1,625 matches
-
la o parte tot dezinfectantul Harpic de pe vasul de toaletă. Nu era în dispoziția potrivită pentru a fi trezit și numit un nesuferit. Se uită la ceas. Se făcuse ora opt și Henry avea ore de la nouă cu anul II Zidari. Se ridică din pat și dădu s-o pornească spre baie. — Tu ai auzit ce ți-am zis? îl apostrofă Eva, ridicându-se și ea din pat. — Te-am auzit, spuse Wilt și observă că femeia era goală. Eva Wilt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
mașina și cheile rămăseseră la ea. Iar Wilt nu avea în nici un caz de gând să se ducă până acolo și să ia mașina. Merse pe jos până la sensul giratoriu și prinse autobuzul spre Tehnic. Avea curs cu anul I Zidari în sala 456. Când intră în clasă, elevii discutau despre bătăile cu studenții de la colegiu. Era studențachele ăla îmbrăcat la marele fix, știi, ca un chelner din ăia. „Nu te supăra“ zice el. „Nu te supăra, n-ai vrea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
așa... și eu numa’ stăteam acolo și mă uitam în vitrină, la cărți... — Te uitai la cărți? întrebă sceptic Wilt. La unsprezece noaptea tu te uitai la cărți? Nu cred așa ceva! — La reviste și la cărți cu benzi desenate, replică zidarul. Sunt într-un magazin la mâna a doua, pe Finch Street. — Au primit reviste cu gagici, explică altcineva. Wilt dădu din cap aprobator. Asta suna mult mai plauzibil. Așa că eu îi zic: „Să nu mă supăr să ce?“, continuă zidarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
zidarul. Sunt într-un magazin la mâna a doua, pe Finch Street. — Au primit reviste cu gagici, explică altcineva. Wilt dădu din cap aprobator. Asta suna mult mai plauzibil. Așa că eu îi zic: „Să nu mă supăr să ce?“, continuă zidarul. Iar el zice: „Să te dai din drumul meu“. Drumul lui. Ca și cum afurisita aia de stradă era a lui! Și tu ce i-ai zis? întrebă Wilt. — Ce i-am zis? N-am zis nimic. Doar nu era să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
ancora. Acum măcar știu că e p-undeva un afurisit de student care n-o să le mai spună oamenilor să se dea din calea lui. Restul clasei dădu din cap aprobator. — Studenții ăștia afurisiți sunt toți la fel! începu alt zidar. Cred că dacă au bani și merg la colegiu, pot să-ți comande ce să faci. La toți le-ar prinde la marele fix o bătaie sănătoasă. Le-ar face un pustiu de bine. Wilt medită asupra implicațiilor caftelii ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
plăcut să caftească jumătate din gașca venită la petrecerea soților Pringsheim. — Prin urmare, nici unul dintre voi nu consideră că ar fi ceva greșit dacă bateți măr un student care se nimerește să-ți iasă în cale? întrebă el. — Greșit? răspunseră zidarii la unison. Ce-i greșit într-o trosneală ca lumea? Cu un student nu-i ca și cum ar fi o babă sau mai știu eu ce. Poate să dea și el, nu? își petrecură restul orei de curs discutând despre violența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
într-o trosneală ca lumea? Cu un student nu-i ca și cum ar fi o babă sau mai știu eu ce. Poate să dea și el, nu? își petrecură restul orei de curs discutând despre violența din lumea modernă. Pe ansamblu, zidarii păreau să considere că era un lucru bun. — Vreau să zic, ce rost are să ieși în oraș sâmbătă seara și să te faci pulbere dacă nu poți să ai parte și de-o păruială ca lumea? Trebuie să scapi cumva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
lucru bun. — Vreau să zic, ce rost are să ieși în oraș sâmbătă seara și să te faci pulbere dacă nu poți să ai parte și de-o păruială ca lumea? Trebuie să scapi cumva de nevoia de agresiune, spuse un zidar neobișnuit de coerent. Adică e în natura lucrurilor, nu-i așa? — Așadar, tu ești de părere că ființa umană e un animal agresiv, zise Wilt. — Sigur că e. La dumneavoastră i se zice istorie - numai războaie și chestii d-astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
spânzure pe omul acela, și în tot acest timp ignorase intervențiile verbale menite să-l scoată din minți și să-l reducă la starea în care ajunsese bătrânul Pinkerton, bietul de el, atunci când se gazase. Prin comparație cu anul IV Zidari, sergentul Yates și inspectorul Flint erau o joacă de copii. Numai dacă l-ar lăsa să doarmă puțin și va continua să-i amețească așa, cu lucruri nesemnificative. — La un moment dat am crezut că l-am prins, îi spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
dar mai avem nevoie de unele amănunte legate de colegul dumneavoastră Wilt. Șeful Catedrei de Studii Liberale își ridică privirea de pe orar, cu o expresie hăituită. Dusese o luptă disperată încercând să găsească pe cineva care să preia anul IV Zidari. Price nu voise s-o facă, fiindcă el luase anul II Mecanici Auto, iar Williams pur și simplu nu voia nicidecum. încă de ieri dr. Morris plecase acasă cu stomacul întors pe dos, iar acum era amenințat cu repetarea performanței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
