7,098 matches
-
marginea pământului” (Faptele Apostolilor 1,6-8). Împărăția Sa nu era „din lumea aceasta” (Ioan 18, 36), care numai avea pe Dumnezeu în inimă, ci urma să fie descoperită prinDuhul Sfânt în inimile ucenicilor (Luca 17, 21) ca „grăuntele demuștar al Împărăției lui Dumnezeu” (Matei 13, 31): „Și acestea zi-când, pe când ei priveau, S-a înălțat și un nor L-a luat de la ochii lor”(Faptele Apostolilor 1, 9). Ucenicii și-au adus aminte că le spusese: „Lumea nu Mă va maivedea
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
a mers pânăla Jertfă pentru a o „semăna” în ei. „Calea” este, deci, mai de seamăpentru El, decât slava Lui prin Înviere. Viața Lui este, într-adevăr,„aur lămurit în foc” (Apoccalipsa 3, 18) ca putere și mai mare a Împărăției lui Dumnezeu decât cea de pe Tabor, unde doar se „vedeavenirea ei cu putere” (Marcu 9, 1), pe când prin Înviere ea este „în-lăuntrul lor” (Luca 17, 21); „Cele cu neputință la oameni” (Luca 18,27). Nu există vreun alt program al
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Dumnezeu decât cea de pe Tabor, unde doar se „vedeavenirea ei cu putere” (Marcu 9, 1), pe când prin Înviere ea este „în-lăuntrul lor” (Luca 17, 21); „Cele cu neputință la oameni” (Luca 18,27). Nu există vreun alt program al instaurării Împărăției lui Dum-nezeu pe pământ, sau de înlăturare a puterilor lumești, în afară deputerea lui Dumnezeu în Hristos, Care a zis: „Mi s-a dat toată putereaîn cer și pe pământ” (Matei 28, 18), putere pe care El nu o împartecu
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
cer și pe pământ” (Matei 28, 18), putere pe care El nu o împartecu nimeni. „Eu sunt Domnul și acesta este Numele Meu. Nu voi danimănui slava Mea” (Isaia 42, 8); „Fără Mine nu puteți face nimic”(Ioan 15, 5).Împărăția lui Dumnezeu trebuia să însemne îndreptareatuturor după măsura arătată de Dumnezeu în Hristos, ceea ce erade fapt „întoarcere”, pocăință. Întrucât, moartea Sa avusese loc dincauza păcatelor lumii (Romani 4, 25), astfel, Învierea Sa este chemarea cea mai puternică la pocăință, iar
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
v-am rânduit să mergeți și roadă să aduceți, și roada voastrăsă rămână, ca Tatăl să vă dea orice veți cere” (Ioan 15, 16). „Cine nuadună cu Mine, risipește” (Matei 12, 30), căci lucrul cel mai de seamă este că: „Împărăția lui Dumnezeu nu vine în chip văzut”(Luca 17, 20), ea fiind urmarea scrierii în inimi a voii lui Dumnezeuprin harul Său în Hristos. Nimeni nu poate măsura sufletul omuluipentru a vedea cât este de mare darul lui Dumnezeu în
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
ce urmează Lui să se ferească șisă fie tămăduiți de „mușcătura de șarpe”, privind la El pe cruce cala „șarpele de aramă” (Numeri 21, 6-9; Ioan 3, 14-15; Romani 4, 25).De asemenea, nu ar fi cu putință invocarea: „Vie Împărăția Ta”(Matei 6, 10), când oamenii de fapt stăpânesc în lume în locul luiDumnezeu ca acele „dealuri” (Luca 3, 5)chemate să se coboare la„Calea Domnului” (Luca 3, 5). De altfel, tocmai atunci când oameniinu-l văd, vrăjmașul lui Dumnezeu stăpânește în
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
i-a zidit pe oamenii fără prihană, dar ei umblă cumulte vicleșuguri” (Ecclesiast 7, 29); „Șarpele era cel mai șiret”(Facere 3, 1), cel mai lipsit de inimă, stare simbolizată prin „cu-noașterea binelui și răului” ca închidere a inimii, locașul Împărăției,al stăpânirii lui Dumnezeu și dedublare a minții pentru cruzime de-monică. Era sămânța aruncată de Lucifer, vrăjmașul lui Dumnezeucare se înfricoșează de „Atotputernicie”, dar este vrăjmașul chipu lui lui Dumnezeu ca „Atotțiitor”. Prin ruperea de Dumnezeu cumsfâșie puiul de viperă
