6,121 matches
-
abia după aceea să ia hotărârea supremă. Chibzui că prima întâlnire trebuia s-o aibă cu Olga. Ca o primă cerință. Era vorba doar de cimentarea unor relații trainice și de durată. În ultimul timp însă, vehiculau o serie de zvonuri ce o situau pe fata în cauză, în afara perimetrului proiectat de el. Situația nou creată îl derută și-l puse în postura de a reflecta. Dar tot el îi spunea : Câte nu discută lumea...!? * Cât adevăr era În informațiile lui
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
juca feste și rămâneau în aceeași mare în care parcă se învârteau într-un cerc. Turiștii au început să vorbească, mai întâi între ei, apoi tot mai tare, până când nemulțumirile lor au ajuns la urechile căpitanului. Circulau tot felul de zvonuri. Unii susțineau că așa fusese prevăzută croaziera, alții că începuse un război, iar câțiva erau de părere că situația scăpase de sub control. A avut loc o întâlnire în sala de conferințe pentru a se lămuri lucrurile și pentru a se
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
de ale sale. Prin stațiune se zvoni, că, nu peste multe săptămâni, va fi nuntă. Între cel care-i căzuse Mirunei drag și ntre o cofetăriță.și se hotărâse când să aibă loc nunta. Ceva mai târziu apăru un nou zvon. Miruna a suferit un chiuretaj. Cam nereușit. și s-ar afla într-o situație critică. O zi mai târziu vestea i-a întristat pe mulți lucrători din stațiune. Miruna a murit. O s-o înmormânteze în aceeași zi cu nunta cofetarei
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
e intolerant!”-p.184; păcatul există Însă și la Furdui...), Gh. Zamfir, Marin Preda, Gigi Dinică, Papaiani, Ilarion Ciobanu, Colea Răutu (născut Rutkovski!), Mihăilescu-Brăila, Amza Pellea (care, zice Furdui, nu numai că nu fusese exterminat de Ceaușescu, cum insinua un zvon, dar chiar Își dorea să devină... membru În C.C.! p.231), Tudorel Popa, A. Teică, Ludovic Antal („invidios, turnător”p.235), Fănuș Neagu, Petre Bărbulescu, Richard Oschanitzky (excelent portretizat, cu dragoste și cîntărire a cuvintelor !), Petre Țuțea, Cioran, PÎcă, Săraru
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
domn care e pus în situații dificile de subalterni. Face către mine așa, dregându-și glasul cu o morgă pe jumătate oficială, pe jumătate amicală, cum e mai nasol: "Doamna profesoară" zice "îmi pare rău să vă spun, da' niște zvonuri foarte urâte mi-au ajuns pe la urechi". M-am uitat, nu știu cum, în mod reflex, la urechile lui alea înstufoșite și abea m-am ținut să nu râd. Da' treaba era împuțită și l-am întrebat liniștită despre ce-i vorba
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
ezitant: "Ăhă. Da, cam așa cum zici. În sfârșit! P-ormă, când l-am văzut că tot insistă, că oamenii sunt oricând gata să-ți facă rău, că o fi și-o păți, că el e totuși tare îngrijorat sanchi! de zvonurile astea perfide, n-am mai răbdat, dom'ne, și i-am mai băgat câteva, așa, bătând șaua să priceapă iapa." "Și înțeleg că a priceput, până la urmă." "A priceput, dă-l dracu', da' s-a uitat cam lung la mine
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Mergeau ca niște umbre, scormonind fiecare ridicătură de omăt. După fiecare chemare a unuia din ei, își ascuțeau auzul, dar afară de urletul vântului nu se mai distingea nici un al zvon. „În această nebunie nu ne mai poate ajuta decât norocul... Și totuși nu putea să dispară așa fără urmă” - gândea Mitruță în timp ce înfigea codiriștea biciului într-un troian... „Parcă-i ceva sub mormanul ista”. A lăsat biciul și s-a
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Eu vorbeam de armăsar,Pâcule, nu de tine - l-a contrat moș Dumitru. Dacă-i așa,atunci m-am liniștit. Liniștit, neliniștit, povestește mai departe! Numai ce am ieșit din grajd și prin puful fulgilor a ajuns din nou un zvon de cântec cocoșesc. „De foame ori de sete cocoșul nu cântâ. Atunci îl apucă cârâitul. Și asta o face în cor cu suratele lui. Acuma cred că s-a gândit să umple și el firea adormită cu un zvon...” gândeam
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
un zvon de cântec cocoșesc. „De foame ori de sete cocoșul nu cântâ. Atunci îl apucă cârâitul. Și asta o face în cor cu suratele lui. Acuma cred că s-a gândit să umple și el firea adormită cu un zvon...” gândeam eu în timp ce intram în casă să-mi încălzesc nasul... După un timp, am ieșit din nou afară, să mă satur de priveliștea albă. Și să nu credeți voi că cocoșul dormea. Nuuu. O luat-o de la început cu cântatul
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
