144,219 matches
-
Marici Constantin, în conformitate cu dispozițiile Casei Centrale a Cooperație și împroprietăririi, pentru constituirea comisiei comunale de expropriere. Delegatul regional, în baza art. 38, 39 și 40 din Decretul - lege 169 privitor la expropriere, a procedat la alegerea membrilor comisiei, asupra cărora adunarea cetățenilor sa exprimat prin viu grai. Comisia de expropriere a comunei Filipeni era formată din următorii: 1. Andrei Boca, pentru satul Lunca; 2. Vasile Tudor Ciuchi pentru satul Fruntești; 3. Ion Colacă pentru satele Slobozia și Valea Boțului, 4. Toader
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
brânza de la toate oile stânii. Acest număr este fixat la 15 oi, dar pot fi și mai puține. Dacă stâna are și capre, caprele sunt socotite fiecare în două oi. Familia Boghiu are mai multe oi și capre, locul de adunare și de mulsă oile este lângă casă, pe locul unde altădată a fost via familiei Puțanu, sau cum spunea satul, via lui Ifrim. Gheorghe (Ghiță) Boghiu are o îndelungată experiență în creșterea oilor, organizarea stânelor, deoarece între anii 1962-1980, a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a urină de cal! Spun oamenii șimi amintescă de reacția lor. Dar să vezi politică și mistificare: ajutorul american a devenit ajutor sovietic, așa se spunea la școală! în anul 1948, când au avut loc alegeri de deputați pentru Marea Adunare Națională, candidat pe la noi era unul Muscă, care, venind la Școala Slobozia, a pusă întrebarea de la ordinea zilei: „Cu ce ne-a ajutat URSS în timpul foametei? A avut surpriza să afle de la băiatul lui șuru: „Cu costiță americană!” Tata n-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aliații de moment. Legea de reformă a învățământului a fost prefațată de alte momente și evenimente care demonstrau că puterea trecuse în alte mâini care nu erau dispuse s-o cedeze. Legea învățământului din 1948 a fost votată de Marea Adunare Națională (Parlamentul unicameral de atunci) care a adoptat noua Constituție a Republicii Populare Române și actul de naționalizare de la 11 iunie 1948. Legea învățământului din 1948 modifică structura și conținutul învățământului, păstrând cele trei trepte ale învățământului: învățământul primar cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a fost să învețe, dar avea o mare satisfacție că putea scrie procesul-verbal singur, cu scrisul lui stângaci și nesigur. Lipsind mijloacele de informare (în afară de ziare, broșuri și cărți - nu erau radioul și televiziunea), toate evenimentele politice trebuiau popularizate prin adunări, ședințe sau prin munca de la om la om. Nu era suficient că la 30 decembrie 1947 a fost abolită monarhia, trebuia să știe toată lumea că nu mai este rege, că România este republică populară. Tot așa se întâmpla la fiecare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
binele și a învinge răul.” Până la 1 august 1952, când directorul Gh. Vraciu a fost ridicat de organele de securitate (atunci nu era ceva de mirare, trebuia să te supui reprimării, chiar dacă nu aveai nicio vină), s-a organizat o adunare populară, ținută în curtea școlii, în prezența unui delegat raional (Zeletin)unde s-a hotărât construirea unui nou local de școală. S-a alesă un comitet de construcție și s-au fixat sumele cu care contribuiau toți locuitorii în fiecare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
II-a, dl N. Unceanu și divizia a III-a dl Gh. Postoiu. De la 9-10, am inspectat divizia I unde dl învățător Munteanu a făcut lecție la aritmetică, tratând numărarea din 2 în 2 până la 20 și diferite exerciții de adunare, scădere și înmulțire în cuprinsul acestor numere, Copiii socotescă cu multă ușurință deși dl învățător a cam înaintat cu materia. De asemenea, la scris-citit, copiii desfacă cu ușurință cuvintele în silabe și silabele în sunete. De la 10-10 ½, am asistat la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
îndeosebi atunci când nu erau primiți la sărbătorile răzeșilor, dar acest statut nu a avut urmări negative asupra manifestării plenare a spiritului creator. Când vorbim de petrecere în sat, trebuie să avem în vedere hanul sau crâșma satului ca loc de adunare, când nu existau alte locuri în care lumea să se manifeste: coală, Cămin Cultural, asociații culturale, bibliotecă, sală de lectură etc. Atunci hanul, crâșma îndeplinea o funcție socială, nu era numai un loc de beție, era preponderent și asta, dar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
