6,312 matches
-
purtau nenumărate conciliabule la C.C. sau la Direcția Presei, după care se duceau la redacție sau, miercuri după-amiaza, la Capșa, instituția de cultură situată la egală distanță, în spațiul bucureștean, între C.C. și tipografia din Brezoianu. Acolo chibzuiau cum să împace și capra, și varza, adică exigențele factorilor de control politic și așteptările cât de cât literare ale urgisiților cititori. În fapt, aproape că rescriau revista și ne lua groaza de fiecare dată când primeam de la ei paginile „revăzute“, în urma discuției
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
m-a bătut la cricca 174 în casa lui Antonio Guicciardini. M-am înfuriat tare; am vrut să acuz căruțașul care s-a dus după stivele de lemne că este hoț; în fine, Giovanni Machiavelli a intervenit și ne-a împăcat. Batistă Guicciardini, Filippo Ginori, Tommaso del Bene și anumiți alți cetățeni, atunci când s-a pornit acel vânt din nord,175 toți au luat câte o legătură de lemne de la mine. Am promis câte ceva tuturor; am trimis una dintre legăturile de
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
pe care am primit-o" (1933, p. 29, 1.8.1). În istoria universală a lui Diodorus cititorul umanist inteligent a avut de găsit multe lucruri asupra cărora să mediteze. El ar fi observat că descrierea creației universului se poate împăca cu primele versete ale Genezei, fără prea mare dificultate, ca și pasajul lui Ovidiu despre creație în Cartea 1 a Metamorfozelor (Viarre, 1966, pp. 81-110). Citind mai departe, în secțiunea referitoare la Egipt ar descoperi că Diodor susține că Moise
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
la un Eminescu "eliberat de clișee, ieșit din staza religioasă", el trebuind să intereseze azi "ca scriitor viu", ca prezență "dinamică" în actualitatea literară". Întrebarea, deloc retorică: Ce facem cu/din Eminescu?, pe care o pune, necesită, totuși, răspuns: Acceptăm, împăcați cu ideea, un Eminescu istovit și o eminescologie blazată, neputincioasă, în retragere muzeistică? Cultivăm, "protejându-i" imaginea, caravana unui Eminescu ritualizat și verbalizat la zile fixe, supus jetului festivist? Considerăm valabilă "retrogradarea" sa, părăsind galeria marilor clasici, noile lecturi impunând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
declarația independenței (17 august 1991) și legiferarea limbii române ca limbă de stat". Un rol important în această bătălie l-a jucat poetul Grigore Vieru care "descoperise țara prin Eminescu", dezvoltând o poezie de o vibrație patriotică aparte, universul vierian "împăcând suferința și bunătatea" unui întreg popor, și "dezvoltând patetic linia oracular-mesianică" pe filiația Mateevici-Goga, poetul Grigore Vieru reprezintă, în vederile exegetului, "ramura basarabeană a eminescianismului". Eseurile lui Adrian Dinu Rachieru, polemice în esență, reprezintă de fapt o atentă examinare analitică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Scrisoarea I și personaj-referent în Archaeus), găsim o implicată sau explicită situare în problematicitate sau ridicare la rangul de problemă sub genericul Totul este problemă [...] Eminescu procedează ca și Heidegger spre a găsi drumul de ieșire din labirintul contradicțiilor:se împacă cu contradicțiile iscate, le adâncește chiar, depunând eforturi de a le reuni "într-o unitate comprehensibilă, unitate care se contrazice în sine, în felul acesta contradicțiile anulându-se una pe alta". Poetul nostru, în postură de filosof, recurge la această
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
aici? N.V.: Grea întrebare. Să zicem că alimentația nu e pe placul meu, e foarte diferită față de cea din Franța, aici sunt mult mai puține opțiuni. Nici drumurile din România nu-mi plac. B.S.: Cu care dintre colegii tăi te împaci cel mai bine? N.V.: Eu mă înțeleg foarte bine cu toți colegii mei. E adevărat că am relații mai apropiate cu aceia dintre ei care vorbesc limba engleză. B.S.: Dar franceză nu vorbește nimeni? N.V.: Doar președintele, domnul Damian, care
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
47, nou intratul Francis (introdus la pauză de Damian Bancilă) a trimis din afara careului, de la aproape 18 metri, un șut centrare care ... s-a scurs în poartă, sub privirile portarului Stamatin, spectator la execuția lui Francis. Băcăuanii nu s-au împăcat cu egalul, antrenorul Gheorghe Poenaru s-a dovedit și el inspirat la schimbări și în minutul 50 l a înlocuit pe Menghia cu atacantul Curiliuc, cel care, în minutul 67, a speculat o gafă uriașă a fundașilor centrali gălățeni și
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
