13,635 matches
-
echipa precedentă (un șef și 20 de agenți, ca și informatorii aferenți). Misiunea acesteia consta în a supraveghea „activitatea persoanelor suspecte din departamentele armatei, pe furnizorii armatei, personalul ministerelor și cel al instituțiilor armatei”, altele decât unitățile operative. Erau vizate, îndeosebi, acele persoane care erau susceptibile de activități potrivnice intereselor statului, în general, între care și spionajul în favoarea unor puteri străine. Persoanele depistate erau semnalate instituțiilor în care activau și erau încadrate informativ de către agenți specializați. Echipa a III-a Legații
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
-a Acțiuni Sociale urmărea acțiunile iredentiste desfășurate de minorități și prevenirea mișcărilor antistatale cu caracter naționalist și iredentist. În cadrul acestei echipe funcționau următoarele subechipe: a. pentru mișcarea evreiască, cu organizațiile sioniste; b. pentru emigrația rusă (albă); c. pentru minoritatea germană, îndeosebi organizațiile și persoanele de orientare politică nazistă; d. pentru acțiunile iredentiste ale maghiarilor, bulgarilor și ucrainenilor. d) Grupa a IV-a Informații Militare a Agenturii Grupei a III-a Acțiuni Sociale avea misiunea de a culege datele care priveau viața
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
inițiativă, “dintr-un sentiment patriotic, ideologic sau religios”. Cei mai mulți au activat în teritoriile cedate în vara anului 1940. Informatorii „propagandiști”, așa cum arată și numele, acționau împotriva agenturilor străine, ce se infiltraseră în România și răspândeau știri false și alarmiste. Acționau îndeosebi în teritoriile cedate și erau recrutați dintre ziariști, preoți, personalități publice ș.a. Informatorii „cercetași” aveau misiuni peste hotare și erau temeinic instruiți în tehnicile de culegere a informațiilor, a datelor, a modului de transmitere a lor, de comportament și de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
plină campanie antisovietică, spațiul confruntărilor informative și contrainformative s-a dublat sau s-a triplat, concomitent cu „numărul personalului” care „se dublase” și impunea o „nouă repartiție a lui” și „o nouă reorganizare a Serviciului”. Structura concepută în noiembrie 1940, îndeosebi Secția de Contrainformații, devenise greoaie, cu „atribuții prea multe, care se suprapuneau” iar compartimentarea devenise „inadecvată”, din care cauză dădea naștere la confuzii și disfuncționalități. „Controlul personalului era greu de făcut și specializarea agenților suferea în permanență”. Eugen Cristescu a
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
supravegherea agenților serviciilor de spionaj străine); - Grupa 2 Filaj - numită și Agentura a II-a (filaj prin posturi fixe și mobile); - Grupa 3 Legații (legațiile străine cu personalul lor). Secția dispunea de rețele informative, ce infiltrau cu agenți legațiile străine, îndeosebi pe cea germană sau serviciile de spionaj străin ce activau pe teritoriul românesc. Efectivul se ridica la 110 agenți - funcționari civili și un ofițer, care deținea funcția de comandă. Secția a V-a Contrasabotaj a luat ființă la 16 septembrie
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
aviația (în jur de 5 000 de aparate) și artileria au declanșat un foc năucitor asupra pozițiilor sovietice din preajma graniței lor. Apoi, la ora 4,10, o formidabilă grupare de forțe (190 de divizii și 3 000 de tancuri), cuprinzând îndeosebi unități germane, române și finlandeze, atacă Uniunea Sovietică de la Marea Nordului până la țărmurile Mării Negre. Acesta este tabloul sumar al începutului unui război, care va fi de durată, între Germania și Uniunea Sovietică. La 7 decembrie 1941, după atacul Japoniei de la Pearl
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
a identifica toate filierele spionajului nazist, venite ca un adevărat tăvălug după 1939 peste România. Dosarul spionajului german în România a fost, este și va fi în atenția preocupărilor istoricilor români și străini, iar deschiderea arhivelor, atât a celor interne, îndeosebi cele externe (ruse, germane, engleze, americane etc.), va permite nu numai dezvăluiri, dar și decantări și precizări profunde în analiza fenomenului și nu prezentări fruste ale documentelor. Cele mai importante documente puse în circuitul studiului până la această dată, prin valoare
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
informative erau canalizate, de asemenea, asupra străinilor și alogenilor din regiunile „fierbinți” (apropiate de front) ale României. Locotenent-colonelul Braun, șeful serviciului de informații al Misiunii Militare germane din România a cerut Berlinului ca „poliția secretă din România să fie concentrată îndeosebi în regiunile Moldovei, Basarabiei și Transnistriei, unde elemente străine ar putea crea dificultăți germanilor și românilor” (nota informativă din 31 august 1941). În faza de început a Campaniei din Est, România avea o supraveghere informativă și contrainformativă germană care copleșea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