povestit ce știa. Eu zic să mai așteptăm puțin și dacă lucrurile nu se lămureac atunci să pornim în căutarea lor - a propus Cotman. Au rămas pe loc cu urechea ciulită și privirea încordată, pentru a prinde cel mai neînsemnat zvon sau a zări cea mai palidă umbră... Ia ascultați! Parcă se aude un strigăt - a dat alarma Cotman. Toți și-au încordat auzul. În cele din urmă, a străbătut până la ei un fir de glas ca o adiere doar: „...țăăă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
morții pe care-o traversa, se simțea mai viu ca niciodată. Ca la Arcole, când Îi oprise pe austrieci să traverseze podul punând În capăt o plăcuță cu „Închis pentru consolidare“. Ca la Austerlitz, când lansase În noaptea dinaintea luptei zvonul că țarul va scumpi vodca În caz de victorie. Ca la Jena, când soldații lui, deghizați În stejari, se deplasaseră tiptil În spatele prusacilor, care sfârșiseră prin a se culca la umbră, fiind astfel luați ca din oală. În timpul bătăliei, adulmecase
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
făcut de mâna omului nu părea să mai meargă cum trebuia, doar oamenii rămăseseră funcționali, Într-un mod caracteristic angrenajelor de tot felul. O teamă nelămurită luase locul tuturor stărilor și sentimentelor, transmițându-se de la grup la grup, ca un zvon sau ca o răceală, astfel Încât, ca și cum ar fi existat o lungime de undă unică prin care acea omenire putea fi teleghidată, toți se Îndreptau - cu capetele rotindu-se Întrebător spre cei Întâlniți pe drum, renunțând Însă să Întrebe ceva pentru că
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
până la von Clausewitz și de la Trappatoni până la Pițurcă, anume că dacă nu ai nici o idee de acțiune, e bine să tragi cu ochiul la ce face oponentul și apoi să aștepți până ce obosește făcând acel ceva. Apoi au apărut primele zvonuri. Divizioane de tunuri Înaintau, se auzea, dinspre Milano pentru a lua cu asalt clădirile În care se baricadaseră oamenii, câteva submarine atacaseră plajele de turiști din Sardinia, toate avioanele aflate În aer Își scuipaseră În spațiu conținutul uman al burdihanelor
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
piardă bani buni, Începuse să falimenteze din cauza valului de indiferență care cucerea societatea. Acești oameni nu aveau cum să stea cu mâinile-n sân: În fond, era exact atitudinea Împotriva căreia luptau. În presa de scandal au Început să apară zvonuri răutăcioase, conform cărora Încremenirea Marii Stane nu consti tuia decât o fațadă. Averea lui era estimată la jumătate din PIB-ul Canadei. Câștigase, se spunea, Nigeria la pocher, disciplină În care figura de nepătruns Îi dăruia avantaje incredibile, oferindu-i
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
când, În depărtare, nervul luminos al unui nor Înțeapă pământul. Bătute de vânt, tufișurile din spatele peretelui de sticlă se căinează, prinzându-și frunțile tremurătoare În palme de nuiele, iar foșnetele lor Îngrijorate se Împletesc cu miriadele de frunze care colportează zvonuri de furtună. Cu fracul scoarței tras peste tulpină, agitându-și coroana superioară, Încă păstrătoare de șuvițe verzi, salcia din grădină pare că ar dirija furtuna. În fața mea se ridică Încet un continent de beznă, populat de moriștile unor bigudiuri cu
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
au depășit chintalul, un paradis al Titburgerilor. Noii sioniști alimentari susțin proiectul. Când Încep diligențele pentru Înscrierea proaspătului stat pe harta lumii, Tit dispare din nou În miezul uraganelor din Pacific. 3 august. Fierbere la bursa din Wall Street. Sunt zvonuri că, peste noapte, dolarul s-ar fi transformat În yuan. Într-adevăr, a doua zi pe piață apar bancnote pe care se află figura unui chinez zâmbitor, pe nume Wa Shing Ton. Lucrurile se lămuresc după-amiază, când se descoperă misterul
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
de serviciu urla: „Alarmă!”. În tropot de cizme, trecând prin dormitor și lăsând sticlele, pornesc spre rastel. „Mai repede, mai repede!”, se aud strigătele ofițerilor. Rapid, în timp record, suntem încolonați pe platou, cu tot echipamentul. Au început să circule zvonurile. Nu e exercițiu! Apar ofițerii, inclusiv cei din concediu, se scot stații radio, echipamente, se turează motoarele tancurilor, strigăte, ordine! Ni se dau linguri! “. La Timișoara se trage, la Timișoara e măcel!”. Comandantul de pluton scapă arma din mână și
CADENȚE PESTE TIMP by Maior (r) Sergiu MARIAN () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93205]
-
