1,910 matches
-
la rivalitate, în haremul papilar caragialian, cu băcănia „românului întreg, bădia Drăgănescu“ din Iași), alintau fantasmele gustative caragialiene, hărțuite de dulce-amara „franzelă a exilului“! Asta, ca să nu mai spun că în cuprinsul mănăstirii din Sinaia, lângă icoanele lui Pârvu Mutu Zugravul, își doarme somnul de veci Take Ionescu („Tăchiță Gură de Aur“), ultima iubire a sexagenarului Caragiale, cel care a generat textul-cheie pentru descifrarea psihologiei, a complexelor de-o viață ale acestuia, complexe mai mult sau mai puțin mascate, caligrafiate, pe
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
fac substanța și temeiul celor vizibile. Trebuie să te porți cu mintea ta - cu fantasmele, erudiția, reveriile și farmecul reflecției - exact ca dansatorul și fotbalistul cu gleznele, ca violonistul și pictorul cu mâinile, ca tenorul și soprana cu gâtlejul, ca zugravul cu bidineaua sau ca țăranul cu hârlețul și sacii. Meseria ta, a noastră, e duhul. Iar cu făpturi de-o așa eterică întrupare (firește că nu de mine este vorba întâi de toate!) nu ține să te-atingi cu cizma
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
de 16, ba de 24, ba de 30 sau 35 la sută impozit, și că va trebui ca tu, scriitor și gazetar opărit, să stai lunar la trei cozi, decavându-te să ți exfoliezi ceapa degerată, în vreme ce faianțarul, cizmarul, croitorul, zugravul, lăcătușul, depanatorul TV, reparatorul de țevi și, în general, toată liota muncitorească umflă diafan, fără contract, chitanțe și, fără să clipească, zeci de milioane, în totala sfidare a normelor fiscale. Asta, ca să nu mai spun de manelistul care ia-n
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
din ce in ce mai numeroși, ce trec la edificarea locuințelor, dar și a construcțiilor social-economice și obștești (ateliere, depozite, magazine, instituții ale administrației locale ș.a.) activitățile meșteșugărești, în care vor fi prezenți evreii vor fi legate de domeniul construcțiilor că: fierari, tinichigii, dulgheri, zugravi, geamgii ș.a. Conform datelor din registrele de stare civilă în care titularii actelor, cât și martorii își declarau pe langă vârstă, domiciliul și profesia, în perioada 1866-1899 și-au desfășurat activitatea 4 fierari, 23 tinichigii, 4 zugravi, 3 geamgii și
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
fierari, tinichigii, dulgheri, zugravi, geamgii ș.a. Conform datelor din registrele de stare civilă în care titularii actelor, cât și martorii își declarau pe langă vârstă, domiciliul și profesia, în perioada 1866-1899 și-au desfășurat activitatea 4 fierari, 23 tinichigii, 4 zugravi, 3 geamgii și 1 tâmplar-evrei.. În concordanță cu modele și preferințele epocii privitoare la port, la o populație tot mai numeroasă și-au mai desfășurat activitatea 26 croitori, 6 cismari, 1 pălărier, 1 ceaprazar și 1 curelar.-evrei. În domeniul
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
au lucrat în aceeași perioadă 3 giuvaergii, 1 arămar (căldărar), 1 argintar, 5 orologieri (ceasornicari) și 1 fotograf. Instructura pe etnii a meșteșugarilor din oraș (în perioada 1866-1899) meseriașii evrei dețineau următoarea pondere: 5 % tâmplari, 25 % fierari, 30 % cismari, 50 % zugravi, croitori, 75 % tinichigii, 100 % giuvaergii, cesornicari, ceaprazari, pălărieri și fotografi. Caracteristic pentru valorificarea produselor meșteșugărești în a doua jumătatate a secolului al XIX-lea și începutul celui de al XX-lea, inclusiv pentru meseriașii evrei, era faptul că o mare
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
str. Carol I 41 (fosta Concordiei ), Bercovici Aron (str. Nencu 108), Braunstein Samuel (str. Concordiei 69), Hers Hâim (str.Concordiei), -tinichigii, Bercovici David, Heiner Iancu, Marcu Isaia (str.Concordiei) - fierari, Cofleru Calman, Avram Calman (str.Traian), Iancu Moise (str.Traian)zugravi, Gheltner Smael. (str. Concordiei 39)tâmplar, Manciu Israil, (str. Traian) Moise Benți (str. Traian 201) Marcu Israil (str.Concordiei 145), Braunstein Israil (str. Traian), Zamlusla Simaeva (str. Traian 257), Leibu Israil (str.Traian 257), Zissu Herman -croitori, Fridman Avram (str.
