6,007 matches
-
procesului nu este determinată de un eveniment intern sau extern, ci se concentrează asupra muncii, asupra sarcinilor care trebuie efectuate, perfecționând o metodă, Înlocuind o legătură slăbită sau reproiectând Întregul proces În funcție de ultimele descoperiri științifice. Deși necesitatea este pe deplin Înțeleasă, nimeni nu ia măsuri de corectare; inovațiile sunt acceptate imediat și se transformă rapid În „standarde”. Proiectarea panoului de comandă automat În industria telefonică de la Începutul secolului trecut de către Bell Telephone System s-a datorat unei constatări statistice: urmând aceleași
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
inovație, bazată pe conștientizarea faptului că „trebuie să existe o modalitate mai bună”. În plus, trebuie avute În vedere câteva detalii suplimentare: a) pentru a genera o inovație de succes nu este suficient ca necesitatea să fie „simțită”; problema trebuie Înțeleasă și explicată pentru a se putea fixa coordonatele rezultatului dorit; b) În ciuda bunei cunoașteri a procesului și a problemei, de multe ori nu se găsește o soluție. De exemplu, În industria hârtiei, specialiștii Încearcă de peste o sută de ani, fără
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
un schimb constant între program și student. Spre deosebire de prelegeri, cărți și ajutoarele audiovizuale obișnuite, mașina induce o activitate susținută. Studentul este întotdeauna în alertă și ocupat. 2. Ca un bun tutor, mașina insistă ca un punct dat să fie bine înțeles, pas cu pas, înainte ca studentul să meargă mai departe. Prelegerile, cărțile și echivalentele lor mecanizate, pe de o parte, continuă fără a se asigura că studentul a înțeles, și-l lasă cu ușurință în urmă. 3. Mașina prezintă numai
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
răspunsuri pe care societatea le consideră valoroase. 5.4.2. Raționamentul/judecatatc "5.4.2. Raționamentul/judecata" Miller și Dollard au observat că, deși judecata este foarte importantă în comportamentul social, multe dintre detaliile dinamicii raționării nu erau încă bine înțelese. Părea clar: funcția judecății este să scurteze procesul încercării și al erorii, făcându-l pe individ să evite răspunsuri ce ar putea fi erori sau să emită răspunsuri care să fie recompensate mult prea devreme. Miller și Dollard au subliniat
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
nu apar din întâmplare. Se poate întâmpla ca animalul să aleagă o soluție care - deși nu era așteptată - să aibă o importanță crucială în situația dată. „Încercările” deveneau atunci metode de a găsi o soluție într-o situație pe jumătate înțeleasă; jumătatea adevărată poate să reiasă de aici. Deci nu va rezulta „din întâmplare”, ci din acțiuni ce sunt în fond „mari ajutoare” ale întâmplării. În al doilea rând se putea ivi un accident fericit care să nu aibă nici o legătură
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
nu a mai reluat experimentul și pe alte animale. Era inutil. După el, nu mai este necesar să subliniem că experimentele de acest gen redau informații mai bune despre cimpanzei decât obișnuitele teste cu animale. Köhler susținea că ar trebui înțeles ca un experiment simplu și clar întrucât conține întreaga problemă bine explicată. Este vorba aici despre o concepție metodologică marcată de fenomenologia husserliană îndelung contestată. Köhler (1925, p. 195) și-a argumentat poziția în mod ferm: „Dacă cineva consideră aceste
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
hurts) și de ceea ce experimentează, este necesar ca experiențele sale particulare să fie cele care conduc, adică lumea sa fenomenologică (his phenomenological world) sau lumea așa cum este înțeleasă de el. Învățarea trebuie să fie și ea o experiență ca să aibă înțeles (meaningful learning). Pentru a conta, cunoașterea trebuie să fie o „experiență a descoperirii” (experience of discovery), mai degrabă decât o simplă transmitere de cunoștințe stocate. Educația trebuie să-și îndrepte atenția spre procesul educativ care promovează învățarea experiențială semnificativă (significant
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
le pui în buzunar. El nu are nici o legătură cu actualizarea sau dezvoltarea felului specific, idiosincratic al persoanei. În opinia lui Maslow, acesta este modelul educațional pe care noi toți l-am asimilat și pe care adesea ni-l facem înțeles. În acest model, profesorul este partea activă ce învață persoana pasivă care este modelată și instruită, căreia i se dă ceva pe care, mai apoi, îl acumulează, îl pierde sau îl reține, depinzând doar de eficiența procesului de îndoctrinare și
