801 matches
-
vizita lui Evgheni Pavlovici. În condițiile acestei grabe, chiar și cei mai buni prieteni ai prințului, dacă i-ar fi avut, ar fi trebuit să se simtă decepționați ca urmare a tentativelor de „a-l salva“ pe nefericitul țicnit. Se zvonea că vizita lui Evgheni Pavlovici se datora în parte generalului Ivan Feodorovici și consoartei sale, Lizaveta Prokofievna. Însă dacă amândoi, din nemărginita bunătate a inimii lor, puteau să dorească a-l salva de la pierzanie pe bietul smintit, trebuiau, desigur, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
profund al mentalităților, constituindu-se Într-o serie de imagini de civilizație. Ele au rămas În mentalitatea românească din Transilvania, Înscrise pe coordonatele duratei lungi, așa cum le-a emblematizat George Coșbuc XE "Coșbuc" În binecunoscutele versuri din „Lordul John”: Se zvonise prin ziare Că-n Irlanda e-ntr-un sat.... ANEXA NR. 1 Lista numerelor cu referiri la Irlanda apărute În presa ardeleană AnulGT: 1838GT: 1839GT: 1840GT: 1841GT: 1842GT: 1843GT: 1844GT: 1845GT
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
-l pe Monseigneur la vânătoare, în apropierea mănăstirii, a exclamat fără să se controleze: «Fratele meu vânează!». Se spunea că ar fi fost fiica Regelui și a Reginei, dar că ar fi fost ascunsă din cauza culorii sale, și s-a zvonit că regina a născut un copil mort. Mulți oameni au crezut această poveste, însă rămâne o enigmă dacă a fost adevărată sau nu.“ (Foto18, Anexa). Aceasta este povestea misterioasă avea să fie luată în mormânt de Regina consoartă. Crescută la
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
acest curent, din arta contemporană internațională, la nivel didactic, iar elevii sunt implicați într-un proces de creație, comunicare și autoevaluare prin intermediul internetului, iar de aici și inițiativa clubului ATC ”Alfa” (deocamdată suntem încă în faza de organizare). 4. Se zvonește prin școală că doriți să intrați în Guiness book cu o colecție de ATC-uri. Cum comentați? 4. În școala noastră, ”de la vlădică până la opincă”, sunt adevărate preocupări zvonatoare. Ceea ce este cert, și se știa de la început, e faptul că
INTERVIU CU PROF.DR.TEODOR HAȘEGAN. In: Apogeul by Diana Băgireanu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1797]
-
ei fiu - Carol al IX-lea, după o ceartă aprinsă pe care o avuseseră. Fapt este că după acest ospăț, Carol a murit, la tron urmând Henric al III-lea, fiul preferat. In afara multor altor nelegiuiri, s-a mai zvonit că tot ea a fost cauza morții dofinului Francisc, fiul cel mare al regelui cavaler Francisc I, permițând astfel urcarea pe tron a soțului său Henric al II-lea, zis regele sportiv.), iar ședințele de magie, care se țineau într-
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
guvernator cu rangul de fost praetror, ajutat de cinci lictori. Acestei administrații i-a revenit o mare parte din tributuri. Mai ales atunci când au fost zguduite de un cutremur, împăratul a trimis către acestea un ajutor substanțial. În Roma se zvonea că popularitatea crescândă a lui Germanicus printre soldați nu-i era deloc pe plac lui Tiberius, și au început să circule tot felul de vorbe despre comploturi și trădare. Când Marcellus Granius, a fost acuzat că a îndepărtat capul unei
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
bătrânețe (deși la 89 de ani ar fi fost firesc ca lucrurile să stea astfel), ci fiindcă a primit vizita unei îngerese cu pălărie uriașă din pene (aripile îngeresei ar fi fost concentrate de fapt în pălărie!, așa s-a zvonit) care i-a dăruit o misterioasă oglindă cu ape adânci. Se spune că, pentru prima dată în viață, în acea clipă, Leonor Fini s-a privit într-o oglindă și, de aceea, a și trebuit să moară. ENȚICLOPEDIA ENCARTA Luiza
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
din România. Nu a trecut mult timp după alegere și un val de zvonuri dintre cele mai monstruoase au fost lansate împotriva lui, fie din pură invidie, fie din motive legate de răutatea care zace latentă în firea omului. Se zvonea, de exemplu, că ar fi fost un colaborator activ în slujba regimului comunist sau chiar că ar fi un agent în solda Securității. Adevărul este, bineînțeles, altul. Rabinul Rosen a avut o misiune de îndeplinit, sensibilă și complexă, într-o
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