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
Costache Conachi, a cărui fiică - Cocuța - a avut un rol deosebit în lupta pentru Unirea Principatelor, Costache Negri, Alexandru Ioan Cuza, N. A. Bogdan, Teodor Codrescu și Vasile Alecsandri cu rol deosebit pe plan politic, diplomatic și cultural - artistic, un neîntrecut zugrav al societății moldovenești din acea frământată și binecuvântată epocă. Sunt prezentați și domnitorii Mihail Sturdza și Grigore Alex. Ghica în antiteză: pentru primul remarcă accentuată lui Cupiditate, în timp ce următorului i se atribuie eliberarea robilor țigani, libertatea presei ce a militat
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
Primarul și Prima Doamnă care-i mutilează bărbăția transformându-i-o în cenușă ca și cămășile-i ce miroseau a parfumuri folosite de curvele sechestrate în subsolurile suburbiei, Montezuma Munteverdi, zis Mareșalul, aceștia și alții nenumiți: chiromanții, astrologii, gematricienii, cristalografii, zugravii de subțire, masalagii, calfe și zidari, consilierii Primarului, obedienți din teamă dar contra în sinea lor, onomatologie inventată de autor pentru originalitate, dar și pentru a-și exprima bogatul tezaur metaforic ce a coborât din sonete în proză, cât și
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93063]
-
cădere a noastră. Îi „curg” lacrimi alături de noi și se bucură cu noi. Chiar dacă dăinuie de peste patru secole, frumusețea icoanei Maicii Domnului “Cipriota” este dată nu neapărat de aspectul material ce o împodobește sau de meșteșugul plin de duh al zugravului ce a pictat-o, ci mai ales de starea ce inundă sufletele în acele clipe sfinte în care cele două lumi, puse față în față, uită de spațiu și de timp. Icoana Maicii Domnului „Cipriota” din biserica mare a Mănăstirii
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
trecură cinci minute și se întoarse cu un gest de neputință. Nu răspunsese nimeni la bătăile în ușă. Femeia avea încă o soluție, fiindcă punea răul înainte, deși credea în binele final. Avem cheia de la casa în care stau vara zugravii de la Cuibul cu Barză. A început în iunie refacerea la brâul de sfinți de sub acoperiș, iar în noiembrie s-a întrerupt. Pot să cer cheia de la părinte, o are fiindcă au venit câțiva și la noi, pentru tindă și lucrau
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
merg la întâmplare și, când mă credeam cel mai departe de ținta mea și abandonasem lupta cu labirintul, mi-a răsărit în cale o biserică cu brâu de sfinți sub acoperiș. Cuibul cu Barză. Lângă ea, imediat, spusese femeia, casa zugravilor unde aveam să-mi găsesc și eu un cuib. M-au trezit clopotele. Mă visasem la București, în alt București. Apăruseră colegii mei de redacție, care râdeau, parcă, deși nu eram sigur dacă era râs sau plâns. Și cineva, o
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
de pomană, fiindcă nu există regulă absolută. Eu nu cred că mai rezistă nici până la orele 5 după-amiază. Apoi se întoarse spre soră și-i spuse să trimită după preot. 4 — Crezi în Dumnezeu? Nicu intrase în casa zisă a zugravilor fără să bată la ușă și fără să se mire de mizeria dinăuntru. Nici la el acasă nu era chiar palat, dar, oricum, când maică-sa era bine, rânduia lucrurile, deretica și spăla. De altfel era spălătoreasă cu ziua. Vara
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
ajuns aici, la Frascati, e ținut tot gratis, cu condiția să refacă zugrăveala din bucătării și dependințe, la primăvară. Își caută însă de lucru serios, pe la vreo biserică, fiindcă stă rău cu banii. Acum a intrat într-un cerc de zugravi și zidari, s-a împrietenit cu ei. Apoi m-a luat pe mine la-ntrebări: cine sunt, câți ani am, dacă am nevastă și copii și mamă și tată și frați. Sunt oameni, ca Otto ăsta, care consideră că trebuie
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
ducea la București să lucreze benevol, la refacerea frescelor din biserici. Era pasiunea lui și în ultimii ani restaurările erau un lucru frecvent în București, se transmiseseră de la o biserică la alta. Când n-avea decât vreo zece ani, un zugrav din Giurgiu îl lăsase, în timpul unor lucrări în biserică, să se suie pe niște schele și să picteze ochii și gura sfântului Constantin și pe ale mamei sale, Elena, care se cam afumaseră de la lumânări. Băiatul a luat pensula de la
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
din Giurgiu îl lăsase, în timpul unor lucrări în biserică, să se suie pe niște schele și să picteze ochii și gura sfântului Constantin și pe ale mamei sale, Elena, care se cam afumaseră de la lumânări. Băiatul a luat pensula de la zugrav și, lucrând cu mâna lui de copil, a vădit un talent ieșit din comun. Atunci a intrat preotul și, mânios că i se compromite pictura, a țipat la amândoi, la zugrav și la băiat. A fost apoi un prim semn
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
