12,690 matches
-
A pune astfel problema, după părerea mea, Înseamnă să vădești o dreaptă judecată. Pe cine oare mai interesează ca Oracolul de la Tegyrai sau cel de la Ptoion să mai funcționeze ca altădată În vremuri ca astea, când poți parcurge ore Întregi ținuturile unde se găseau ele, fără a putea Întâlni nici măcar un păstor? Oracolul de aici2, care ocupă primul rang ca vechime și renume, a fost mult timp pustiu și ocolit din pricina unui dragon de sex feminin 3. (B) Însă cei care
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
a fost mult timp pustiu și ocolit din pricina unui dragon de sex feminin 3. (B) Însă cei care povestesc acest basm se Înșală, căci iau efectul drept cauză. Bestia a sosit aici atrasă de pustietate; nu ea a adus părăsirea ținutului. Mai târziu, când prin voința Zeului Grecia a devenit puternică și s-a acoperit de așezări cetățenești, când ținutul a dobândit o populație bogată, oracolul folosea două preotese care coborau pe rând În subteran 4, ca să nu mai vorbim de
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
acest basm se Înșală, căci iau efectul drept cauză. Bestia a sosit aici atrasă de pustietate; nu ea a adus părăsirea ținutului. Mai târziu, când prin voința Zeului Grecia a devenit puternică și s-a acoperit de așezări cetățenești, când ținutul a dobândit o populație bogată, oracolul folosea două preotese care coborau pe rând În subteran 4, ca să nu mai vorbim de o a treia, cu rol de Înlocuitoare. Astăzi, Oracolul nu mai are decât o singură preoteasă, destul pentru câtă
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
salariilor, uneori pensia de întreținere stabilită de instanță a fost exprimată printr-o cotă procentuală din salariul net lunar al debitorului, corelată atât cu limitele maximale prevăzute de art. 94 alin. 3 C. fam., cât și cu evoluția veniturilor celui ținut să presteze întreținerea, prevenindu-se totodată posibilitatea stabilirii excesive a pensiei de întreținere în raport cu salariul de la începutul perioadei avute în vedere. E. Caracterul "in solidum" al obligației de întreținere a părinților față de copiii lor minori Obligația de întreținere are, in
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
de ambele părți ale comunei, cătând unul în fața altuia. Păduri stufoase umbresc culmile acestor dealuri și, nu departe, natura îți prezintă platouri arse de soare, unde iepurii și alte rozătoare dormitează alene. Astfel, de la miazănoapte la miazăzi, trăiesc într-acest ținut, alături unul de altul și armonizând cadrul natural împreună, stejarii, brazii și fagii trufași care își înalță semeț capul spre cer. Alături, te afunzi într-o mare de grâu, de floarea- soarelui și porumb, din care nu se mai zăreau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
evidență prin așezări aparținând Cultului Dridu (sec. VIII- IX), descoperite la Tarnița, la Cocolie, cuprinzând fragmente ceramice și mormânt - sec. al XII-lea. Nu sunt documente care să ateste exact când și cine s-a așezat prima dată în aceste ținuturi care cu siguranță erau locuite în sec. I-II d.Hr. Satele erau pline de locuri minunate, udate de izvoare și pârâiașe, cu grâne, vii, livezi de tot felul, poame din belșug, vrednice a fi servite la masa oricărui om
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
din recoltă (o baniță de porumb și una de grâu). La mijlocul secolului trecut, jitari ai comunei au fost Calancea, Bătrânu, Benescu, Carp, Samson, Drug ș.a. Prin aplicarea Regulamentului Organic, satele erau subordonate ocoalelor 1 (Ocolul Traian cu sediul la Traian, ținutul Bacău), care erau conduse de priveghetori numiți de Domn, aleși dintre mazili 2 timp de trei ani, cu liopa (înștiințare prin voce). Ei strângeau dările și judecau neînțelegerile dintre săteni. Începând cu anul 1840, fiecare sat își avea pecetea sa
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
rândul. Multe dealuri - Pietrărie, Coasta Morii, Rotărie, Leaua, Dumbrava, Dealul Viei, Dealul Cocoliei, Zarea, Hlize și Pripor - își arată sfidător măruntaiele de piatră, iar altele cu îngăduință au permis șuvoaielor să le desfigureze. Cu toate acestea, clăcașii satului aduși din ținuturile Dornei au îndrăgit cu timpul și s-au legat prin jertfă de sânge de aceste locuri, la început străine lor. Oameni voinici, viguroși și îndrăzneți, au continuat lupta cu toate greutățile ivite, au întemeiat așezări într-un loc ferit de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
