1,175 matches
-
sau negativ astfel încât consecința consolidării este una de evitare a stimulului, este denumită „consolidare negativă” (negative reinforcement). Probabilitatea apariției unui tip dat de comportament este redusă în prezența stimulilor negativi. Aceasta a dat naștere teoriei skinneriene a „triplei interacțiuni”. Skinner pune în lumină trei condiții de interacțiune între organism și mediul lui înconjurător 1: - momentul de apariție a răspunsului (the occasion upon which a response occurs); - răspunsul propriu-zis (the response itself); - consecințele consolidatoare (the reinforcement consequences). Probabilitățile de consolidare (contingencies of reinforcement) apar
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Constantin Brâncoveanu, Ștefan Cantacuzino și chiar Nicolae Mavrocordat. Valorile umaniste ale gândirii lui N. B., definitorii pentru înfățișarea lăuntrică a poporului român, prin care cultura românească ia parte cu drepturi de netăgăduit la ansamblul renascentist al Europei, au fost stabilite și puse în lumină cu destulă dificultate. „Falnic monument de literatură, politică, filosofie și elocvență” (B.P.Hasdeu), Învățăturile... promovează un umanism creștin ce nu a pierdut legătura nici cu valorile impuse de Antichitate, nici cu cele caracteristice unui fond popular. Precepte de felul celor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
În astfel de momente, poezia dobândește un spor de substanță printr-un umor apăsat de plictis simulat și stoicism („am auzit că în lume sunt oameni/ care nu știu să monteze mașini”). Versul îmbracă uneori haină paremiologică, pentru a se pune în lumină caracterul totuși ceremonios al înfruntărilor lăuntrice. Ca eseist, S. scrie de preferință despre scriitorii pe care îi prețuiește: Mihai Eminescu, Al. Macedonski, G. Bacovia, Mihai Ursachi, Laurențiu Ulici, Geo Dumitrescu, Petre Țuțea. Concomitent, alcătuiește ediții din scrierile politice ale lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289833_a_291162]
-
această grămadă de contradicții ceva care șochează și ne avertizează că problema ascunde un element de soluție care nu a fost degajat suficient. Iată tot misterul: în spatele a ceea ce se vede se găsește ceea ce nu se vede. Voi încerca să pun în lumină acest lucru. Demonstrația mea nu va putea fi decât o repetare a celei precedente căci este vorba de o problemă identică. Este o înclinație naturală a oamenilor să meargă, dacă nu sunt împiedicați de violență, către ceea ce este ieftin adică
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
bulversează continentul, ele nu au tulburat nici măcar suprafața societății engleze. Chartismul 63 nu a putut să prindă rădăcini în Anglia. Știți dumneavoastră de ce? Deoarece asociația care, timp de zece ani, a discutat regimul protector, nu a triumfat asupra acestuia decât punând în lumină vie principiul Proprietății și funcțiile raționale ale statului 64. Fără îndoială, dacă a demasca Prohibiționismul, aduce atingere Comunismului, prin același raționament și din princina strânsei lor legături, se poate de asemenea lovi în ambele urmând, cum ați făcut dumneavostră, calea
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ales lui Charles Comte, ale cărui opere sunt poate un pic cam uitate în zilele noastre, i-a închinat un veritabil cult. "Nu cunosc", spunea el vorbind de Tratatul de legislație, "nicio carte care provoacă mai mult la gândire, care pune în lumină într-o manieră mai nouă și mai fecundă chestiuni privind omul și societatea." Tocmai prin acest studiu liniștit al maeștrilor, studiu pe care unul dintre amicii săi din copilărie, domnul Félix Coudroy, îl urmărea și îl fecunda împreună cu el, cât
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
să aibă o bătrânețe liniștită și o pensie alături de acel bărbat. După mulți ani, la maturitatea mea, când am mers în acel loc, erau alte persoane care nu mai știau nimic despre vechii proprietari ai acelei case. Această întâmplare dramatică pune în lumină marile „înfăptuiri ale regimului comunist”, care se instalase și la noi, după model bolșevic. Înfăptuiri descrise mai ales cu har de scriitorul Panait Istrati în „Spovedania unui învins”, roman scris după ce a vizitat Uniunea Sovietică. Acest roman va provoca izolarea
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
ineficiență. Vechiului avangardism al „generației lui Vulcan” (metafora îi aparține lui Umberto Eco), eșuat în gesturi și atitudini nihiliste și în sterilitate, îi este contrapus experimentalismul „generației lui Neptun”. Urmărind ideile grupului din perspective complementare - estetică, lingvistică, sociologică, ideologică -, I. pune în lumină atât conținutul novator, cât și punctele slabe ale manifestelor neoavangardiste, datorate unor abordări sociologizante dogmatice, tributare esteticilor marxiste ale lui Georg Lukács și Antonio Gramsci, ca și caracterului vag și efemer al teoriei „angajării” a lui Jean-Paul Sartre. Volumul Palimpseste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287580_a_288909]
-