toți domnii trecuți au fost nepăsători sau răi. Nu uita că, dacă 50 de deputați te-au ales domn, însă ai să domnești peste două milioane de oameni! Fă, dar, ca domnia ta să fie cu totul de pace și de dreptate: împacă patimile și urele dintre noi și reintrodu în mijlocul nostru strămoșeasca frăție. Fii simplu, Măria-ta, fii bun, fii domn-cetățean; urechea ta să fie pururea deschisă la adevăr și închisă la minciună și la lingușire. Porți un frumos și scump nume
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
căci puterea era în ochii noștri calitatea de căpitenie. S-a întâmplat adeseori că neputându-ne înțelege de la un cucoș viteaz sau de la un curcan hărțăgos 28, a trebuit să ne referim la judecata tatei, care sfârșea prin a ne împăca. Noi înșine ne credeam așa de tari, că am fi fost în stare să ne luptăm cu zmeii din poveste și să rădicăm Ceahlăul pe umerile noastre. Ce nu-și închipuie copilul la vrâsta de cinci ani? Părintele meu era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ochi un trunchi de copac și îl lovii, iar Botez mă luă pe mine la ochi, dar lovi alt trunchi de copac; apoi, onoarea fiind satisfăcută, după formele admise, ne-am dat mâna amândoi și, fără nici o explicare, ne-am împăcat. Nici vorbă nu mai era acum de duel pe moarte; las că marturii din capul locului n-au admis una ca aceasta, nefiind nici un motiv serios, dar nici el n-a mai insistat, deoarece nervii lui se descărcaseră la primul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
În țara noastră, rezistând chiar și la ger, deși e o specie de proveniență sudică. La stadiul În care se află cunoașterea mea, n’aș găsi nucului decât un singur rival; rival, În sensul pozitiv al competiției, pentru că ei se Împacă chiar foarte bine: vița de vie. Și ea are un efect reductiv asupra solului care, chiar dacă e mai slab, este totuși În mod evident mai Însemnat decât al altor plante. Ca și nucul, e o specie sudică dar care, prin
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mai târziu tehnologia, anume s’a bazat pe procese liniare. Degradarea, inerentă proceselor liniare, pe care primele organisme, de felul lor heterotrofe, au indus-o În mediu, a creat premisele apariției autotrofiei, mai precis, a fotoautotrofiei. Încercările evoluției de a Împăca cele două feluri de organisme, fiecare trăgând În altă parte și, prin urmare sinucigașe, auto- și heterotrofele, nu s’au rezumat doar la Înființarea unui circuit Închis al substanței, Într’un cerc și mai apoi o rețea biocenotică. Ea a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de evoluție; Într’adevăr, formele evoluate ale Vieții sunt reprezentate de organisme pluricelulare, ce au apărut În cadrul perfecționării și diversificării biocenozei. Nu trec degeaba În revistă feluritele experiențe ale evoluției Vieții. Ele sunt menite a identifica modele verificate pentru a Împăca tehnologia cu mediul. Euglena pare a fi un exemplu ce nu trebuie imitat de tehnologie, tocmai pentru că nu permite evoluția, legea de bază a Universului. Cel mult, Euglena ar putea modela etapa premergătoare despărțirii agriculturii de păstorit sau, după Biblie
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
receptivitate față de ideile socialismului care chemau la luptă împotriva statului capitalist. Tocmai de aceea el și-a propus ca, prin "educația cetățenească", tinerii muncitori să fie atașați de stat, al cărui rol este în opinia sa tocmai acela de a împăca interesele diferite ale categoriilor sociale și ale indivizilor care îl compun. Educația profesională, prin intermediul muncii, avea și ea sarcina de a cultiva virtuțile cetățenești: conștiinciozitatea, hărnicia, perseverența, devotamentul etc. G. Kerschensteiner a sesizat forța educativă a muncii, faptul că în
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cetățean în antichitate, fie sutana de călugăr în evul mediu, omul era același (5, p. 163). Permanența valorilor culturale determina o permanență a omului și a societății. Se schimbă doar aparențele, esența rămîne aceeași. O atare viziune asupra societății se împacă foarte bine cu ideea caracterului suprem al valorii divinului. Întemeindu-se pe o astfel de concepție asupra valorilor, Ed. Spranger acorda prioritate valorilor elaborate în trecut, căutînd să cultive tinerei generații convingerea asupra caracterului lor permanent. Teoria sa asupra formelor
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
acțiuni umane adaugă Laberthonnière -, se înfăptuiește prin cooperarea voinței umane cu "grația divină". Și iată cum personalismul se întîlnește cu neotomismul în considerarea grației divine drept ceva imanent actului educațional. Are însă un element în plus: ideea de caritate care împacă autoritatea educatorului cu libertatea elevului. În aceste condiții, autoritatea, decurgînd din "grația divină", nu mai este constrîngătoare, ci eliberatoare; "ea nu comandă și nu dirijează decît pentru a-i servi (copilului) în realizarea destinării sale eterne" (11, p. 60). Personalistul