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de muncă sigure și recompensate pe măsură îi determină pe ambii membri ai unei familii sau doar pe unul din ei să migreze spre alte destinații unde își pot împlini nevoile (cel puțin cele materiale). Pe de altă parte, incertitudinea, înțeleasă ca nesiguranța în plan psihologic și ca blocaj și oscilație în plan comportamental (Mărginean, 1996, 262), stări ce caracterizează o mare parte a tinerilor sau a familiilor atunci când au în vedere întemeierea propriilor cămine, susținerea financiară a acestora independent de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
are dreptul să izoleze cutare operă și să caute în ea doar ceea ce i se pare a fi, cu o sintagmă imprecisă, "valoarea estetică". Este o manieră "lăutărească", ca să folosesc un termen al lui Noica, o mostră de impresionism prost înțeles. Flerul, impresia, gustul nu mai funcționează într-un domeniu care își construiește mesajele cu totul altfel decât o facem noi. Ele se cer educate frecventând sursele culturale ale perioadei respective. Poți gusta Iliada fără să știi nimic despre mitologia și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cititor (i-o spusese de la bun început: Apoi giudecătoriu asuprelelor mele și drept sămăluitoriu să fii te poftesc"31) și își permite luxul de a povesti faptele de pe o platformă sigură. Știe că, procedând astfel, mesajul său va fi corect înțeles. Abia atunci când lectorul a aderat la punctul de vedere al autorului, atunci când știe ce hram poartă fiecare personaj, poate începe propriu-zis derularea retrospectivă a acțiunii. Din acest punct de vedere, nici un personaj nu se poate manifesta într-un context neutru
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
puterii din Moldova, și alta personală, vizând impunerea în conștiința publicului cititor a unei imagini a sistemului politic din Moldova ce corespundea propriilor concepții de guvernare"94. Aș face o simplă adăugire ce ține de nuanță: prin "personală" nu trebuie înțeleasă o motivație măruntă, cât mai ales o opțiune ideologică întemeiată pe o teorie politică ce încerca să legitimeze autoritarismul monarhic. Dar un asemenea punct de vedere nu dezaprobă cele susținute mai sus: Descrierea Moldovei rămâne prima încercare sistematică de definire
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în închegarea unei episteme specifice Evului Mediu, nu este, prin urmare, una liber consimțită; ea este ghidată, orientată către o finalitate precisă: respectarea dogmei creștine. Animalul joacă, din această perspectivă, un rol de primă importanță. Cu o precizare de la sine înțeleasă: animalul transformat în simbol. Cum are loc această transformare, această metamorfoză, această derivare dintr-un regn natural în unul livresc? Care este imaginea animalului, recompusă din toate aceste interpretări? Cum funcționa cunoașterea, care erau instrumentele sale, metodele folosite pentru investigarea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cu "ceilalți" pune problema comunicării, deci și a multiplelor resurse de limbaj, gestuale, vizuale sau făcând apel la caracteristici noi. Se ridică două întrebări în timpul acestei întâlniri: sunt ei oare umani? Au un limbaj anume? Căci nu e de la sine înțeles că "ceilalți" folosesc, asemenea nouă, aparatul fonetic și sunetele. Poate că pentru a comunica folosesc alte elemente ale anatomiei sau ale capacităților lor psihice. Și cum să-i recunoaștem ca umani sau drept omologii* noștri, dacă nu grație capacității de
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
calea manifestării unei iubiri vitale. Manifestarea în comportament a agresivității ține atât de temperament, ca un dat înnăscut, cât și de experiențele din timpul vieții, de ceea ce s-a învățat. Trebuie să diferențiem între agresivitate, ca energie comportamentală, și violența, înțeleasă ca o caracteristică a unor comportamente țintind amenințarea sau distrugerea, provocând durere și frica celui care apare ca victimă. Așa cum am mai spus, în cadrul relațiilor sociale, în general, la violență se răspunde cu violență. Când două persoane se afla în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a controla comportamentul celorlalți, de a-i domina și a conduce lucrurile spre ținta dorită. De asemenea, în măsura în care violența nu e pedepsită de societate, individul observă eficiența violenței în soluționarea problemelor cu ceilalți și și-o însușește. Este de la sine înțeles că dacă în copilărie ai fost disciplinat cu pedepse fizice și nici o reglementare sau lege nu a împiedicat să ți se întâmple acest lucru, la rândul tău vei folosi cu copiii tăi aceleași metode. Teoria se aplică atât agresorului, cât
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sună telefonul, tata sau mama să spună copilului să ridice receptorul „iar dacă e nea Georgică, spune-i că nu-s acasă!”. Copilul de regulă răspunde la telefonul zicând: „A spus tata că nu-i acasă!”. Urmarea este de la sine înțeleasă! Trădarea copilului: să nu te ții de cuvânt în promisiunile făcute copilului, să dezvălui „micile lui secrete”ce ți le încredințează, fără a-l preveni, să lași copilul să simtă că nu este important pentru tine, să-l abandonezi într-
