157,129 matches
-
personaj: ministrul informațiilor, Vasile Dâncu. Fost șef al uneia dintre cele mai active instituții specializate în sondaje, dl. Dâncu e responsabil pentru multe din malversațiunile produse în ultimii ani în societatea românească. Prin "Metro-Media Transilvania", ca și prin alte așa-zise institute de sondare a opiniei publice, s-a indus și se poate induce absolut orice. Și asta - culmea nerușinării! - pe banii cetățeanului ce urmează a fi dus de nas. Să facem un mic test: cercetați sondajele de opinie din ultimii
Șiștarul cu lapte al dictaturii sau Ceaușescu al XI-lea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14840_a_16165]
-
fost o revelație (alături de Minciuna lui Mircea Cojocaru, pe nedrept uitat astăzi, mi s-a părut cînd l-am recenzat, unul din cele mai bune romane de la sfîrșitul deceniului 7). Dar, cu excepția prietenilor care-i citiseră opera (scrisă, s-ar zice, pe de-a-ntregul la acea dată), cine ar fi putut prevedea ce fel de prozator este Radu Petrescu? Mai întîi, Matei Iliescu va rămîne singurul lui roman. Însușirile de stilist, cu o conștiință artistică puternică, ușor de remarcat în romanul
Jurnalul ca machetă a existenței by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14863_a_16188]
-
El nu poate să scrie oricum. Stilistul îi ia fața creatorului. Dacă însă n-aveai ideea că o creație literară se cade să fie inconștientă în vigoarea ei naturală, atunci trebuie să admitem că Radu Petrescu este comparabil cu, să zicem, Marin Preda tot așa cum, dacă am păstrat proporțiile, Joyce e comparabil cu Balzac. Diferă doar termenii în care apreciem opere atît de diferite. Seria potrivită pentru Radu Petrescu este: subtilitate, finețe, stil, inteligență, cultură și, în definitiv, artă.
Jurnalul ca machetă a existenței by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14863_a_16188]
-
Cristian Teodorescu D-acă mîine s-ar face un referendum pentru a vedea ce zic românii despre o a treia candidatură a dlui Iliescu la președinție, poimîine ar intra la griji electorale echipa de la Cotroceni. Constituțional nu se poate - dar în această toamnă Constituția va fi dată la schimbat și cine știe dacă cele două
O Constituție pentru un președinte by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14861_a_16186]
-
că l-a propus pentru un nou mandat. Dar cum nici măcar dl Năstase nu se joacă cu nervii dlui Iliescu, mai probabil e că l-a anunțat dinainte pe fostul său șef de partid ce are de gînd să le zică celor de la România liberă. Să nu uităm totuși că dl Iliescu, oricît de reconciliant l-a făcut al doilea mandat, nu înghite ziarul lui Petre Mihai Băcanu. Chiar își manifestă periodic alergia la acest cotidian. Nici dl Năstase nu cred
O Constituție pentru un președinte by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14861_a_16186]
-
o s-o împiedice să doarmă. De ce? "Jim e aici și-și scrie cartea. Eu mă așez în pat, iar omul ăsta se instalează în camera de alături și râde într-una de ce scrie. Atunci, eu bat la ușă și-i zic: "Hei, Jim, încetează să scrii sau încetează să râzi". Și Sollers continuă povestea: "Ca toți marii scriitori, Joyce și-a ales modul de a fi neînțeles în timpul vieții pentru a fi interpretat la nesfârșit după moarte..." Stratul de limbaj pornografic
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14859_a_16184]
-
Cristina Ionica Gheorghe Ispas, Ghe, zis și Petru Sandu" joacă rolurile de autor, narator și personaj principal în volumul de proză publicat anul trecut de Liviu Ioan Stoiciu, poet, prozator și publicist cunoscut. "Ghe" moștenește de la autorul de pe copertă unele date biografice și scrie "în fața cititorului
Spune-mi ce parfum folosești... ca să-ți spun cine ești by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14866_a_16191]
-
mele, o sintagmă celebră descrie paradisul drept teritoriul laptelui și-al mierii. Specialiști în adaptări, împământeniri și sincronizări din goana calului, din 15 septembrie vom putea defini România drept țara paharului cu lapte și-a chiflei năstăsiote. Cum s-ar zice, guvernul a dat lovitura. Mai poate spune cineva că nu asigură protecție socială? Că burtoșilor de la putere nu le pasă de oamenii de rând? Că executivul nu s-a zbătut pentru a domoli foamea copilului român? Oricine va califica această
Ugerul lui Pilat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14864_a_16189]
-
noastră, căci tuturor �curtenilor" români, fie ei oameni politici, oameni de presă sau critici literari le-ar sta bine cu o frumoasă pereche de urechi de măgar, de un cot lungime, de cît s-au întins să prindă ce se zice, se aude și se povestește. A bon entendeur...