șes Te-a iubit badea pe mers, Că Și-i mersul legănat și hurmuzul revărsat De bădișa cumpărat. Horele se organizau în zilele de sărbătoare și în celelalte sate ale comunei, fie în bătătura crâșmelor, fie pe imaș, locul de adunare a satului și teren de joacă pentru copii și tineri. Răzeșii din Fruntești aveau alte dansuri, cuprinse toate sub numele generică horă. Locul de întâlnire al tinerilor și al celor vârstnici era spațiu deschisă (o piață) din crucea drumului, spațiul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sărbătoare legată de florile de sânziene. Practicile magico-religioase legate de sărbătoarea Sânzienelor s-au păstrat nealterate în timp, având la bază vechile ritualuri de adorare a Soarelui dătător de viață. Sânzienele au fost, și mai sunt, la români, prilej de adunare, de jocă și voie bună, fiind mai mult o sărbătoare a tinerilor, care, în grupuri, mergeau pe câmp (obiceiul s-a păstrat în Slobozia - Filipeni), se culegeau florile galbene de sânziene din care se făceau coronițe, se purtau pe cap
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lucrează frecvent 12 ore pe zi. reducerea salariilor cu 30% în corporații, fără diminuarea cantității de muncă prestată zilnic, este tot o formă de clacă, numită propagandistic, „solidaritate”. În lumea satului românescă s-a păstrat multă vreme claca sub forma adunării femeilor și fetelor la câte o casă - mergeau cu lucru individual - sau lucrau pentru gazdă. Clăcile se făceau în Postul Crăciunului, având funcția de rupere a monotoniei scurgerii timpului când te luai cu lucrul, se cânta, se spuneau snoave și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
invităm să luați parte la festivitățile organizate cu prilejul sărbătoririi Centenarului Școlii generale Filipeni care va avea loc în ziua de 27 noiembrie 1977, la Școala de reședință a comunei (satul Lunca). În ziua și data fixate, a avut loc adunarea festivă, moment emoționant de revedere și întâlnire, urmată de un program cultural-artistic, susținut de cadrele didactice, elevii și tinerii din localitate. între participanți, unii ajunși sus-susă în ierarhia socială, s-a aflat și Constantin (Costică) Vadanovici, dintr-o familie de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și crescuți aici, devenind „oameni ai plaiurilor noastre strămoșești”. Costică I. Vadanovici a scrisă cu prilejul Centenarului Școlii din Lunca și a întâlnirii cu fiii satului o poezie intitulată „Istoria și legendele pârâului Dunavăț”, pe care a prezentat-o în cadrul adunării festive. Despre întâlnirea cu fiii satului din 27 noiembrie 1977 s-a scrisă și în presa locală, ziarul „Steagul Roșu” din Bacău, din care aflăm că participanții își propuseseră să se întâlnească cu ocazia bicentenarului așezării Lunca, în 1984, întâlnire
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
soție se consideră luncaș. Între oamenii evocați, care nu mai sunt demult, este amintit Toader Gurău, cel care „parcă umbla pe sus”, nu se murdărea pe opinci chiar dacă era glod. Sunt amintite familiile Romedea, Cucu, Pintilescu, Boca, Bârgăoanu, Ciobaniuc. La adunarea festivă s-au spusă multe cuvinte de apreciere asupra slujitorilor colii, locuitorilor, oficialităților, tot atunci s-a vorbit de o monografie a școlii și a comunei. X. 3 Vechi datini și obiceiuri care jaloneazș viața omului de la naștere pânăș la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a locuitorilor țării Moldovei erau oameni liberi și nu căzuseră în jugul nesuferit al șerbiei, atunci și țăranii liberi erau chemați la conducerea treburilor țării și la război, deoarece toți oamenii liberi aveau dreptul să poarte arme. Organismul politică numit Adunarea țării convocat de domnii Moldovei, la început, anual, apoi, mai rar, în momente deosebite, când se discutau impunerea unor dări, datoriile către Poarta Otomană, unele aspecte de politică externă, era format și din țărani în care trebuie să-i vedem
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de politică externă, era format și din țărani în care trebuie să-i vedem pe țăranii liberi, numiți răzeși.” Nu avem dovezi concrete despre participarea la războaiele de apărare a răzeșilor din Filipeni și Fruntești, nici despre chemarea lor la Adunarea țării, însă, cu siguran au fost chemați la oastea cea mare a țării când se mergea cu calul, armele și alimentele de acasă. Se poate spune că țăranii din satele răzeșești de pe Valea Dunavățului și Berheciului au participat la luptele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Unirea Principatelor din 1859, niciun domnitor, niciun boier nu a luat în seamă țărănimea care ajunsese în stare de clăcășie pe moșiile proprietarilor. Atunci, la divanurile ad-hoc, au fost chemați și câte șase reprezentanți ai țăranilor, care au cerut în adunările destinate unirii românilor, dreptul de a fi considerați „oameni ai țării, să avem și noi o țară”, în sensul de a fi liberi și proprietari. Revoluția românilor de la 1848-1849, deși pusese în programele politice problema țărănească (eliberarea țăranilor și împroprietărirea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