au legat prin jertfă de sânge de aceste locuri, la început străine lor. Oameni voinici, viguroși și îndrăzneți, au continuat lupta cu toate greutățile ivite, au întemeiat așezări într-un loc ferit de primejdii, între aceste dealuri împădurite. În acest ținut au țesut cu piciorul păinjeniș de poteci sau au lucrat poduri și punți peste pâraie și râpe. Multe și grele au fost încercările prin care au trecut cele câteva generații de clăcași. Despre originea de munteni (dorneni - de la munte) ai
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
numai de dușmani a avut parte. Când intrau turcii în țară la sud, leșii năpusteau dinspre miazănoapte, prin pădurile și mlaștinile Moldovei la răsărit năvăleau tătarii. Era în anul 1476, pe la 11 iunie, spre asfințitul soarelui. Pe valea Berheciului, în ținutul Tecuciului, mai sus de satul Vultureni, se așezaseră acolo tătarii ca la dânșii acasă și nu se dădeau duși, căpcăunii. Gândeau că au dat peste o țară fără stăpâni. Ștefan-vodă tocma- n vremea asta nu prea avea de unde să strângă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fost ambasador în Franța și în Italia, cunoștea limbile ambelor țări, ceea ce i-a permis contactul cultural cu valorile artistice din aceste spații europene. A vizitat de două ori Italia, a cunoscut Florența care era „primul centru cultural al Italiei, ținutul originar al multor mari pictori, sculptori, meșteșugari și scriitori care au creat un reviriment artistic ce va domina Europa pentru două sau trei secole de acum în acolo.” 14 Autorul Decameronului a respins cu desăvârșire, încă din tinerețe, orice activitate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Roznoveanu, Civilizația romanului. Arhitecturi epice, Editura Cartea Românească, București, 1991, p. 319. 178 Ibidem, p. 322. 179 Giovanni Boccaccio, op. cit., vol. I, p. 62. 180 Ibidem, p. 63. 181 Ibidem. 182 Ibidem, p. 64. 71 plămădite la fel în orice ținut, așadar regele putea găsi și în țara sa ceea ce râvnise de la ea. Noblețea în lumea boccaccescă nu este doar atributul unui titlu, ci ține mai ales de calitățile personale. Inteligentă și întreprinzătoare, dinamică și diplomată, marchiza, pe lângă abilitatea în păstrarea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ca orice femeie educată, pe tărâmul diplomației, prin puterea cuvântului. Matroană nu doar a domeniului propriu, ci și a corpului și a întregii ființe, marchiza întruchipează idealul feminin creionat și de Pampinea, care îmbină armonios destoinicia de a guverna un ținut, organizarea unui festin regesc, cu ușurința de a conversa și de a oferi o replică lumii masculine ce era obișnuită să primească doar un acord, mereu o acceptare tacită. Femeia este asaltată de insistențele masculine, dar se poate salva dacă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
naratorul ținând să reliefeze, din start, experiența remarcabilă a personajului feminin. Spre deosebire de femeia timpului său (Evul Mediu târziu), târgoveața nu trăiește doar în spațiul alcovului, al căminului, al supunerii și al tăcerii, ci are o deschidere impresionantă, călătorește prin multe ținuturi: Ierusalimul, Roma, Bologna. Este un semn al emancipării, al libertății, de care femeia va face mereu paradă: „Ierusalimul de trei ori văzuse,/ Străine râuri multe mai trecuse,/ Fusese și la Roma și-n Bulonia,/ La Sfântul Iacov, iar, și la
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
inocență admiratorii, fără a-și pierde însă umanitatea profundă, văzând în cei de lângă ea mai curând niște frați, decât posibili iubiți, și pledând pentru o iubire platonică, nepretinzându-le, pentru a le încerca sinceritatea și tăria sentimentelor, călătorii riscante în ținuturi îndepărtate. O donna angelicata, așa cum este Dalba, devine aproape o divinitate în forul interior al cavalerului, căci are atributele puterii de dominare și rămâne permanent într-un spațiu al misterului, al imposibilității de a fi înțeleasă, descifrată și receptată în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
atrăgându-și astfel ura acestuia și dorința lui de răzbunare. Va fi acuzată, pe nedrept, de crimă, fiind victimă a unei înscenări mincinoase, dar elementul divin intervine din nou salvator, un glas ceresc dezvăluie minciuna, cavalerul invidios este pedepsit, regele ținutului, Alla, o ia de soție după asistarea la această minune și acceptă creștinismul. Din nou misiunea eroinei pare împlinită, aproape de finalizare, cu toate acestea, noi intrigi vin să completeze și să îmbogățească firul epic. Soacra este, și în această nouă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
plină;/ Așa era la vorbă de duioasă,/ De vrednică de cinste și miloasă/ și-n suflet pătrundea așa de bine,/ C-o îndrăgea îndată orișicine.// Nu numai la Saluce în cetate/ Se răspândise faima ei cea bună,/ Ci și-n ținuturi hăt îndepărtate,/ O proslăveau noroadele mpreună,/ și-așa departe lauda-i răsună/ Că spre Saluce toți cu mic cu mare,/ Călătoreau s o vadă fiecare.”791 Noua soție se implică în viața cetății, iar în absența lui Valter este cea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
