7,247 matches
-
înainte, iar piața de acțiuni era în urcare, antrenând și Ennco în mișcarea ei. În curând, prețul avea să revină la valoarea inițială și, cu puțin noroc, avea să mai urce. Nieve trebuia să recunoască faptul că mai mult o încântau prețurile acțiunilor ei decât pregătirile pentru nuntă. Dar, își spuse ea, nunta avea să țină o zi și gata. Profiturile ei din vânzarea acțiunilor aveau să dureze la nesfârșit. Își dezmorți puțin brațele. Cu toate că nu-i prea plăcea ideea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
acum, însă nu putea. Așa că îndesa perna și se înfășura din nou în plapumă, încercând să se gândească la altceva, însă tot întâmplarea de mai devreme o avea în minte. Ce noroc că Neil și Anna o salvaseră! Și era încântată că prietena și șeful ei (era greu să-l considere pe Neil șeful ei, însă încetul cu încetul se obișnuia) păreau să se placă atât de mult. Anna, pe de altă parte, era foarte drăguță. Și mai era și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
ca și prima, iar seara luă cina cu un grup de afaceriști de la una din companiile pe care le abordase. Petrecură o seară plăcută în forfota de la debarcader, după care merseră să bea la barul irlandez Molly Malone. Localnicii fuseseră încântați de ideea de a o aduce la un pub irlandez, iar pe ea o amuza faptul că oriunde se aflau în lume, compatrioții ei reușeau să deschidă baruri! Dar totul fu foarte nostim și Darcey simți că într-adevăr lega
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
să ziceți că locuiți la castel și nu sunteți cine știe ce vedetă pop? întrebă Darcey. Sunteți om de afaceri? —Castelul ăsta e afacerea mea. Se scărpină în cap pe sub șapcă. Vreți să intrați și să vă uitați? — Am putea? Minette era încântată. —Sigur. Apăsă pe un buton și poarta se deschise. — Bine ați venit la castelul Rathfinan. Eu sunt Malachy Finan. —Dumnezeule, exclamă Darcey, asta e casa strămoșilor dumneavoastră? Familia dumneavoastră a trăit aici de multe generații? — De fapt nu, răspunse el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
dacă vorbise. —Darcey? Odihnindu-și stânga, prinsă încă în bandajul de ghips, pe masă, femeia își lăsă și mâna dreaptă jos. —Bună, Aidan, zise ea. Bine-ai venit acasă. Capitolul 28tc "Capitolul 28" Î ntotdeauna îi plăcuse vocea ei. Îl încânta de fiecare dată când vorbea, fie că vorbea în engleză cu inflexiuni melodioase irlandeze, sau în oricare altă limbă europeană, care suna automat mai seducătoare în gura ei. Darcey nu știuse niciodată cât de mult îl incitase glasul ei. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Ceilalți îi urmară exemplul. —Așadar, vorbi Gordon. Șederea ta la Singapore a avut rezultate bune. Și am impresia că de atunci am mai primit fonduri. — Da, încuviință ea din cap. Media Holdings ne-a trimis douăzeci de milioane ieri. Fusese încântată când aflase. Media Holdings fusese prima companie cu care avusese întâlnire, când era încă emoționată și nesigură. Nu se prea așteptase la nimic din partea lor. — Așa că singurii care nu ne-au abordat sunt... —Orchard Investments, îl informă ea. Dar am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
nu vă mirați unora le vine mai ușor să ia de-a gata este simplu stau la pândă devin prădători literari se reped atunci când simt o poezie bună o înșfacă o gâtuie o traumatizează versurile torturate satură temporar prădătorii sunt încântați își fac siesta râgâie se bat cu amândouă mâinile pe burtă peste o vreme li se face foame din nou așa că reîncălzesc versurile le scoală din morți ca să danseze în jurul lor ca niște cadavre legate cu sfori se bucură bat
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
că te iubesc Cu o forță impresionantă, Chiar dacă acum, pe același drum, Urlă viața-n mine, disonantă. Toarnă în pahar, dă-mi mirări în dar, Fă-ți un șal din coadă de cometă, Îți promit să cânt și să te încânt Cu o piesă simplă, desuetă. Oamenii bat nuci, tu să nu te duci Înainte mea, în altă lume, Te-am visat plângând, lacrimi depănând Printre toate grijile comune. Pregătim în doi viața de apoi, Ca să ne iubim pe pat de
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