în distribuții". Nu se vede altceva decât obsesia actorului din toate epocile că n-a fost distribuit conform meritelor și înzestrărilor sale. Și, cum de regulă se întâmplă în teatru, unde despre directorul plin sau cel de scenă, ori se zvonește că agresează damele, ori că-i impotent, apar la rampă acuzele de ordin sexual. Miluță Gheorghiu toarnă cu nonșalanță: "În turneul de la Timișoara, a stat o noapte întreagă închis în camera camaradei X". Athena Marcopol: "Dl. Maican mi-a dat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
semnatarul acestor rânduri, ne anunță: Băieți, mâine pe la orele 12 să fiți prezenți la catedră. Avem o scurtă ședință. Vom face cunoștință cu noua noastră colegă, Elvira Gheorghiu, soția tovarășului prim-secretar al Comitetului Județean de Partid... Ceva, ceva se zvonise de câteva zile. Acum venise momentul să ni se confirme ceea ce se auzise, cum că soția lui Miu Gheorghiu, noul prim-secretar, adus la noi de la Iași, Elvira care a absolvit istoria ca și noi, în același centru universitar anul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
intra în gara Timișoara. În urma noastră, Iașii se goliră, în scurt timp, într-o grabă care înfricoșa. Doar armata și-a întărit liniile de apărare, în partea de Nord a orașului, în pădurea Breazu și satele Rediu și Tătăruși. Se zvonea că Moldova era lăsată în seama bolșevicilor. În zilele și săptămânile care au urmat, evacuarea Moldovei în Ardeal și Banat se făcu într-o agitație de nedescris. ... Doar o lună de zile s-a scurs, de când îngroziți de raidurile anglo-americane
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
calea lor. „Vin rușii...vin rușii!”, erau cei din cauza cărora fugiseră. Dar, dușmanul nu venea încă...zvonurile și spaima veneau înaintea lor... Au dat foc satelor, au împușcat bărbați, au ucis femei cu copii în brațe...” Era înfricoșător... ce se zvonea. O tristețe nespusă s-a coborât în toate sufletele... ochii erau porniți pe lacrimi. Focul pâlpâia și el, parcă și mai trist. Fănică Pruteanu, dintr-a opta, dirijorul corului mare al școlii, tânăr frumos ca un Adonis, și hărăzit de
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
urale și huiduieli. Bieții nerozi erau întărâtați cu vorbe mincinoase, făgăduindu-le un viitor ce va fi mai rău decât trecutul. Când o țară a ajuns să fie guvernată de „Piață”, e vai de ea... E condamnată la pieire. Se zvonea de confiscarea tuturor bunurilor moșierilor... În practica și metoda comuniștilor, zvonul, lansat tot de ei, era imediat pus în aplicare. Privind în jur, vedeai primejdiile care amenințau țara.. Necazurile abia începeau... Ce ne aștepta pe toți era mai rău ca
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
lor. Simțeam că se apropie, parcă, ceasul ursitei, că nimic nu mai poate opri furtuna, care avea să se sfarme asupra întregii țări. Erau zile de așteptare... o așteptare în tremur de inimă. Ziarele vorbeau necontenit despre schimbări... reforme.. Se zvonea.. de o reformă a învățământului. În anul care a trecut, ziarul „Moldova liberă”, din 18 septembrie, referindu-se la iminenta reformă a învățământului, publica un articol intitulat... „Liceul cimitir”... Așa caracterizau comuniștii, liceul românesc, unul dintre cele mai bune din
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
umane, ca două Gulf Stream-uri în miniatură, dau naștere la diverse fricțiuni și altercații între cei care vor să participe la slujbă și ceilalți, simpli gură-cască, turiști sau curioși. La un moment dat, rândul se dezorganizează de-a binelea. Se zvonește că au venit parlamentarii de la București, numele generic acordat aici oricărei oficialități. Ei sunt lăsați să intre să se închine fără așteptare, fapt ce strică dinamica rândului. Cei din spate nu înțeleg ce se întâmplă, împing, situația este critică. Starea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cea mai bună mâncare de acasă - nu delicatesuri, dar ce era mai necesar, pâine ș.a.m.d. Și la Atachi cine vă aștepta și ce-ați făcut acolo? La Atachi am stat vreo 10-12 zile. Din ce cauză? Pentru că se zvonea că funcționarii de stat nu trebuie evacuați. Acolo au fost mai mulți funcționari de stat. Și atunci am grămădit bani și l-am trimis pe unu’ la București, cu lista funcționarilor de stat care trebuiau să fie acasă. Am stat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