cu vectorii de forță din fizică, ea reprezentînd vectorul rezultant al puterii de negociere respective, bazată pe avantajele negocierii, abilitate și voință, precum și pe percepția celorlalți asupra acestor factori. Forța explicativă a modelului politicii guvernamentale provine din faptul că el pune în lumină interacțiunea strategică: canalul de acțiune, pozițiile, actorii, preferințele lor, negocierea. Altfel spus, modelul cuprinde interacțiunea și conflictul dintre diverși lideri. Relația modelului III cu modelul II (procesul organizațional) poate avea forme variate. Pe de o parte, modelul II poate reliefa
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
în sistemul european și apoi la scară globală, hegemoniile succesive, politice și economice, au înlocuit modelul imperiilor succesive, ca principiu fundamental de ordine al relațiilor internaționale" (1981: 144). Dacă neorealismul a fost criticat pentru faptul că nu este capabil să pună în lumină trecerea de la sistemul medieval la cel modern (Ruggie 1986 [1983]), abordarea istorică, mai dinamică, a lui Gilpin nu poate fi atacată din acest punct de vedere. Un realist neomercantilist descoperă principalul principiu ordonator al relațiilor internaționale în guvernarea hegemonică a
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
atunci teoria face parte din naturalism. Pentru holismul hermeneutic, nu pot exista structuri obiectivizate, ci doar practici intersubiective, care, pentru a fi reproduse, trebuie validate și înțelese prin acțiune individuală. Aceste dihotomii au fost intersectate într-o matrice, pentru a pune în lumină patru poziții metateoretice principale, matrice ce se poate regăsi atît în științele sociale în general (Sparti 1992, Hollis 1994), cît și în relațiile inter-naționale (Onuf 1989, Hollis și Smith 1990). Am încercat să ilustrez această matrice cu cîteva exemple teoretice
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
mod diferit, cu o variantă mai mult sau mai puțin semnificativă. Precizarea identității lor în termeni preciși este dificilă. Acest lucru reiese dintr-o analiză profundă a operei sale, Expositio super Regulam, compusă în anii 1321-1322, cu scopul de a pune în lumină «vera intentio» pe care Francisc a avut-o atunci când a scris Regula. Studiul avea menirea de a dovedi nevoia întoarcerii la originara «fraternitas» în ceea ce privește respectarea integrală și spirituală a Regulii. Clareno demonstrează o mare cunoaștere a izvoarelor patristice și franciscane
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
abrogat deciziile predecesorului, «luate sub presiunea obligațiilor și în grabă» (BF, Ep., 261: FF 2741). Această antologie, așadar, chiar dacă este fragmentară, ne oferă posibilitatea de a surprinde, dintr-o perspectivă specială și privilegiată, evoluția noii familii minoritice și de a pune în lumină viața acesteia: uneori prosperă și învingătoare, alteori obscură și dificilă, însă întotdeauna de o extraordinară importanță atât pentru Biserică, cât și pentru societatea medievală. Notele au fost introduse de Feliciano Olgiati și Felice Accrocca. Pr. prof. dr. Felice Accrocca 1
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Idei precum: periodizarea vîrstelor, învățarea prin intuiție, conformitatea educației cu vîrsta elevilor, organizarea învățămîntului pe clase și lecții, principiile didactice, individualizarea instruirii și multe altele nu aparțin epocii moderne, ci înaintașilor ei. Analizînd educația și principiile sale, Jean-Jacques Rousseau a pus în lumină marea importanță a pedagogiei ca știință a educației și necesitatea de a se înlocui în educație acțiunea empirică cu acțiunea luminată de știința pedagogiei. Rousseau a trezit interesul unor cercuri largi pentru educație și pedagogie și a exercitat o mare
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
de exemplu. Pentru a-și rezolva problema, copilul trebuie să se documenteze (prin vizite, anchete, lecturi) și să-și organizeze munca"263. Pe bună dreptate Rousseau insista asupra acestui principiu atît de adevărat și pe care școala pragmatistă l-a pus în lumină. El afirmă că trebuie să ocupăm copilul în așa fel încît nu numai să se simtă util, dar să-i placă, înțelegînd bine la ce servește ceea ce face. "La ce este bun aceasta? Iată de acum înainte cuvîntul sacru, cuvîntul
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
manifestare artistică a unui autor primește întemeierea reflexivă și o pune în slujba conturării unui profil spiritual. Vianu afirma că "stricta individualitate a formei artistice și absoluta originalitate a personalității care se întrevede prin ea sunt fapte cunoscute și adeseori puse în lumină"78. Indicând drumul pe care îl urmează ideea de la intuiția care o instituie până la desăvârșirea unei forme artistice, reflexia reia evoluția funcțională a unei concretizări ("dacă o concretizare survine în sânul atitudinii estetice, un obiect estetic se formează"79). Ea
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