prefera să nu vorbesc despre asta la telefon. — Treci pe la mine pe la birou? — Din păcate, nu pot. Sunt la studiourile din Babelsberg acum. Ai putea să vii În seara asta la mine la apartament? — La tine? Păi, da, aș fi Încântat. Care e adresa? — Badenschestrasse, nr. 7. Să zicem la 9? — E perfect. Închise. Mi-am aprins o țigară și am fumat-o absent. Probabil că lucra la un flim, m-am gândit, și mi-am imaginat-o telefonându-mi din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
aveau o piele roșiatică, de parcă ar fi avut o eczemă, sau poate că doar exagerase În dimineața aia când folosise lama de ras. Îmi strânse mâna În timp ce eu m-am prezentat. Fu ca și cum aș fi ținut un castravete. — Sunt foarte Încântat să vă cunosc, Herr Gunther, Îmi spuse el călduros. Am auzit că vă interesează niște diamante. — Așa este. Dar ar trebui să vă spun că acționez În numele altei persoane. — Înțeleg, rânji Neumaier. Aveți ceva anume În minte? — Da, sigur că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
pictura pe care o caut s-ar putea foarte bine să fie una dintre alea Îngrămădite lângă perete. — Poate că e, zise Rienacker. Presupunând, desigur, că te cred. De cine e pictată și care e subiectul? — Rubens, i-am răspuns, Încântat de propria-mi inventivitate. Vreo două-trei femei goale lângă un râu. Se numește La scăldat sau ceva de genu’ ăsta. Am o fotografie la birou. — Cine e clientul tău? — Mi-e teamă că asta nu pot să-ți spun. Rienacker
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
aveam ce să spun. De aproape, am fost izbit de cât de fină Îi era pielea, ca de bebeluș, și m-am Întrebat dacă era dată cu pudră. Ne-am așezat jos. Preț de câteva minute a continuat să pară Încântat de prezența mea acolo, Într-un fel aproape copilăresc chiar, și după un timp s-a simțit obligat să se justifice: — Întotdeauna am dorit să cunosc un detectiv particular adevărat, Îmi zise. Spuneți-mi, ați citit vreuna dintre cărțile polițiste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
pentru mine. Veni de după birou și se așeză pe marginea acestuia În fața mea. — Și cine sunteți dumneavoastră? — Obergruppenführer Heydrich. Își flutură mâna spre colonel și apoi Își Încrucișă brațele spunând: — Iar acesta e Standartenführer Sohst de la Comandamentul de Criză. — Sunt Încântat să vă cunosc, vă asigur. Nu eram deloc. Comandamentul de Criză era trupa specială de asasini din Gestapo despre care-mi vorbise Marlene Sahm. — Sunt cu ochii pe dumneata de ceva vreme, zise el. Iar după acel nefericit incident de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
totul. Dar, deodată, se trezi la marginea pădurii. Recunoscu locurile preumblate, când, păscând oile sau culegând fragii și bureții, pleca cu gândurile să cheme duhurile pădurii pentru a-l învrednici de un urmaș. Primăvara venise pe acele meleaguri și bumbișorii încântau ochiul, iar cântecul cucului răsuna nestingherit pe cărările întortocheate ale sufletului. Un plânset răsuna peste întinderea poienii. Un val de bucurie îl cuprinse pe Staroste, iar lacrimile începură a-i șiroi, nestigherite, pe obrajii brăzdați de trecerea anilor. Visul i
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
o totală lipsă de efort, în ciuda uriașei energii pe care o risipește. Bărbați în puterea vârstei se comportă ca niște copii, fără să se teamă de ridicol. Totul se întîmplă natural, fără reguli și fără limite, cu o sinceritate care încîntă și derutează. Mă uit și ascult fascinat și nedumerit. Se aud strigăte, exclamații ascuțite și strada seamănă din ce în ce mai mult cu un vulcan. Fiesta e, probabil, tot ce se spune despre ea, drog, petrecere, spectacol și mai mult decât atât. În
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
stare de insolație interioară lipsită de orice logică. Nimic, aici, nu e de natură să exalte un instinct vital. Totul pare uscat și căznit. O junglă pitică, vlăguită, cactuși, o șosea pustie. Oricât ai căuta, nu găsești ceva care să încînte ochiul, să-ți exalte simțurile. Peisaj de o ariditate fără speranță, care, în mod normal, ar trebui să mi se pară apăsător. Dar, inexplicabil, el mi se pare tonic. Până acum, ploile se dezlănțuiau brusc, pentru ca să se retragă la fel de brusc
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
schimonosit în acea expresie de neuitat. M-am plimbat toată dimineața prin parcul din ce în ce mai aprins de soare, pe când colegii mei jucau fotbal sau volei. Liniștea plină de triluri, ca de bucle suple, de bolți trase cu florarul în aer, mă încînta, mă adâncea în mine însumi. Priveam de foarte aproape coaja brazilor, cu câte o semilună de iască, adunam de jos vreo frunză uscată și-i contemplam rugina și fărâmițarea, ridicam câte o piatră lată și descopeream o forfotă de furnici