din Împrejurimi au fost aduși; erau mulți care aveau magazine, erau la fabricile alea de cherestea... - toți ăștia au fost aduși. O parte din ei chiar au fost trimiși În lagărul din Târgu-Jiu. Bărbații. Toamna, la sfârșitul lui septembrie, se zvonea că n-o să rămânem peste iarnă În Câmpulung. Și, Într-adevăr, Într-o joi, pe 13 octombrie - poate era 11, 12, dar cam asta este data, era Începutul lui octombrie -, ne pregăteam de niște sărbători, sărbători care anunță sfârșitul recoltei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
era frică că asta nu poți, acolo să nu te duci, acolo să nu te vadă, nu știai cum să te ascunzi mai bine... Dar existau zvonuri că avea să se Întâmple ceva cu evreii mai târziu? La Siret se zvonea că, fiind granița foarte aproape de ruși, orașul va fi evacuat... Și, Într-adevăr, orașul a fost evacuat - nu numai evreii, ci tot orașul, toată populația; numai că ceilalți s-au Întors după două-trei zile, iar evreii au fost trimiși mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
1943, copiii orfani au fost luați și repatriați În România, și atunci și evreii din Dorohoi au fost repatriați, și speranța noastră era că, totuși, va veni eliberarea și umblau zvonuri tot timpul, și de bine, și de rău. Se zvonea că vom fi salvați, dar până n-au venit rușii să ne elibereze nu s-a putut. Noi am fost eliberați la Începutul lui 1944, nu mai aveam nimic, nici ce să vindem, și tata a hotărât să ne Întoarcem
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
am trăit dedesubt. Special v-ați ascuns? Da, pentru că drumurile erau făcute În perioada turcilor tot pentru a se ascunde populația, și erau foarte greu accesibile... Noi am stat câteva zile În acele ascunzători de sub casă, pentru că la retragere, se zvonea că există o unitate Todt a armatei germane care omoară toată populația din locurile unde se retrage - și era adevărat, căci În unele localități din Ucraina a fost omorâtă toată lumea; și atunci populația evreiască, din dispoziția conducătorului de colonie... Nemții
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
de zile am rezistat, că tata a reușit să meargă ca paznic pe undeva. Nu voiau să-i dea nimic de lucru, fiind burjui, dar practic a fost un an foarte greu, mai ales că eram În așteptarea deportării - se zvonea că vom fi deportați, În momentul când am primit acel 39 În pasport. Dar pe 22 iunie, după o săptămână, a Început războiul... Altfel ați fi plecat și dumneavoastră În Siberia... Da, sigur, trebuia să fim În următorul eșalon... Și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
rămas acasă. Eva Deutsch: Nu numai femeile - toată lumea: și copiii, bătrânii, bărbați și femei, nu era nici o deosebire. Trebuia neaparat ca steaua să fie de 6 centimetri, din material galben și s-o purtăm pe partea stângă. Pe urmă se zvonea că ne vor duce la muncă la câmp, pentru un timp, și asta am știut. În final, În 1944, pe la sfârșitul lui aprilie s-a aflat că ne vor duce, pe toată familia, indiferent de vârstă, la munca câmpului, peste
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
un fel de praf, o materie moale, pe urmă le presam și ieșea ceva, nu știu ce era, ceva cu o mulțime de găuri. Se spunea că În aia se pune praf de pușcă - nu știu dacă era adevărat, dar așa se zvonea. Noi stăteam 12 ore În picioare și trebuia să facem aceste bucățele; și când aveam 180 de bucăți le puneam Într-o cutie de metal, după care cineva le prelua. Dar număra numai cutiile și noi le aruncam acolo. Sigur
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
eu, sincer vorbind, nu credeam. Dacă eram mai conștienți fugeam, cum am auzit că a fugit unul În Transilvania, În partea română. Nici aici nu era o viață ușoară, dar măcar lucrurile nu luaseră o asemenea amploare. Nu credeam. Se zvonea că vom fi deportați, că vom fi duși În pusta maghiară, cum ar fi la noi Bărăganul, să lucrăm, dar nu credeam. Ziceam că sunt numai niște vorbe. Adică totul s-a Întâmplat foarte repede, Într-o lună, o lună
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
lucrez la bucătărie, la curățat cartofi, spălat pe jos... Totuși aveam mâncare mai bună, eram la adăpost, iar munca era o modalitate de supraviețuire. Aici am stat până În ianuarie, când se punea problema evacuării lagărului. Deja se auzeau tunurile. Se zvonea că spre Cracovia rușii au spart frontul - eram aproape de Cracovia. Pe la sfârșitul lui ianuarie, 25-26 ianuarie, are loc al treilea transport, cu care ne evacuează din Auschwitz... Zăpadă mare... Și aici nu am mai rămas, din tot grupul meu, decât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]