iar Williams pur și simplu nu voia nicidecum. încă de ieri dr. Morris plecase acasă cu stomacul întors pe dos, iar acum era amenințat cu repetarea performanței dacă mai încerca cineva să-i pomenească în vreun fel de anul IV Zidari. Așa că domnul Morris rămase singur și era dispus să se lase deranjat de sergentul Yates oricât de mult ar fi avut chef acesta din urmă, numai să nu mai fie nevoit să preia el afurisiții ăia de zidari. — Cu cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
anul IV Zidari. Așa că domnul Morris rămase singur și era dispus să se lase deranjat de sergentul Yates oricât de mult ar fi avut chef acesta din urmă, numai să nu mai fie nevoit să preia el afurisiții ăia de zidari. — Cu cea mai mare plăcere, zise el, etalând o cordialitate ce contrasta ciudat cu privirea hăituită din ochii lui. Ce fel de amănunte ați vrea să aflați? — Doar o impresie generală asupra omului, domnule, zise sergentul. Ați observat ceva neobișnuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
Angela și Doinița, primele angajate ale revistei, ca dactilografe și promovate pe urmă reportere de teren, nu scăpau nici un prilej când nu era Octav de față să spună despre el că a fost salahor, săpător de șanțuri sau cel mult zidar, ceea ce se vede limpede din gramatica și ortografia lui, care îndeobște pe capul lor cade ca s-o recondiționeze zdravăn pentru a face față în revistă. Degeaba ar fi susținut bietul Octav că de fapt lucrase ca proiectant în construcții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
de boi, iese din incinta Templului, din Paris, Îndreptându-se spre o destinație necunoscută. Se zice că e un grup de cavaleri conduși de un anume Aumont și că aceștia s-au refugiat În Scoția, alăturându-se unei loji de zidari la Kilwinning. Legenda pretinde că acei cavaleri s-ar fi identificat cu asociațiile de zidari care Își transmiteau secretele Templului lui Solomon. Uite, asta o prevedeam. Și ăsta pretinde că regăsește originea masoneriei În această fugă a templierilor În Scoția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
zice că e un grup de cavaleri conduși de un anume Aumont și că aceștia s-au refugiat În Scoția, alăturându-se unei loji de zidari la Kilwinning. Legenda pretinde că acei cavaleri s-ar fi identificat cu asociațiile de zidari care Își transmiteau secretele Templului lui Solomon. Uite, asta o prevedeam. Și ăsta pretinde că regăsește originea masoneriei În această fugă a templierilor În Scoția... O poveste rumegată timp de două secole, Întemeiată pe fantezii. Nu există nici o dovadă, pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
sacrifică, iată ce fac, inclusiv marele maestru. Unii se lasă omorâți, probabil că au fost trași la sorți. Alții se supun, se camuflează. Unde sfârșesc cei cu grade mai mici În ierarhie, frații laici, meșterii dulgheri, sticlarii? Ia naștere corporația zidarilor liberi, care se răspândește prin lume, asta-i o poveste cunoscută. Dar ce se petrece În Anglia? Regele rezistă presiunilor papei, și-i scoate pe toți la pensie, să-și petreacă liniștiți viața În comanderiile ordinului. Iar ei, tăcând mâlc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
ne ținea în șah, mai fierbeau hormonii în noi, poate se lăsa cu un bebe...Căsătoria e sfântă, e celula de bază a societății, din ea rezultă români mici care vor pleca la cules de căpșuni în Spania sau ca zidari în Israel. N-a fost să fie. Adelina m-a convins să depunem actele pentru căsătorie la Oficiul Stării Civile din Constanța. Era chiar în sediul primăriei. O clădire somptuoasă, în stil baroc. M-am temut ca funcționarii să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
numai. Cunoștea mai multe meserii pe care le învățase de la o vârstă fragedă, când bunicul meu Gheorghe l-a dat să învețe o meserie. Prima a fost de tâmplar, cea de a doua de dulgher, cea de a treia de zidar. Când a ajuns pe la 20 de ani, nu i-au mai plăcut meseriile învățate și s-a dus la Galați unde s-a angajat ca ospătar la un restaurant, până când, revenind în sat, pe la 26 de ani s-a căsătorit
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
în special acelea ce priveau Muntele Templului și noul sanctuar. Conform lui Josephus, Irod „a pregătit o mie de care pentru a transporta pietrele” pentru templu și a utilizat „zece mii dintre cei mai pricepuți meșteri”, angajându-i „pe unii ca zidari, pe alții ca tâmplari” (Antichități iudaice 15.390). Muntele Templului era enorm (și încă este) și includea o serie de clădiri și colonade, sanctuarul fiind cea mai impresionantă dintre toate structurile. Josephus scoate în evidență mărimea și frumusețea pietrelor (cf.