cam afumaseră de la lumânări. Băiatul a luat pensula de la zugrav și, lucrând cu mâna lui de copil, a vădit un talent ieșit din comun. Atunci a intrat preotul și, mânios că i se compromite pictura, a țipat la amândoi, la zugrav și la băiat. A fost apoi un prim semn, fiindcă Rareș s-a speriat și a căzut de pe schelă. Să fi văzut cum i-a tremurat mâna preotului când i-a luat capul blond în palme și i-a văzut
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
membrelor, posturi) și cultural (dansul, clovnii, mimii). Acest limbaj cu semne ale propriului corp poate să depindă de o situație genetică ori de o situație referitoare la tensiunea psihică (în fața unui exercițiu cu public sau cu prieteni). MÂINI DE CONSTRUCTOR, ZUGRAV! mâinile devin mesaje ale artei: „Exercițiile fizice nu sunt exclusive, ele nu țin cont de granițe, vorbind o limbă universală sunt apanajul tuturor locuitorilor Terrei”, observa un autor care, prin cunoaștere, pornind din antichitate, străbate civilizațiile precolumbiene ale celor două
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
fel de casă izolată, undeva pe un câmp. Clădirea nouă, abia terminată, fără nici o mobilă, cu pereții albi, goi, cu pete de var încă pe geamuri și pe jos. Mai multe camere și în fiecare cameră câte un bărbat. Zidari? Zugravi? Ucigași travestiți? Tăceau și tăcerea lor avea ceva amenințător. Cuprins de presimțiri rele, am început să mă retrag spre ieșire, fără să mă grăbesc, ca să nu-mi trădez panica. Și eram gata să reușesc când unul dintre acei indivizi spelbi
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
Porfiri. Nu prea sunt un jucător de cărți. ă Nu contează, spuse celălalt. Schtoss este joc de noroc. Nu e nimic altceva decât noroc. ă Înțeleg. și cum se joacă? ă Este foarte simplu. Alexei, dă-i domnului pachetul. Un zugrav tânăr, judecând după petele de culoare de pe salopetă, îi înmână lui Porfiri cărțile. Dumneata ai pachetul ăla, spuse omul în haină, iar eu îl am pe ăsta. Scoase un al doilea pachet din buzunar. Mai întâi trebuie să fixăm miza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
fel de casă izolată, undeva pe un câmp. Clădirea nouă, abia terminată, fără nici o mobilă, cu pereții albi, goi, cu pete de var încă pe geamuri și pe jos. Mai multe camere și în fiecare cameră câte un bărbat. Zidari? Zugravi? Ucigași travestiți? Tăceau și tăcerea lor avea ceva amenințător. Cuprins de presimțiri rele, am început să mă retrag spre ieșire, fără să mă grăbesc, ca să nu-mi trădez panica. Și eram gata să reușesc când unul dintre acei indivizi spelbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
stat acolo patru ani de zile. De obicei așa se interpretează la noi aicea, dacă stai la spital, de exemplu, stai pentru că ești colaborator. Dar eu am stat pentru că, în primul rând, am muncit foarte mult acolo. Am fost și zugrav, am reparat și paturi, am avut grijă de foarte mulți d-ăștia căzuți rău de tot. Pentru că n-avea cine să stea cu ei. De exemplu, în timp de noapte. Erau oameni care veneau în perfuzii acolo. Stăteau bătuți, rupți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
Ați putea oare să vă uitați în ochii victimelor, următoarelor victime?“. Deci și pe familiile victimelor, le-aș sugera să-i întrebe pe dânșii - din ce cauză m-au ținut pe mine așa? Cartierul ăla Mama, casnică și tata, zidar, zugrav. Copilărie de cartier. În Ferentari, când eram mai mic... în Humulești se numea atunci. (Aprinde o țigară.) Am 36 de ani... născut în ’67. Pe urmă ne-am mutat în Militari. S-a-nmulțit familia. Nu mai aveam loc în două camere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
într-o manieră mult mai modernă - pre-ionesciană - textul piesei, amalgamînd „printr-o fatalitate tragicomică” cronologia, introducînd un prolog („Înaintea Cortinei”) menit să „actualizeze în manieră grotesc-ironică tot ce va urma, eternizînd întîmplările înfățișate și imprimînd autosacramentalului valorea de parabolă”. Un zugrav evreu, sclav în Babilon, vorbește despre exploatarea capitalistă, personajele alegorice (Rațiunea, Spiritul, Nebunia) îi citează pe Aristot, Averoes și Cusanus, rimele fiecărui vers final sînt parodiate buf de spiritele răului, mulțimea e figurată de pitici și marionete, se fac aluzii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
să fie un urmaș al celuilalt Ioniță. Era puțin mai zvelt, dar tot așa de pregătit pentru orice. Primul Ioniță era un ins arogant. Dar Zogru nu știuse niciodată ce e dincolo de siguranța lui sfidătoare, până să-l cunoască pe Zugrav. Acesta privea drept în față, cântărind cu nerușinare drumul, soarele și lumea. Iar fața asta de dispreț, cu buza de sus aninată în miezul obrazului, îl enervase brusc, aducându-i în minte fața primului Ioniță și drumul prin livada de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]