țării, să avem și noi o țară”, în sensul de a fi liberi și proprietari. Revoluția românilor de la 1848-1849, deși pusese în programele politice problema țărănească (eliberarea țăranilor și împroprietărirea lor) sau, măcar, „grabnica îmbunătățire a situației țăranilor clăcași” (Moldova, adunarea din 27 martie 1848, din Iași), fiind înfrântă, nu a putut rezolva niciuna dintre măsurile privind pe țărani. Nicolae Bălcescu, sufletul revoluției de la 1848, analizând „Mersul revoluției la români”, sublinia că românii mai aveau de făcut două revoluții: una pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de luptă de la sud de Dunăre (Bulgaria) de la Plevna, Grivița, Opanez, Smârdan și Vidin, recunoscută de marile puteri prin Tratatul de la Berlin (1 iunie-1 iulie 1878) a adusă un câștig teritorial însemnat: alipirea Dobrogei la România, ca primă etapă de adunare pe o singură hartă a întregului teritoriu etnică românesc. Desăvârșirea unității naționale a statului român s-a făcut în urma participării României la Primul război mondial, 1914-1918, când s-au înființat, pe toate fronturile de luptă din Europa, Asia și Africa
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Liberal și Partidul Conservator (al marilor proprietari), care alternau la putere. În 1893 a fost creat Partidul Social Democrat al Muncitorilor din România (PSDMR), iar în 1908, Take Ionescu pune bazele Partidului Conservator - Naționalist. Delegații țăranilor erau desemnați în cadrul unei adunări care se ținea la Primărie. În ziua alegerilor, delegații însoțiți de primar, învățător și preot mergeau la Bacău și votau la Colegiul III un deputat propusă de cele două partide. Votau ce li se spunea. Marii proprietari agricoli, bancherii și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dispune cu începere de la 1 ianuarie 1832 (se aplica noua legiuire numită Regulamentul Organic), în fiecare sat înființarea unei comisii de judecat pentru rezolvarea neînțelegerilor mărunte între locuitori. Acestea erau formate din preot și 3 bătrâni aleși de obștea satului (adunarea locuitorilor), câte unul pentru fiecare categorie de țărani (fruntaș, mijlocaș, codaș). Hotărârea este semnată de Costache Conachi, vornic, locțiitor al marelui logofăt.” O altă poruncă, din 10 ianuarie 1832, a episcopului de Roman, Meletie, care, prin protoiereu, era adusă la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fost dați afară din școli, trimiși în armată la muncă (DRM) câte 3 ani, frații și rudele suspendați pe la serviciu. Pân la urmă, în martie 1962, în prezența a 11 mii de țărani, la București a avut loc o mare adunare unde s-a proclamat încheierea procesului de transformare socialistă a agriculturii. În Lunca - Filipeni, Gospodăria Agricolă Colectivă s-a înființat la 7 noiembrie 1961, cu denumirea de „30 Decembrie” (Ziua Republicii, a abolirii monarhiei), cu un număr de 115 familii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
echipele pe grupe de familii. Fiecare membru primea 0,30 ha, iar locul ocupat de construcții nu trebuia să depășească 500 m2. Ziua de muncă era de 10 ore pe zi, cel puțin. Organul de conducere al CAP-ului era Adunarea Generală care desemna un Consiliu de Conducere. Funcționau și două comisii: comisia de revizie, care făcea verificarea activității gospodărești și gestiunea financiară și comisia de judecat care analiza plângerile făcute împotriva hotărârilor de Consiliul de Conducere, prin care se aplicau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și Pușcuță Vasile. Această funcție a mai fost îndeplinită de ing. Cucu Constantin și Mircea Trandafir în ultima perioadă, din 1885 până la desființare. În ultima perioadă, inginera Dornescu de la Centrul Agricol, s-a ocupat și de lichidarea bunurilor CAP-ului. Adunarea generală a hotărât vânzarea mijloacelor fixe. Grajdurile, unele construite din 1961-1962 cu munca meșterilor și locuitorilor, nu au fost distruse și sunt închiriate de Consiliul Local unor întreprinzători particulari: o fabrică de lapte, o fermă de melci?!. crescătorie și îngrășătorie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
afla niciun țăran. Când s-a făcut Unirea de la 1859 în divanurile ad-hocă au fost câte șase deputați țărani (pontași li se spunea), cel mai cunoscut fiind Ion Roată. Apoi talpa țării n-a mai fost prezentă decât în Marea Adunare Națională, în timpul regimului comunist, o prezență formală, de ridicat mâna, dar, totuși, o prezență. Ar fi bine ca în Parlamentul de acum țărănimea să fie prezent efectiv, nu prin reprezentanți (avocați, profesori, ingineri etc.). Opțiunile politice ale cetățenilor comunei Filipeni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]