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Pentru ca această întîlnire să nu blocheze, ci să deschidă posibilitatea dialogului, este necesar ca educatorul să posede deplină maturitate afectivă, adică să fi parcurs fără tulburări etapele manifestărilor instinctive, să-și fi putut constitui un eu care a reușit să împace sinele cu supraeul. Imaturitatea afectivă a educatorului poate da naștere unui comportament nedorit în contact cu imaturitatea afectivă a elevului. (Un copil agresiv poate ușor provoca agresivitatea educatorului imatur sub aspect afectiv). Potrivit teoriei psihanalitice, acțiunea educatorului trebuie să aibă
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
principal, care și-a luat asupra sa mai mult decât ar fi fost în stare să suporte. Abia a atins vârsta de 35 de ani, că a și început să se simtă istovit și plictisit (...) Firea lui cinstită nu se împacă cu noua lui stare sufletească. Caută motivarea ei în mediul înconjurător și nu o găsește. Caută în el, dar nu găsește decât o vagă conștiință a vinovăției sale. Veșnic istovit și plictisit, ros de conștiința propriei nevinovății, mai are un
Aspecte etice în opera scriitorului rus A. P. Cehov. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela Lupiş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1383]
-
de răzbunare cu iertare, cu înțelegere și iubire acordată din toată inima tuturor pământenilor din toate semințiile, religiile și din toate zonele geografice, indiferent de limba pe care o vorbesc și zonele geografice în care trăiesc, să încercăm să ne împăcăm cu Mama Natură, pe care în ultima vreme am făcut-o atât de mult să sufere. Dorințele oarbe de îmbogățire ale unei periculoase categorii de bogați puternici și hrăpăreți, ascunși în umbră și anonimat, a adus lumea în pragul unei
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
oamenii am făcut-o să sufere cumplit și care s-ar putea, cândva, să nu ne mai poată suporta și atunci va urma o mare pedeapsă pentru omenire. Dumnezeu să ne ajute să găsim calea bună și adevărată ca să ne împăcăm și între noi oamenii și cu Mama Natură, care ne-a dat viață, care ne hrănește și care ne-a dăruit o mulțime de bucurii și de zile frumoase. Badea Gheorghe Ce-o să zică lumea? Tradiția, ca și Democrația, au
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
și el să aibă liniște în ținuturile lui. El nu numai că fusese învins de armatele străine, dar domnia lui era tot timpul contestată pe plan intern de ayanii și ienicerii rebeli. Bineînțeles că era în interesul lui să-i împace pe supușii săi creștini, așa că a emis în 1791, 1792 și 1794 firmane prin care satisfăcea multe dintre revendicările sîrbilor; relațiile dintre Poartă și populația sîrbă erau mai clar definite și erau garantate o serie de drepturi de autonomie. Sîrbii
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
susținut vehement menținerea drepturilor de autonomie ale Croației. Ei nu au reușit să controleze direct acțiunile ungurilor, dar guvernul habsburgic a apelat la dreptul lui de veto împotriva legislației oponente. Agitația croată îi deranja desigur pe politicienii unguri. Ca să-i împace, Viena a interzis în 1843 folosirea termenului de Iliria. Susținătorii mișcării au apelat pur și simplu la cuvîntul național în schimb, și și-au continuat activitatea. Mișcarea Iliră avea să implice probleme mult mai vaste decît chestiunea relațiilor croaților cu
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
nu dea impresia că fumatul îi face rău. Apoi, smerenia cu care un țăran merge la Primărie cu jalba-n proțap poate fi regăsită la bolnavii care se duc spre cabinetul doctorului. Centrul de unde emană puterea. Aceeași moacă umilă, privire împăcată cu situația ce anticipează refuzul. Curva satului nostru, v-am spus, e doamna Aduța. Deși poate intră în fișa postului să ne ridice moralul. Plus că mai e una cu țâțe de nota zece, una care stă singură-n salon
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
mai dă câteodată bani la oameni. Și la „2 plus 2“ mă mai uit. S-a terminat Pokemon, dar Costi a auzit c-or să înceapă alte desene animate, tot ca Pokemon. Costi e colegul meu de bancă și mă împac destul de bine cu el. Alte păpuși ale mele sunt Anca, Larisa, Patricia și Ruxi. Unele dintre ele le lipsește câte un picior. Vara le umplu cu apă și o stropesc pe mami. Aveam și un pistol cu apă, dar cred
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]