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
adesea hotărârile lor lovesc în femeile sau copiii care vin în fața curții prezentând cazuri legate de familia lor”(Czapanskiy, 1993). Un concept mult utilizat în legislația internațională este acela de „demnitate umană”. Fără a fi definit, el pare de la sine înțeles. Când spunem că violența lovește în demnitatea umană a victimei, pare de la sine înțeles și nimeni nu va putea aduce contraargumente. Demnitatea umană reprezintă un concept de bază în toate reglementările internaționale. O posibilă definiție a demnității umane, ca și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
legate de familia lor”(Czapanskiy, 1993). Un concept mult utilizat în legislația internațională este acela de „demnitate umană”. Fără a fi definit, el pare de la sine înțeles. Când spunem că violența lovește în demnitatea umană a victimei, pare de la sine înțeles și nimeni nu va putea aduce contraargumente. Demnitatea umană reprezintă un concept de bază în toate reglementările internaționale. O posibilă definiție a demnității umane, ca și concept dinamic, este aceea dată de Mariana Chilton (2006): „sens dinamic al valorii personale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de stres și în raport cu sprijinul din afară disponibil pentru copil. Discutând problema imunității în raport cu trauma, „efectele biologice ale relațiilor și atașamentului ratate”, Rubin și Noonan (2010, p. 492) afirmă: „Legătura dintre stresul traumatic și alterările sistemului de imunitate, deși puțin înțeleasă, continuă să 259REZILIENȚA atragă atenția”. Aceiași autori susțin că rădăcinile a numeroase boli cu care copiii aflați în sistemul de protecție a copilului se confruntă trebuie căutate în experiența lor traumatică, de început, aceea care poate că a determinat includerea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sunt mai puțin înspăimântătoare și izolează mai puțin copilul de rețeaua lui socială. Când adultul îi spune copilului: „știu că ești supărat că prietenul tău ți-a luat mingea; și eu aș fi supărat pentru asta”, copilul se va simți înțeles, protejat de adultul care-i acceptă sentimentele, le validează. Copilul se simte astfel recunoscut de părintele său, și-și recunoaște identitatea în construcție în raport cu cea a părintelui. „Sunt ca el, sunt copilul lui.” În astfel de validări ale sentimentelor, copilul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
metodă de a-l utiliza, cu cât o limbă este mai originală, cu atât mai puțină gramatică va trebui să conțină, cea mai veche dintre limbi fiind pur și simplu un dicționar al naturii"35. Însă această disociere trebuie bine înțeleasă. Herder nu se referă la formele gramaticale care se regăsesc în orice limbă; ci la înlănțuirea lor, la integrarea lor sintactică, la desfășurarea lor în vederea unei avansări frastice. Opoziția e aceea dintre sedimentarea verticală de forme și idei și raționalizarea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
structurile sociale și instituțiile. Lucrul de care Heliade Rădulescu se teme nu e că nu vor fi scriitori în redacții sau în societăți, ci că vor fi prea mulți. Dacă e o expresie a unei crize sociale, atunci ea trebuie înțeleasă nu prin analogie cu tabloul deșertic al academiilor și universităților pictat de teoria formelor fără fond, ci cu mulțimea care inundă coridoarele puterii în timpul unei Revoluții, covârșind și bulversând structurile de guvernare, cu vocile multiple și eterogene care umplu coloanele
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
social determinat. În loc să opereze cu o reprezentare difuză a națiunii ca totalitate a populației, preferă să o simbolizeze - cu riscul de a o reduce la câteva zeci de oameni - prin comunitatea de boieri egali între ei65. În acest sens trebuie înțeleasă formularea din cursul de "Istoria literaturii", pe care Heliade Rădulescu o reia de două ori: genialitatea este "regia celor egali"66, un fel de dominație colectivă, exercitată de mai mulți indivizi cu dotări superioare. Tot așa funcționează și o altă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
1795-1805)22. Spre deosebire de marile trasee pe care circulă ideile frumosului necontingent în secolul al XIX-lea, în asociere cu proiectele de autonomizare a artei, monumentalitatea codifică valențe ale esteticului pur într-un spațiu al reprezentărilor naționaliste. În acest context trebuie înțeleasă legitimitatea estetică pe care avea să o revendice folclorul și ușurința cu care imaginile și procedeele sale au intrat în circuitul valorilor critice. Faptul că la noi Titu Maiorescu "salva" poezia populară în condițiile în care condamna aproape toată literatura
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]