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
se scoate seara în mijlocul bisericii după citirea celor 12Evanghelii ale Patimilor sfințitoare ale Domnului. La ieșirea cu Cinstitele Daruri în timpul Sfintei Liturghii slujitorii fac pomeniri în mijlocul bisericii în amintirea rugăciunii tâlharului din dreapta Mântuitorului: „Pomenește-mă Doamne, când vei veni întru Împărăția Ta”,la care răspunsul Mântuitorului a fost: „Adevărat grăiesc ție, astăzivei fi cu Mine în rai!” (Luca 23, 42 43). Evenimentele Patimilor sfințitoare se continuă cu pogorârea Mântuitorului de pe Cruce dupămoartea Sa și punerea în mormânt cu semnificația atingerii stânciide
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
care cheamă îngerii ca părtășie la de-săvârșirea Sa. Deci, celebrarea liturgică a Jertfei ca „Ușă” de intrarepentru „ieșirea la pășune” (Ioan 10, 9) are loc atât în cer, cât și pe pă-mânt prin împlinirea voiei Tatălui ca temelie a Împărăției Sale în Hristos: „pâine” de pe pământ pentru îngeri în cer (Evrei 1, 6; Psalm 96,8; Filipeni 2, 10; 1 Petru 3, 22) și „mană” cerească pe pământ: „Eusunt pâinea vie care s-a pogorât din cer” (Ioan 6, 51
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
ca un botez al lepădării de sine în urmarea Sa (Ioan 12, 26).Tot sub semnul Sfintei Cruci este adresată chemarea: „Sus să aveminimile!”, prin comori adunate în cer (Matei 6, 20), care duc inimile„sus” la Lumina taborică a Împărăției lui Dumnezeu, ca și cea aSfinților Îngeri „cei puternici la virtute” (Psalm 102, 20), deoarece Îllaudă pe Dumnezeu „întru tăria puterii Lui” (Psalm 150, 1).După Jertfa de laudă pentru mila de împăcare are loc chemareala mulțumirea euharistică pentru lucrarea
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
credință”, prezentate de I.V. Paraschiv, în Glasul Bisericii, Nr. 3-4, 1969, p. 324. footnote>. Viața credinciosului se transfigurează în Hristosși prin Duhul Sfânt, deoarece creștinul, deși trăiește în „lumeaaceasta”, el nu este din lumea aceasta, ci privirea lui este îndreptatăcătre împărăția luminii<footnote Ibidem, p. 351. footnote>.Mărturisirea de credință a Simbolului niceo-constantinopolitaneste legată în modul cel mai strâns de nașterea cea de-a doua, „nașterea din apă și din Duh”, adică de teologia Botezului. Spiritualitatea Bisericii Ortodoxe, o spiritualitate axată
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
o realitate pentru că Însuși Sfântul Duh ne dă mărturieîn Hristos că suntem „fii” și „moștenitori”. Duhul Sfânt ne ține în trezvie, în tensiune eshatologică, pentru a aduce roadele îndreptăriinoastre în Hristos, cu care cumpărăm „țarina” în care se află comoara Împărăției lui Dumnezeu. Nădejdea vieții viitoare devinetotuna cu certitudinea ei în Hristos încă din această viață, căci Sfântul Duh ne deschide în Hristos porțile Împărăției cerurilor. SfântulApostol Pavel, odată cu îndemnul la bucurie în Hristos, la rugăciuneși la ținerea trează a duhului
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
pentru a aduce roadele îndreptăriinoastre în Hristos, cu care cumpărăm „țarina” în care se află comoara Împărăției lui Dumnezeu. Nădejdea vieții viitoare devinetotuna cu certitudinea ei în Hristos încă din această viață, căci Sfântul Duh ne deschide în Hristos porțile Împărăției cerurilor. SfântulApostol Pavel, odată cu îndemnul la bucurie în Hristos, la rugăciuneși la ținerea trează a duhului, ne învață și să răscumpărăm zilelecăci timpul este un dar al lui Dumnezeu, asupra căruia trebuie săpriveghem și să l folosim cu înțelepciune. Fără