terenului pierdut. Prin înțelegeri, angajamente și manevre specifice „războiului invizibil”, S.O.E. a realizat colaborarea cu unele legații din România ale țărilor ce erau sub influența Marii Britanii sau ale statelor neutre, cu cetățeni străini și români, cu partidele istorice (îndeosebi cu național-țărăniștii) pentru realizarea unui contact permanent informativ-operațional, având perspectivele dezvoltării pe viitor a unor acțiuni mult mai spectaculoase în scopul recuperării terenului pierdut în Balcani și în România. IV. 1 .c. Acțiunile Serviciilor informative americane Legația americană făcea în
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
fost consfințit într-un Raport care a fost transmis la Washington. Frank E. Stevens era cunoscut la acea dată ca agent al serviciilor de informații americane, iar principalul domeniu de acțiune era direcționat „asupra stărilor de spirit din opinia românească, îndeosebi asupra mediilor muncitorești și ale legionarilor”. Șederea sa în România devenise o problemă din cauza statutului și a activității sale. Ministrul american Franklin Moth Günther a intervenit de nenumărate ori pe lângă autoritățile române, inclusiv la Ion Antonescu, pentru a nu fi
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
să nu recunosc calitățile excepționale ale Domnului general Antonescu, care rămâne pentru mine un mare patriot și o energie politică în afară de obișnuitele personalități cu care am fost în contact aici”. La adăpostul întâlnirilor oficiale, membrii Legației americane contactau personalități politice, îndeosebi membri marcanți ai partidelor istorice (P.N.Ț. și P.N.L.), urmărind aceleași obiective de interes informativ. Cel mai vizat, și nu numai el, era fruntașul țărănist Iuliu Maniu, care era convins că victoria finală „va fi de partea democraților”. Aceste întâlniri
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
a Bulgariei, cât și țintă permanentă a structurilor sale informative”. IV. 3. b. Structuri informative militare de supraveghere a României Structurile informative și contrainformative bulgare, care au probat abilități extrem de penetrante în spațiul românesc, în special în cel dobrogean și îndeosebi în Cadrilater, sunt cele ale Serviciului de Informații al Marelui Stat Major bulgar și Serviciul de informații al poliției bulgare. Serviciul de Informații al Marelui Stat Major bulgar era Biroul 1/V-informații, cu două secții: Secția A-Informații și
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
identificat pe principalul recrutor al serviciilor bulgare, un anume Popov, originar din Dobrogea Veche, care activa și pentru serviciile germane. După cum rezultă din rapoartele SSI-ului, activitatea acestui centru viza mai ales armata română, cu predilecție unități cantonate în Dobrogea, îndeosebi în Cadrilater. În afară de activitatea informativă, instruia și pregătea bandele de comitagii, a căror sarcină era de a provoca și de a destabiliza situația în această provincie românească. Mai existau în armata bulgară și alte structuri de informații, de pildă cele
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
și de ce unități sunt păzite; hrana oamenilor și a animalelor în timp de pace, cum se procură (furnizori sau modul de procurare), ca și date de natură politică sau despre politicieni. Guvernul de la Sofia acorda o mare „importantă organizațiilor iredentiste îndeosebi celor traciene și dobrogene”, ce activau pe teritoriul Turciei și României. Așa cum preciza Serviciul Special de Informații „în cadrul acestor noi acțiuni guvernul bulgar prin departamentul Armatei și Externelor și mai ales prin Serviciul de informații al Armatei (bulgare n.n.) a
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
din România care, stimulați pecuniar sau sub acoperirea „vizitării” unor rude aflate în Bulgaria, pe timpul vacanțelor, frecventau școli de spionaj, iar o dată întorși pe teritoriul românesc erau obligați să pună în practică cele învățate. Totodată, Centrala spionajului bulgar din Sofia, îndeosebi „Secția pentru România primiseră mulți dintre emigranții dobrogeni” pentru a urma cursurile speciale de informații de la Varna” în perioada 1938-1941. Paralel cu intensificarea activității de spionaj, Bulgaria se concentra și pe întărirea potențialului militar, ceea ce dovedea trendul ascendent al pregătirilor
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
și datorită furnizării de fonduri, se ajunseseră la sume exorbitante. De exemplu Legația bulgară din București primise 57 de milioane leva, reprezentând 85 milioane lei românești în 1939, pe care le direcționa spre organizațiile iredentiste ce funcționau clandestin în România, îndeosebi în Cadrilater. Pe lângă modelele clasice de culegere a informațiilor, structurile informative au trecut la aplicarea unor noi tactici. S-au dat instrucțiuni și fonduri unor agenți ca să se „profileze” pe unele culturi agricole, ca de exemplu cea de soia. O
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
elibereze pe toți macedonenii aflați în lagărele de concentrare; sau intenționează să facă un plebiscit local în Macedonia, pentru a stabili dacă populația aromână vrea să rămână mai departe sub stăpânirea greacă sau nu; - ce lucrări defensive s-au executat, îndeosebi la frontiera cu Bulgaria; - care sunt efectele bombardamentelor italiene asupra teritoriului grec; - să se verifice informația conform căreia un prim lot de supuși greci, care au locuit la Berlin, Hamburg și Viena, a plecat spre patrie prin Iugoslavia; Potrivit cu evoluția