Urechiștii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14865_a_16190]
-
că una e una și alta, alta. În fond, dl Borbély nici nu e original. Chiar dl Talcioc amintește de dl Adrian Marino, reputatul antifoiletonist din deceniile de comunism, care recomanda, în locul recenziei, dicționare de idei literare. Frumos, nimic de zis, doar că una e una și alta, alta. Ca dovadă de retardare, e menționată părerea defavorabilă a Lumniței Marcu despre lucrările dlui Marino. Luminița Marcu, Daniel Cristea-Enache și alți tineri foiletoniști n-ar face decît să reproducă, pe un alt
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14862_a_16187]
-
și alți tineri foiletoniști n-ar face decît să reproducă, pe un alt palier, palierul (oroare!) Manolescu - Iorgulescu - Ștefănescu. Ca să vezi unde îl duce suspiciunea pe dl Talcioc! Spre a nu lăsa nici un echivoc să planeze asupra simpatiilor (era să zic "empatii participative") d-sale, dl Talcioc reia dintr-o publicație bucureșteană "o impresionantă tabletă" a unui binecunoscut poet, eseist și publicist care protestează contra faptului că, în revista noastră, tatăl d-sale ar fi fost făcut "aparatcik". Noi, care ne
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14862_a_16187]
-
editorialiliștii care s-au ocupat de acest subiect consideră că premierul a întins prea tare coarda. În replică dl Năstase a declarat că a vrut să încerce presa, dar că pe de altă parte PSD "ascultă pământul" ca să audă ce zice poporul, iar poporul îl mai vrea o dată președinte pe Ion Iliescu. Dincolo de faptul că PSD ar trebui să mai citească și Constituția, metafora premierului cu "ascultarea pămîntului" sună bine, poate, rostită de un cioclu de la Pătrunjel, dotat cu însușiri paranormale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14862_a_16187]
-
dacă mă întreb acum foarte autocritic și foarte prudent, să-l iert pe unul care a contribuit la sau chiar a comis nenorocirea, inclusiv cea fizică, unor oameni care au devenit victime definitive și nevindecabile ale comunismului sau, mai bine zis, ale dictaturii de orice fel ar fi ea "brună" sau "roșie" - eu nu fac deosebire între ele. O victimă rămîne o victimă și din acest punct de vedere împărtășesc părerea lui Stephan Courtois, care a scris foarte clar cum trebuie
Hans Bergel - suferință și iertare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14833_a_16158]
-
mine. Mi-au dat lacrimile, căci eu îți spun adio. Alaltăieri, în biserică, te-am privit. Ieri te-am văzut coborînd pe străduță și intrînd în atelier. Ai devenit hidos. În plus, reamintindu-mi încăierearea ta cu Ennemond, mi-am zis că nu știi să te bați. Ai fost jalnic. Mai jalnic nici că se poate. Pe lîngă toate astea, mi-am reproșat că m-am dăruit fără pic de rușine. M-am gîndit la lucrul acesta și îl regret sincer
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
cîntece, basme), dar, nefiind folosite în vorbirea de zi cu zi, rămîn - în mod surprinzător - cu o accepție foarte vagă. în anchetele dialectale din Oltenia și Muntenia, un cuvînt netransparent pentru vorbitori se arată a fi chiar banalul codru : ""se zice de ăia, de basme, a fugit în codru" (dar informatorul nu poate preciza sensul)"; "e reținut de la cîntecele eștea, după mine ar însemna un cuvînt de voioșie". Pentru lingvist e însă interesant ce s-a întîmplat cu termenii "poetici" dincolo de
"Cuvinte poetice" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14904_a_16229]
-
de pînă la 12 ani au nevoie de acordul părinților pentru anumite emisiuni, filme etc. Un cerc roșu cu A.P. la mijloc le reglementează drepturile. Un al doilea prag este 16 ani, al treilea 18. Minorii mijlocii, cum s-ar zice, au un acces mai larg, dar tot restricționat. Cercul roșu se referă limpede atît la ei, cît și la minorii mari, avînd, de fiecare dată, în mijloc cifrele lămuritoare. Orele de programare sînt și ele reglementate: după ora 20 sau
Bulina roșie by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14914_a_16239]
-
multe semne de întrebare. Primul este chiar acela referitor la cei care stabilesc gradul de intensitate a violenței, în funcție de care bulina roșie are în burtă indicativul A.P., 16 sau 18. Cine s-o facă? Și după ce criterii? Ce vrea să zică violență moderată? Sau de intensitate și durată medie? Altă întrebare: nuditatea "non-sexuală" (auzi vorbă!) trebuie să fie... goală-goluță ori goală parțial? Și părintele, aflat în situația de a decide, cum se va descurca? Îmi imaginez o scenă: un tată sufocat
Bulina roșie by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14914_a_16239]
-