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
trece mai devreme sau mai târziu - prin mai multă sauprin mai puțină suferință. Prin această experiență, omul intră în raiulsau iadul pe care și l-a construit și pregătit încă din timpul viețiisale, prin faptele proprii. Cei care au descoperit Împărăția lui Dum-nezeu din adâncul sufletului lor (Luca 17, 21) și L-au simțit pe Dum-nezeu, Cel sălășluit în chip minunat în adâncul tainic al ființei lorîncă din clipele Botezului și a căror viață a fost o permanentă îm-preună-lucrare cu harul
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
filocalic exclamă: „Vai mie, cum voi răbda mustrarea, mâniaînfricoșatului și nepărtinitorului Judecător; adunarea îngerilor fărănumăr; pâra și înfricoșata amenințare; hotărârea fără schimbare;tânguirea neîncetată; lacrimile nefolositoare; întunericul nestrăveziu; viermele cel neadormit; focul cel nestins; muncile de tot felul;căderea de la Împărăție; despărțirea de sfinți; depărtarea de îngeri;înstrăinarea de Dumnezeu; pierderea curajului; moartea veșnică;frica, durerea, întristarea, rușinea, chinul conștiinței?”<footnote Sfântul Petru Damaschin, Învățături duhovnicești, în Filocalia, volumul V, p. 80. footnote>.Cuviosul Isaia Pusnicul spune că „Domnul va face
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Justinian», anul V (2005), Edit. Universității din București, p. 614. footnote>. Este, într-adevăr, imposibil să exprimi (ce este Dumnezeu), dar este și mai dificil să-L înțelegi. Referindu-se la mistică, Paul Evdokimov susține: „Urcușul mistic orientează sufletul către Împărăția Cerurilor”<footnote L’Orthodoxie (Neuchatel, Delachaux/Niestlé, 1965), p. 118. footnote>. Pentru numeroși autori - și nu putem ignora ceea ce pentru ei este adevărul -, dacă scopul studiului nostru este experiența religioasă, există o legătură indisolubilă între experiență și doctrină. Într-adevăr
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
la Iordanes sunt menționați ca „popor vecin cu bulgarii”. Cantemir spune, după documentele cercetate de el, că Justinian a dat Antilor și Sclavinilor locurile din preajma podului lui Traian „cu tocmeala ca ei să stea împotriva Hunilor, care adesea pradă în împărăția Romanilor” (HVR, p. 317 urm.). În Enciclop. rom. a lui Diaconovich, sub numele de anți „scriitorii elini și latini ai secolului IX amintesc un popor slav, care locuia între Nipru și Don”. Sunt de menționat și uzii, populație considerată turcică
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
El subliniază faptul că în continuitatea etnică a romanilor din Dacia, ai cărei băștinași sunt scoși din istorie, „nu prădători, nu năpăditori, nu adăosături, ci înmulțitori, ci lățitori, ci (pe cele) mai din lăuntru și mai de treabă mădulare a împărăției romanilor vom găsi” (HVR, p. 13). Luând 107 ca an al nașterii și asociind acestuia numele de roman în Dacia, Cantemir opune purității etnice și vechimii românilor „neamurile din apusul Europei (care), măcar că astăzi mari, tari și evghenisite, alți părinți
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
în gura românilor noștri. Căci cu această limbă au venit strămoșii românilor de la Roma în zilele împăratului Traian, care bătând pe Decebal și dezrădăcinând vița dacilor din Dacia, despoind Dacia de locuitorii cei vechi, nemărginită mulțime de romani, din toată împărăția romanilor, adică din toată Italia, au adus în Dacia, ca ei toate orașele și toate satele Daciei să le țină și să le domnească”. Dialogul imaginar între Nepot și Unchi urmărește să arate cum, deși limbile romanice au toate baza
