală (1955-1961), apoi Liceul „Gh. Barițiu” din Cluj (1961-1968). A absolvit Facultatea de Filologie din Oradea (1972) și Facultatea de Ziaristică din București (1985). A fost profesor în Milășel, județul Mureș (1972-1973), metodist la Casa de Cultură Lipova (1974-1980), corector la ziarul „Flacăra roșie” din Arad (1977-1981), redactor la „Vatra” (1981-1982), bibliotecar la Biblioteca Medicală din Arad (1983-1989). Din 1990 este
DAN-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286677_a_288006]
-
Brăila (1923), tânărul frecventează cursurile Facultății de Drept din București, obține licența în 1926 și își continuă studiile juridice, timp de trei ani, la Paris, în vederea susținerii unui doctorat, intenție nefinalizată. Reîntors în țară, debutează și se impune rapid în ziaristică, semnând, în timp, și cu pseudonimele Ajax, Ali-Baba, Antipater, Argoman, Aster, Asterisc, Cara-Onid, Nekar, N. Grecu, Traian Nicodim sau cu pseudonimul colectiv Kalvincar (împreună cu L. Kalustian și I. Vinea). I se încredințează funcția de prim-redactor la „Facla” (1930-1938) și
CARANDINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286099_a_287428]
-
Comitetului Județean UTC Iași, apoi director al Casei de Cultură a Tineretului și Studenților și activist (în sectorul cultural) al Comitetului Județean al PCR. În acest răstimp urmează un curs de cultură și civilizație universală la Antibes, Franța, Facultatea de Ziaristică a Academiei „Ștefan Gheorghiu” (1986-1988), iar mai târziu, o specializare în muzeologie, în urma căreia este, în anii 1989-1990, director al Complexului Muzeistic din Iași, instituție unde lucrează apoi ca muzeograf. După debut, poetul a colaborat cu versuri, eseuri, cronici și
CHIRIAC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286205_a_287534]
-
Floare-albastră”, „România jună”, „Libertatea”, „Țara noastră”, „Luceafărul”, „Convorbiri literare”, „Noua revistă română”, „Cosinzeana” etc. Debutează în 1892 în „Musa”, revista Seminarului Teologic din Sibiu, și editorial, cu nuvela S-au dus în țară (1893). După o valoroasă investigare a începuturilor ziaristicii românești - Începuturile ziaristicii noastre (1789-1795), apărută în 1900 -, C. se întoarce în actualitatea literară a Transilvaniei, pentru a se fixa definitiv asupra fenomenului literar curent ca neobosit foiletonist. Viu este și interesul pentru scriitorii noștri clasici, el editând (în colaborare
CHENDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286191_a_287520]
-
Libertatea”, „Țara noastră”, „Luceafărul”, „Convorbiri literare”, „Noua revistă română”, „Cosinzeana” etc. Debutează în 1892 în „Musa”, revista Seminarului Teologic din Sibiu, și editorial, cu nuvela S-au dus în țară (1893). După o valoroasă investigare a începuturilor ziaristicii românești - Începuturile ziaristicii noastre (1789-1795), apărută în 1900 -, C. se întoarce în actualitatea literară a Transilvaniei, pentru a se fixa definitiv asupra fenomenului literar curent ca neobosit foiletonist. Viu este și interesul pentru scriitorii noștri clasici, el editând (în colaborare cu Eugenia Carcalechi
CHENDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286191_a_287520]
-
ei, o etapă, în tot cazul, frământată și necesară în cultura românească, în sânul căreia s-a dezvoltat în mod organic, reprezentând, alături de Iorga, momentul sămănătorist în critica noastră. MIRCEA POPA SCRIERI: S-au dus în țară, Sibiu, 1893; Începuturile ziaristicii noastre (1789-1795), Orăștie, 1900; Zece ani de mișcare literară în Transilvania (1890-1900), Oradea Mare, 1901; Preludii, București, 1903; ed. București, 1905; Foiletoane, București, 1904; ed. 2, București, 1925; Fragmente, București, 1905; Impresii, București, 1908; ed. 2, București, 1924; Portrete literare
CHENDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286191_a_287520]
-
, Vsevolod (14.X.1955, Lipnic, j. Edineț), poet. Este fiul Liubei (n. Ciobanu) și al lui Ion Ciornei, intelectuali. După studii făcute la Facultatea de Ziaristică a Universității de Stat din Chișinău (1976-1981), a fost redactor la publicațiile „Orizontul”, „Tinerimea Moldovei”, lucrând apoi la „Săptămâna” și „Momentul”. C. este autorul volumelor Cuvinte și tăceri (1989) și Istoria geloasă (1990), în care, ca un cavaler al melancoliei
CIORNEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286270_a_287599]
-
1990), în care, ca un cavaler al melancoliei, își construiește, cu o sinceritate jucată, o mască satanică, marcată de rictusul amar-ironic al negativismului nonșalant. SCRIERI: Cuvinte și tăceri, Chișinău, 1989; Istoria geloasă, Chișinău, 1990. Repere bibliografice: Vasile Gârneț, Metafore și ziaristică, LA, 1991, 10; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 241, 245. M.C.
CIORNEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286270_a_287599]
-
O. Iosif, Onisifor Ghibu despre Casian R. Munteanu, iar Leonard Paukerow relatează încercarea lui I. L. Caragiale de a scoate o revistă literară la Budapesta. Câteva date despre „Gazeta Transilvaniei” sunt furnizate într-un articol nesemnat, în timp ce I. Bârlea scrie despre ziaristica română în Maramureș. Sub pseudonimul N. D. Scifrabil, Mihail M. Procopiu semnează epigrame. Alți colaboratori: V. C. Osvadă, Gh. Tulbure, P. Nemoianu, Val. Pușcariu, D. I. Cucu. D.B.
ALMANAHUL PRESEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285289_a_286618]
-
Aron Cotruș, A. Emil Chiffa, Elena din Ardeal, V. Stoica, St. O. Iosif; dintre prozatori, I. C. Panțu, I. Agârbiceanu, Al. Ciura, Silvestru Moldovan, Liviu Rebreanu. Redactorul almanahului consemnează activitatea criticilor literari Ilarie Chendi și Ion Scurtu, evidențiază preocupările privind istoria ziaristicii românești transilvănene ale istoricului Ioan Lupaș, trece în revistă lucrările lui Onisifor Ghibu, subliniază meritele lui Silvestru Moldovan sau ale lui T. V. Păcățian în apariția unor gazete transilvănene. Schița biobibliografică întocmită istoricului Ion Sârbu (premiat de Academia Română în 1905
ALMANAHUL SCRIITORILOR DE LA NOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285294_a_286623]