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
ONG-uri în vederea unui sprijin multiplu pentru problemele clientelor, schimb de servicii pentru grupul țintă 2. Asociația Consensual (www.consensual.ro) a. Cursuri de calificare în meserii diverse: coafor, frizer, tehnician maseur, cosmetician, manichiurist-pedichiurist, ospătar, barman, bucătar, cizmar, tâmplar, dulgher, zidar, etc. b. Cursuri de instruire: * Accesare surse de finanțare * Management de proiect * Metode și tehnici de ocupare a unui loc de muncă * Cursuri de instruire în domeniile de competență ale organizației c. Servicii de consiliere. d. Servicii de mediere și
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
via o va da altora." Cînd au auzit ei cuvintele acestea, au zis: "Nicidecum!" 17. Dar Isus i-a privit drept în față și a zis: Ce înseamnă cuvintele acestea, care au fost scrise: "Piatra, pe care au lepădat-o zidarii, a ajuns să fie pusă în capul unghiului? 18. Oricine va cădea peste piatra aceasta, va fi zdrobit de ea: și pe acela peste care va cădea ea, îl va spulbera?" 19. Preoții cei mai de seamă și cărturarii căutau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
de clasa a treia, dormea pe jos, pe un levicer, eu sus pe masă iar Steluța cu cei doi copii pe patul prea mic. Noroc că avea doar 42 de kilograme. Gazda, un om tânăr, ținea casa din meseria de zidar. Aveau și ei trei copii. Cum învățam? Dumnezeu știe dar învățam pe ruptelea. Luaserăm probele scrise dar e moția cea mare o aveam pentru Steluța. Deși nu dăduse definitivatul, faptul că îl amânase de două ori din cauza nașterilor îi oferea
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
marele preot, și strîngeau și numărau argintul care se afla în Casa Domnului. 11. Încredințau argintul cîntărit în mîinile celor însărcinați cu facerea lucrărilor în Casa Domnului. Și dădeau argintul acesta teslarilor și lucrătorilor care lucrau la Casa Domnului, 12. zidarilor și cioplitorilor de pietre, pentru cumpărarea lemnelor și pietrelor cioplite, trebuitoare la dregerea stricăciunilor Casei Domnului, și pentru toate cheltuielile privitoare la stricăciunile casei. 13. Dar cu argintul care se aducea în Casa Domnului, n-au făcut pentru Casa Domnului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
care l-au primit de la popor cei ce păzesc pragul. 5. Să se dea argintul acesta în mîinile meșterilor însărcinați cu lucrarea în Casa Domnului. Și să-l dea celor ce lucrează la dregerea stricăciunilor Casei Domnului, 6. anume: dulgherilor, zidarilor și pietrarilor, pentru cumpărăturile de lemn și de pietre cioplite, trebuitoare pentru dregerea stricăciunilor casei. 7. Dar să nu li se ceară socoteală de argintul dat în mîinile lor, căci ei lucrează cinstit." 8. Atunci, marele Preot Hilchia a zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
mutilează bărbăția transformându-i-o în cenușă ca și cămășile-i ce miroseau a parfumuri folosite de curvele sechestrate în subsolurile suburbiei, Montezuma Munteverdi, zis Mareșalul, aceștia și alții nenumiți: chiromanții, astrologii, gematricienii, cristalografii, zugravii de subțire, masalagii, calfe și zidari, consilierii Primarului, obedienți din teamă dar contra în sinea lor, onomatologie inventată de autor pentru originalitate, dar și pentru a-și exprima bogatul tezaur metaforic ce a coborât din sonete în proză, cât și vasta cultură clasică și universală ce
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93063]