mai interesa. Săptămânile și lunile de instrucție își spuneau cuvântul. Ne urmam programul ca niște roboți setați pe supunere, cu tot echipamentul după noi. Fără cartușe. Cartușele ne-au fost împărțite pe 21 decembrie dimineața. Cu o zi înainte un zvon puternic a zguduit unitatea. „Ne atacă ungurii, plecăm la defileul Mureșului, plecăm la război.” Împărțirea muniției de război venea să confirme zvonul. Liniște! Fiecare își lua cartușele și le introducea în încărcătoare. Liniște deplină. Fiecare cu gândurile lui. Atâtea cartușe
CADENȚE PESTE TIMP by Maior (r) Sergiu MARIAN () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93205]
-
după noi. Fără cartușe. Cartușele ne-au fost împărțite pe 21 decembrie dimineața. Cu o zi înainte un zvon puternic a zguduit unitatea. „Ne atacă ungurii, plecăm la defileul Mureșului, plecăm la război.” Împărțirea muniției de război venea să confirme zvonul. Liniște! Fiecare își lua cartușele și le introducea în încărcătoare. Liniște deplină. Fiecare cu gândurile lui. Atâtea cartușe! Și cu ele trebuia să împușcăm oameni! Liniște! Într-un târziu suntem încolonați ca pentru ieșire și începe o lungă așteptare, chinuitoare
CADENȚE PESTE TIMP by Maior (r) Sergiu MARIAN () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93205]
-
suflete. În fața mea, oameni, oameni de tot felul, adulți, bătrâni, femei cu copii în brațe. Oameni ca noi, rude poate, părinți poate, mame poate...Dar ordinele rămân aceleași: fără baionetă la armă și fără încărcător. Nu se trage! Tensiunea crește, zvonurile încep să circule: a fugit Ceaușescu, armata e cu noi, revoluția a învins! Păi dacă a învins, noi ce mai căutăm aici?! Suntem atenționați: „Se poate trage asupra voastră de la geamuri, de la balcoane!”. Când ridic capul și mă uit în
CADENȚE PESTE TIMP by Maior (r) Sergiu MARIAN () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93205]
-
frică instinctivă. Fiecare celulă a corpului meu îmi spune: „Fugi!”. Dar cum eu sunt în armată, am ordin să stau aici, să se tragă în mine! Rămân pe loc. Toți rămânem pe loc. Suntem în armată! Ușor, ușor, tensiunea scade. Zvonurile se confirmă: „Ceaușescu a fugit, armata e cu noi!”. Ofițerii ne spun să ne pregătim de plecare. Bucuria e imensă! Mulțimea ne ovaționează, ne salută, ni se pun flori la țevile puștilor! Parcă suntem eroi veniți din focul luptelor! Bucuroși
CADENȚE PESTE TIMP by Maior (r) Sergiu MARIAN () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93205]
-
de personal pe care l-am dat unor persoane de încredere să verifice modul în care se expunea la radiație la serviciu, acasă, etc. Din această verificare mi-am dat seama de amploarea efectelor acestui mare flagel uman. Răspândindu-se zvonul incidentului nuclear au apărut și suspiciunile, astfel merse vorba că femeile gravide să facă chiuretaje că altfel copii vor fi cu malformații și alte probleme. O problemă mai deosebită a apărut la I.C.L. că brânza este foarte periculoasă pentru consum
CADENȚE PESTE TIMP by Maistru militar Mihai BRIGHIU () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93212]
-
de la Varșovia, cu excepția României, Ceaușescu lăsa să se Înțeleagă că ar dispune de mijloacele necesare pentru a respinge un eventual atac din partea Uniunii Sovietice. Care să fi fost acele mijloace? Răspunsul Îl găsim În rîndurile de mai sus și În zvonurile insistente care circulau În România anilor ’70, referitoare la tentativa eșuată a tancurilor rusești de a forța granița de peste Prut: Înainte de a ajunge pe teritoriul românesc, tancurile fuseseră distruse de o armă cu laser de mare putere, ceea ce l-a
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
nici o informație directă referitoare la clauzele lui. Șeful guvernului era preocupat În special de reformele economice, prima dintre ele fiind ca statul să se retragă din economie, dar Întreprinderile să rămînă ale statului. În primăvara anului 1990, au circulat numeroase zvonuri potrivit cărora În realitate Ceaușescu n-ar fi fost Împușcat (ceea ce s-a transmis la televiziune fiind doar o Înscenare), ci s-ar fi refugiat În Cuba sau pe o insulă din Pacific (!), Împreună cu un grup de fideli. Acolo l-
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
de umană!... Cum Îl cheamă? Puteți să-i puneți orice nume doriți, răspunse Maximov. E foarte inteligent, aproape că Înțelege tot ce-i spui. Acum Însă este vorba despre altceva. Christina luase hotărîrea de a lupta pe cont propriu contra zvonurilor lansate de guvern privind o așa-zisă invazie a extratereștrilor, din cauză că anunțata lor invazie venea În contradicție cu propriile convingeri. Pe de altă parte, populația trebuia prevenită asupra pericolului real, reprezentat de deplasarea polilor Pămîntului. De aceea convocase o Întîlnire
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]