1934, este intitulat " Cartea aceasta este a lui Nicolae Aleman din Săsciori și are multe feluri de Învățături și de cântări folositoare și altele asemenea", prezintă și 30 de rețete de "medicină casnică" culese din Valea și munții Sebeșului și ținutul Orăștiei, din care am reținut următoarele: Pentru ca să crească părul omului: să fierbi rută cu apă și după răcire să te speli pe cap de vreo câteva ori și nu numai părul vopsește, ci și capul curăță de toată răutatea. Pentru
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
unui fel de bricolaj. Par să funcționeze ca module destul de independente. Mecanismele vederii nu depind În conținutul lor de mecanismele de control voluntar, pentru că atunci am vedea ceea ce ne-am dori - de exemplu, că În fața mea am marea, și nu ținutul deșertic castilian, ceea ce nu ar fi un lucru practic, pentru că aș putea ieși la pescuit În loc să plantez roșii. Nu putem evita iluziile de percepție, deși știm că asta sunt. De asemenea, ne e greu să evităm unele erori de evaluare
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
amintire pioasă. Ei și‐au jertfit viața transcriind‐o în paginile ziarelor și revistelor, pe a lor și pe a celor din jur, lăsându‐ne moștenire o lume despre care abia acum aflăm. Lucrarea lui Ion N. Oprea, originar din ținuturile Bârladului, pe care nu‐l rabdă inima să nu le încrusteze în „cronică”, pune o cărămidă la istoria presei românești și nu numai, astăzi când avem atâta nevoie de adevăr, după o jumătate de secol de îndepărtare frauduloasă de la rădăcinile
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
numit profesor de pedagogie, drept constituțional și administrativ la Școala normală din Bârlad, fapt pentru care legea este primită și de Senat cu 38 de voturi, contra 13. * George Ghimbășanu era născut din părinți români în comuna Zernesci, Comitatul Făgărașului, Ținutul Transilvaniei, la 20 decembrie 1840, botezat la 25 decembrie în religia greco-catolică; era emigrant și lepădat de protecția austro-ungară, la Bârlad, unde se căsătorise în 1873 cu Maria Vintilescu și avea doi copii, se bucura de o bună conduită în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
susține reînființarea județului Tutova, abuziv desființat în 1950. Din ziarul cu „număr nou” am reținut documentarele: „Tutova în devenire”, „Criterii care stau la baza reînființării județului Tutova” din care redăm unul din argum ente: „Municipiul Bârlad a fost permanent reședința ținutului și județului Tutova. Bârladul este al doilea or aș cu vechime din Moldova după Cetatea albă, fiind atestat documentar încă din anul 1174. În prezent municipiul Bârlad se află pe primul loc ca număr de populație față de toate orașele care
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
recomandării, a fost primar, prefect, deputat, senator și moșier. Dar tot aș a cum a spus frate‐ său a rămas. Niciodată nu a putut să stea în fața fratelui său Ghiță...” * Omagiu - tată și fiu 30 mai/21 iunie 1859, din ținuturile Tutova, Vaslui și Fălciu au făcut parte și Costache Epureanu, Grigore Cuza, George În casa lui Constantin Costache din Bârlad s-au întâlnit des, pe ascuns, fruntașii unioniști ai Moldovei - Manolache Costache Epureanu, Alexandru Ioan Cuza, Costache Negri, Mihail Kogălniceanu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
care îl redăm pentru a marca diversitatea presei la Bârlad în vremuri trecute: „Ing. Sergiu Brandea, Herzlia (ne scrie despre câteva publicații evreiești din Bârlad, orașul lui I. Schechter și al lui Virgil Duda) «Ziaristul Ion N. Oprea, originar din ținuturile Bârladului, are meritul de a fi cercetat presa moldoveană. În cartea sa "Mari personalități ale culturii române într-o istorie a presei 266 bârlădene 1870-2003", el își apleacă cu mare atenție privirea asupra publicațiilor apărute de-a lungul unei perioade
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
dorul față de meleagurile natale...” (Vasile Ciocârlan). ...”Multe dintre materialele publicate stau sub semnul evocării, având acea tentă de realitate mâncată de timp, trecând încet, încet în amintire și legendă. ...Reprezentarea în liniile‐i principale a unuia dintre cele mai fertile ținuturi ale etnicității noastre, ținut care a dat spiritualității românești pe Dimitrie Cantemir și Vasile Pârvan, pe Alexandru Vlahuță și George Tutoveanu, pe St roe Beloescu și Gheorghe Roșca Codreanu, pe Ștefan Zeletin și Ștefan Procopiu, pe Victor Ion Popa, G.M.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]