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
sensului polemic din subtext. Sarcasmul, ironia și autoironia rezultă mai întâi din ambiguitatea confesiunii unui cinic, autodemascat prin analiza simptomelor de lașitate de care dă dovadă în raport cu atitudinea civică sau erotică: Trăiască lașitatea! Cedez, dar, eroilor aureola trecutului și întreaga împărăție a pioaselor aduceri aminte. Eu îmi rezerv nebulozitatea zilelor de mâine și nerăbdarea sfârșitului pe care vreau să-l trăiesc la fel cum l-am început. Mi-e sete încă de viață [...] Când voi fi sătul, îmi voi permite luxul
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
etnologie și antropologie, trad. Smaranda Vultur, Radu Răutu (coord.), Polirom, Iași, 1999. Burke, Peter, Popular Culture in Early Modern Europe, Harper Torchbooks, New York, 1978. Camus, Albert, Străinul, Ciuma, trad. Georgeta Horodincă, Editura pentru Literatură, București, 1968. Camus, Albert, Exilul și împărăția, trad. Irina Mavrodin, Editura pentru Literatură, București, 1968. Cartwright, Frederick; Bidiss, Michael, Bolile și istoria, trad. Gabriel Tudor, All, București, 2008. Cawelti, John, "Regionalizing America: A New View of American Culture after World War II", în Journal of Popular Culture
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
baba, până la ultima ei suflare. Acum, o jelea pe Axinia, pe vrednica lui noră... - Am țânut mult la dânsa... ca la ochii din cap, am țânut... bunî șî vrednică fimei o fost Axinia... Dumnezău s-o hodinească-n paci, în împărăția Lui! murmura bătrânul cu ochii în lacrimi. După ci s-o prăpădit Lina, baba me‟, spunea, el, casa o rămas ca pustie, șî, când o adus-o Anton, pi Axinia, s-o luminat dintr-o dată, tătî casa... șî iar am
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
ferigi. Îndură-te, mătușă, că sunt și eu un biet bătrân neștiutor. Eu sunt Crăiasa Ținutului de Cleștar, și, pe loc te pot transforma într-un mușchi, ca să stai, pe veci, îndrumând drumeții, care s-ar încumeta a trece prin împărăția mea. Îndurare, preaputernică Crăiasă! se rugară și cei doi frați. O să-ți aducem apă neîncepută de la izvor! Dacă m-ați îmbiat la apa voastră, înseamnă că sunteți creștini milostivi, rosti, cu încredințare, Crăiasa, care, după ce bău, cu lăcomie, apa dintr-
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
a Sucevei, oprindu-se, nehotărât, la poarta cârciumei. Fratele nu era acasă, așa că se așeză, abătut, pe lavița dinspre fereastra camerei, unde cumnată sa, Ileana, fierbea grâu pentro o colivă, menită să ierte păcatele numeroaselor odrasle luate de Domnul în împărăția lui. Te văd c-am abătut, cumnate!? rosti, întrebător, Ileana, continuând să mestece grâul din ceaunul mare de aramă. Dă, ca omul, când mai bine, când mai cătrănit, oftă Gheorghe, scoțându-și șiacul și căutând să-i facă loc lângă
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
și vocea crainicului care nu este altul decât preotul capelei din apropiere. A schimbat odăjdiile cu un sombrero alb și crucifixul cu un microfon. Și, în clipa când își strigă entuziasmul e probabil convins și el că nu există altă împărăție decât pe lumea aceasta. Ca și călăreții care, după ce au doborât animalul fugărit, se opresc în fața tribunei și așteaptă răsplata, ovațiile. Metamorfoza preotului-crainic sportiv nu e, poate, întîmplătoare. Spectacolul acesta nu e, după câte îmi dau seama, un simplu joc
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]