în care deja nu mai este, sau - altfel spus - "figurează" în subtextul ori mai degrabă în pretextul în care ea se ivește și semnifică înainte de a fi. O imagine transparentă a inaparentului care joacă rolul fondului de spațiu ce luminează - pune în lumină - materia imaginii poetice propriu-zise, iar acest spațiu relațional nu e iluzia creată de un trompe-l'œil, ci mediul real al perspectivei deschise de posibilul însuși al luminării, interspațiu al manifestării, distanța care unește și strălucește. E mai mult decât
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
vede el însuși și face să se vadă prin el"5, se dă în cuprinsul poemului și dă de văzut, lăsându-se inundat de lumină și răspândind lumina. Ceea ce strălucește nu e în ultimă instanță lumina, albele undiri, ci umbra pusă în lumină și - mai mult - însăși trecerea de la una la alta, revelând în negativ, prin ricoșeu sau prin refracție, corpul sensibil al cuvântului în care se devoalează - ca într-o cameră obscură - imaginea transparentă care dă de văzut și de înțeles 6
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
atingând mai întâi potențele generale ale chipului nostru dumnezeiesc, emblema scufundată a "omului interior" (homo absconditus), și apoi "centrul său inefabil și incognoscibil", nucleul ontic și adevărata inimă de taină (cor absconditum)56. Or aici ceea ce arată lumina nu se pune în lumină, dar nici nu se ascunde în faldurile nepătrunse ale frumuseții; frumusețea transpare în inima luminii ca miez al unei arătări nevăzute, transparente. Sunt pleoapa unei taine, acopăr, nu ascund"57; atât și nimic mai mult, căci ceea ce se acoperă în
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
primească lumina din afară, luminează de la sine, prin sine? "O, voi suflete călduroase, o voi suflete/ cu lumină proprie!/ Era o lovire de raze, între voi și amurg/ cu clinchete alunecând mereu din prezent/ și rătăcind în jurul pământului". Ipostază care pune în lumină imaginea inaparentului însuși; ea se proiectează pe ecranul diafan al unei evacuări. Două lumini vin în atingere, lovindu-și razele, cea care răsare din interior, vine din suflet și ridică imaginea la vedere, și cea eclipsată a exteriorului, lumina lumii
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
așază în vedere, căci ele se pun în vedere doar în măsura în care ochiul stă să vadă, se deschide în calea celor care stau să vină, se pun în starea vizibilului. Ce stă în vedere stă sub imagine, ca ipostază care o pune în lumină; aici - înserarea, eclipsarea luminii lumii și o concomitentă revărsare a unei alte lumini 17. Dacă "lumina văzătoare", cea care pune în lumină și dă de văzut, devine din ce în ce mai moale, destrămând chiar orizontul vizibilului, ea proiectează în schimb umbra lucrurilor, acel
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
să vină, se pun în starea vizibilului. Ce stă în vedere stă sub imagine, ca ipostază care o pune în lumină; aici - înserarea, eclipsarea luminii lumii și o concomitentă revărsare a unei alte lumini 17. Dacă "lumina văzătoare", cea care pune în lumină și dă de văzut, devine din ce în ce mai moale, destrămând chiar orizontul vizibilului, ea proiectează în schimb umbra lucrurilor, acel adevăr al imaginii care nu dă lucrul ca atare, ci lumina în care el se mișcă în perspectiva vederii. Or, tocmai mișcarea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pentru altceva": "cuvântul metaforizează realul, aparența simbolizează esența, fenomenalul simbolizează numenalul, sensibilul inteligibilul, partea întregul"5. Pe de altă parte însă, apariția transferului pune lumea dată, așa cum este ea văzută, în starea transparenței, "corijează aparența lumii printr-o transparență (...) care pune în lumină Unul, fără să desființeze Multiplul"6. Corecția aceasta este o suspensie, o reducție potențatoare și nu o substituție. A pune în lumină înseamnă aici a vedea lumea ca transparență; paradoxal este faptul că cea care pune lumea într-o nouă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
transferului pune lumea dată, așa cum este ea văzută, în starea transparenței, "corijează aparența lumii printr-o transparență (...) care pune în lumină Unul, fără să desființeze Multiplul"6. Corecția aceasta este o suspensie, o reducție potențatoare și nu o substituție. A pune în lumină înseamnă aici a vedea lumea ca transparență; paradoxal este faptul că cea care pune lumea într-o nouă lumină este însăși transparența ei, diafanul în care ea este ca și cum nu ar fi, dar este - abia acum - în modul în care
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
magma informului 22. Regresia spre originar marchează nu doar natura mundaneității eclipsate, dar și - implicit - fenomenul imaginii, căci apa care arde și malurile curgătoare urcă în prim plan imagini nonreferențiale, a căror meta-ferență nu vizează ceva din lumea înconjurătoare, ci pun în lumină ceea ce - în chiar absența luminii - ar putea fi altfel decât este23. Obiecticitatea realului, prinsă în câmpul vizual al comprehensiunii, e subminată de dinamismul potențelor lucrătoare în adâncul în care vederea nu pătrunde. Chiar dacă, în vederea comună, percepem lucruri în mișcare, ochiul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]