sau de ambii părinți, care stau cu degetul pe buton sau gata să-și gonească progeniturile din cameră. Pudoarea CNA e și ineficientă (dacă nu cumva este eficientă exact pe dos!), adică de nepus în practică, și ridicolă, cum să zic, teoretic. Îmi amintesc că, prin anii '50, cînd apăruse un roman considerat scandalos, cu scene erotice ori violente cîte vrei, și într-un limbaj verde, un critic literar a găsit un argument plin de haz împotriva celor care solicitau interzicerea
Bulina roșie by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14914_a_16239]
-
apăruse un roman considerat scandalos, cu scene erotice ori violente cîte vrei, și într-un limbaj verde, un critic literar a găsit un argument plin de haz împotriva celor care solicitau interzicerea lecturii lui mai ales de către tineri: Credeți, a zis criticul, că din romane învață tinerii să vorbească sau să se comporte urît?" Firește, nu l-a ascultat nimeni și romanul a fost o vreme interzis. Cred, oare, distinșii membri ai CNA că de la televizor învață copiii expresiile urîte și
Bulina roșie by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14914_a_16239]
-
marea certitudine și marea izbândă: ,, Întreabă inima ta. Ea cunoaște toate tainele. Unde este inima ta, acolo este și comoara ta." Evanghelia care susține, paradigmatic, evoluția Alchimistului - în limbaj evanghelic metanoia, renaștere, transformare până la iluminare, e înlocuită sau, mai bine zis, completată în manual cu aluviuni ale gândirii elenistice și extrem-orientale. Aș fi riscat afirmând că esențializarea pildelor creștine din acest text ne trimite la Hermes Trismegistul, la tezele depersonalizării taoiste, la surâzătoarea vacuitate a doctrinei sau, mai bine zis, a
Paulo Coelho, "maestru de viață și speranță" by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14886_a_16211]
-
bine zis, completată în manual cu aluviuni ale gândirii elenistice și extrem-orientale. Aș fi riscat afirmând că esențializarea pildelor creștine din acest text ne trimite la Hermes Trismegistul, la tezele depersonalizării taoiste, la surâzătoarea vacuitate a doctrinei sau, mai bine zis, a comportamentului zen. Căci războinicul luminii, un soi de protosimbol al cavalerului creștin, este condiționat de iubire în termenii preciși ai primei epistole către locuitorii Corintului: Fără iubire el nu e nimic." Iar această iubire, care îmbrățișează tot, e energizantă
Paulo Coelho, "maestru de viață și speranță" by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14886_a_16211]
-
mai bine vin pe jos pe șosea decât peste dealuri, că se poate Înnopta până a ajunge acasă și mă pot rătăci prin păduri. Atunci Florel a plătit și biletul meu, care costa 7 lei până la Drăgășani și mi-a zis să-mi păstrez banii mei să-mi cumpăr dulciuri. În tren, le-am mărturisit scopul meu ascuns de a ajunge la Drăgășani și mi-a mai dat Florel 10 lei, să plătesc biletul la spectacolul de circ. Am ajuns la
Amintiri de la circ. In: Editura Destine Literare by Valeriu Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_349]
-
de bilete. În interior am fost plasați Într-o lojă din care se vedea foarte bine spectacolul, oprită cred special pentru acel grup de copii unde m-am așezat și eu. În timpul spectacolului ni s-a adus câte o Înghețată, zic ni s-a adus, deoarece eram deja integrat În grup și beneficiam de toate avantajele lui deoarece am observat că nu la toți spectatorii li sa adus Înghețată, iar mai târziu am primit o limonadă. Însoțitoarea grupului nu mi-a
Amintiri de la circ. In: Editura Destine Literare by Valeriu Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_349]
-
ni s-a adus, deoarece eram deja integrat În grup și beneficiam de toate avantajele lui deoarece am observat că nu la toți spectatorii li sa adus Înghețată, iar mai târziu am primit o limonadă. Însoțitoarea grupului nu mi-a zis nimic și nici nu a comentat când am fost tratat ca ei. A Început spectacolul care mi-a plăcut foarte mult, dar numerele de la trapez m-au Înfricoșat. Circul se numea „Circul Bernea” iar eroii trapezului erau chiar directorul circului
Amintiri de la circ. In: Editura Destine Literare by Valeriu Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_349]
-
unde trebuia să ajungă, dar spre deosebire de oamenii de azi, doamna care la oferit (nu cea care mi la Înmânat mie) a văzut că trebuia să mi se ia cornul - eu stam nedumirit cu el În mână - a intervenit și a zis: : - Lasă dragă că-mi cumpăr altul, e păcat de copilul ăsta drăguț să plângă. Eu mai mult de rușine cred că mi-au dat lacrimile și propriu zis Înmărmurisem cu cornul În mână, neștiind ce sa cred. Am zis un
Amintiri de la circ. In: Editura Destine Literare by Valeriu Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_349]