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
5. Acțiuni informative pe Frontul de Est Cu toate că s-au editat foarte multe documente în colecții și au apărut nenumărate lucrări, având ca temă problematica celui de-al doilea război mondial, participarea românească este prezentată și astăzi de unele istoriografii (îndeosebi de cea rusă, dar și de către cele occidentale) controversat, conjunctural și adeseori incriminant, cel puțin până la 23 august 1944. La prima vedere, două considerente se pot identifica. Fie că, din varii motive, realitățile timpului în care a fost implicată România
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
a petrecut și cu statul român, imediat după semnarea Convenției de Armistițiu (12/13 septembrie 1944), când Moscova dispunea în totalitate de teritoriul românesc, datorită prezenței și ocupației mascate a Armatei Roșii, și stabilea un modus vivendi structurilor informative românești, îndeosebi Serviciului Special de Informații și Secției a II-a din Marele Stat Major. Controlul era orchestrat printr-o gamă de metode, mergându-se de la cele specifice în domeniul serviciilor secrete până la intervenții brutale, așa cum s-a întâmplat la mijlocul lunii septembrie
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
granițele românești, sau de la elementele suspectate ca fiind agenți germani ori din interogatoriile prizonierilor. Pe lângă restricționări de ordin informativ/contrainformativ impuse de sovietici, activitatea acestei structuri informative a fost îngreunată și de condițiile grele, specifice zonelor muntoase, în care acționa, îndeosebi în Slovacia, și de cele ale climei aspre de iarnă. Afiliat Corpului 7 Armată, personalul Subcentrului nr.1 Informații era încartiruit, potrivit condițiilor de război, în pivnițe, grajduri ori camere nelocuite și reci, locuri improprii pentru desfășurarea unor activități ce
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
dreptul să rămână mai departe să-l stăpânească, deoarece sunt majoritari”. Contrar așteptărilor, slovacii, în general, nu s-au bucurat de venirea „oștilor eliberatoare, mai ales pătura intelectuală”. Separați de Cehia timp de cinci ani, ei au deprins gustul independenței. Îndeosebi printre intelectualii slovacii, se vorbea cu nostalgie că „niciodată nu le-a mers atât de bine” în acest timp. Populația slovacă respingea aproape in corpore revenirea la situația de dinainte de război. Sub vechiul regim al Republicii Cehoslovace se simțeau „boicotați
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
s-a aflat, chiar din momentul declanșării, în centrul unei suite de conflicte de opinii, care s-au interferat ori succedat deopotrivă, în țară, dominată de comuniști în 1945-1989, ori în exil, unde „vocile” predominante au aparținut reprezentanților fostelor partide (îndeosebi P.N.Ț. și P.N.L.), Regelui Mihai I de România și, nu mai puțin, legionarilor din emigrație. A fost, nu trebuie să ne înșelăm, o bătălie desfășurată pe planurile politico-diplomatic, ideologic și propagandistic, științific și literar, iar, nu în cele din
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de stat, de la 26 august 1944, cum se stabilise inițial, chiar pentru după-amiaza zilei respective (23 august)! Pentru evoluția faptelor spre acest deznodământ, un aport important a revenit nu numai bulversărilor de pe teatrele de război europene (de pe frontul din Moldova, îndeosebi), dar și al desfășurărilor pe tărâmul diplomatic, care, în esență, fac subiectul dezvăluirilor din documentele din arhivele noastre și din cele stăine. Pentru moment, ne referim, în mod special, la contactele secrete vizând semnarea armistițiului României antonesciene cu reprezentanții Națiunilor
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
000. (De reținut, în context, că numai în lucrarea de proporțiile Bibliografiei istorice a României, volumele I și IV-IX, deci anii 1944-1999, s-au depistat peste 1 700 de studii privind epoca celui de-al doilea război mondial, inclusiv ori îndeosebi actul de la 23 august 1944). Acestora trebuie să le adăugăm, fără nici o reținere, alte 3-4 000 articole și materiale diverse de istorie locală, apărute în publicații întâmplătoare ori în presa județeană. În ce privește documentele valorificate, prin publicare în volume sau în
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
nu ca o structură dependentă de un anume regim politic; se poate dovedi că totdeauna a fost împotriva politizării activității sale informative, indiferent de unde veneau presiunile”. Documentele valorificate în cursul ultimilor ani au relevat, în ce grad Biroul II și, îndeosebi, atașații militari acreditați în capitalele europene au examinat cu obiectivitate stadiul evoluțiilor evenimentelor militare și capacitatea de rezistență a Germaniei, aliatul de bază al României în războiul din Est, întrevăzând că orice slăbire a celui de-al III-lea Reich
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]