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
unei voluptuoase agonii. De data asta, la apogeu, femeia a strigat răgușit: Victor! Victor! și coincidența asta m-a tulburat mai mult decât toate încolăcirile de trupuri din imaginația mea. Asta s-a-ntîmplat după ce aseară am întîrziat puțin la masă, prea încîntat de drumul prin pădure ca să nu mă tenteze să-l prelungesc. Mi-am închipuit cum se întorcea Trakl, clătinîndu-se, prin pădurea incen- 58 diată. Aveam atâta nevoie de aer proaspăt, de o schimbare a liniștii țiuitoare din camera mea cu
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
Theo, spune-mi și mie! Amândoi copiii s-au oprit în fața Bunăvestirii, tabloul îi depășește în înălțime, Două mâini, răspunde frumos Irina, Și un, un om cu, cu telefon, cum are și tata, explicația suplimentară e a lui Vladimir, Theo încântat de răspunsul copiilor, Unde e tânărul? întreabă Corina, La dreapta, la stânga, răspund într-un glas copiii, care mai au încă probleme cu dreapta și cu stânga, Bunavestire, în centrul tabloului detaliul mâinii care anunță și al celei care primește cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
paisprezecelea făcând o călătorie în viitor, mă țin după Boris, ca să nu mă pierd în lumea nouă pentru mine, Acasă la Boris, o vilă superbă, Boris a închiriat-o pentru o sumă destul de mare de la o familie de americani bogați, încântat mă plimbă prin toate camerele, are o terasă și o grădină cum eu văzusem numai prin filmele americane, mă duce să vedem și copilul, Sabina stă toată ziua cu el îmi șoptește Boris, Abia are 20 de ani Sabina, educată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
de pictură și cele două chemări îmi epuizează pe moment toată energia, nu știu, Și în Italia poți să pictezi! încearcă Andrea să mă ajute, Știu! Dar mai întâi va trebui să muncesc ca să mă pot întreține și nu mă încântă deloc ideea să spăl vase în cine știe ce restaurant, Te-aș ajuta eu să-ți găsești ceva dacă vrei! Grazia, Andrea! Încă nu m-am hotărât, nu știu, probabil am să mă întorc, și ochii mei mai cuprind o dată Piazza di
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
pământ deasupra scândurilor și facem semn, îl lăsăm să se liniștească acum, cel puțin trei ani, în trei ani își pierde focul, reîntorși după cei trei ani la varul stins, se făcuse ca o pastă, excelent pentru frescă! Theo e încântat cât de ușor lucrează cu acest al doilea strat de var pe perete, Tresar acum când văd înfipt în pământ ca o cruce fără brațul vertical parul nostru, la capul unei ridicături bătătorite de pământ, semnul că acolo, la vârful
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
castron mic și pentru mine fasolea frecată, de post, să nu se răcească, îmi iau o farfurie curată și-mi pun să mănânc, cu caietul lui Theo alăturat pe masă, peste chiuvetă, aplecat greoi, fratele Rafael spală vasele și vorbește încântat de foloasele apei calde la bucătărie, de ușurința cu care, de reumatismul făcut la mâini de clătitul în apa rece, de binecuvântarea pe care apa caldă o aduce oaselor sale bătrâne roase de răceală și cu fața lui roșie rotundă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
caietul ei, bărbatu-meu, care pe atunci îmi făcea curte, era înnebunit după dulceața de trandafiri, era o raritate și bunica mea spunea de multe ori râzând, dulceața mea de trandafiri te-a măritat! Ana foindu-se lângă mine, eu, încântat de această lume demult apusă, încerc să-mi imaginez după-amiezi de toamnă cu dulcețuri rafinate și dantele scoase la plimbare, îi povestesc bătrânei doamne despre caietele de arta zugrăviei a pictorilor de biserici și fac o filosofie galantă a paralelei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
caietul ei, bărbatu-meu care pe atunci îmi făcea curte era înnebunit după dulceața de trandafiri, era o raritate și bunica mea spunea de multe ori râzând, dulceața mea de trandafiri te-a măritat! Ana foindu-se lângă mine, eu, încântat de această lume demult apusă, încerc să-mi imaginez după-amiezi de toamnă cu dulcețuri rafinate și dantele scoase la plimbare, îi povestesc bătrânei doamne despre caietele de arta zugrăviei a pictorilor de biserici și fac o filosofie galantă a paralelei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]