6,939 matches
-
de TOC printr-o serie de aspecte. În ceea ce privește conținutul, cognițiile anxioase asociate cu TAG sînt legate de obicei de probleme cotidiene (sănătate, familie, serviciu etc.), spre deosebire de temele frecvent întîlnite la pacienții cu TOC, cum ar fi murdărirea (contaminarea), violența, sexul, agresiunea și blasfemia. O altă diferență des sesizată este absența ritualurilor comportamentale sau mentale , ca reacție la gîndurile îngrijorătoare asociate cu TAG, care poate fi considerată o reflectare a gradului de rezistență la aceste gînduri. De asemenea, diferențierea mai poate fi
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
NCS (Kessler et al., 1995), în jur de 60% dintre pacienți își revin în cele din urmă (indiferent dacă s-a urmat un tratament sau nu), iar majoritatea înregistrează ameliorări în primele 12 luni. Un studiu asupra SSPT la victimele agresiunilor nonsexuale (Riggs et al., 1995) a arătat că 71% dintre femei și 50% dintre bărbați au întrunit criteriiile de diagnostic pentru SSPT la scurt timp după incident. La 3 luni de la eveniment, doar 21% dintre femei (însă nici un bărbat) mai
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
cazul inoculării stresului și 36% în cazul terapiei de suport. În cele din urmă, Foa și colegii săi (1999) au comparat expunerea prelungită și inocularea stresului cu o combinație a acestor două metode în tratamentul victimelor de sex feminin ale agresiunilor. Inocularea stresului a condus la o ameliorare cu 57% a severității simptomelor, comparînd situația anterioară tratamentului cu studiul de evaluare după 12 luni, rezultat cu foarte puțin mai slab decît cel înregistrat de expunerea prelungită și comparabil cu cel înregistrat
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
decît în cazul expunerii prelungite. Prin urmare, deși datele disponibile vin în sprijinul utilizării managementului anxietății în tratamentul stresului traumatic, este încă devreme pentru concluzii, fiind necesare studii suplimentare. Abordarea a fost evaluată doar în privința victimelor de sex feminin ale agresiunilor și au fost publicate doar trei studii controlate, două dintre acestea fiind conduse de aceeași echipă de cercetători. Cu toate acestea, experiența clinică arată că managementul anxietății reprezintă un pas important în pregătirea pacienților pentru terapia prin expunere. Terapiile prin
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
și colaboratorii săi (1991b) au descoperit că expunerea prelungită este cu puțin superioară inoculării stresului, însă net superioară atît terapiei de suport, cît și listei de așteptare, pe un lot alcătuit din 45 de victime de sex feminin ale unor agresiuni cu diagnosticul de SSPT. După cum observam mai sus, inocularea stresului s-a dovedit o metodă superioară în posttratament, dar subiecții din acest grup au manifestat recidive, relevante pentru studiul de urmărire. Pe de altă parte, în grupul cu expunere prelungită
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Participanții care au urmat tratamentul au beneficiat de patru ședințe de terapie cognitiv-comportamentală la cîteva săptămîni după atac, iar rezultatele au fost comparate cu grupul de control al listei de așteptare. Intervenția a cuprins și deprinderea unor reacții obișnuite față de agresiuni, managementul anxietății, expunerea in vivo și imaginară și restructurarea cognitivă. La două luni după atac, erau prezente mai puține simptome severe de SSPT, în comparație cu grupul de control; criteriile de diagnostic pentru SSPT au fost întrunite de 10% dintre persoanele din
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
trecut printr-un eveniment traumatizant care i-a declanșat sentimente de teamă intensă, de neajutorare sau groază. Amenințarea sau lezarea o vizează în mod direct sau indirect, prin persoanele apropiate. Evenimentele traumatizante tipice sînt de natură umană (experiențe de război, agresiuni sexuale, accidente, asistarea la decesul sau rănirea altor persoane) sau de ordin natural (incendii, cutremure, inundații și uragane). În ansamblu, nu există reguli stricte de definire a traumei. 1.2. Ce este stresul posttraumatic? SSPT reprezintă o reacție psihologică la
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
societatea bucureșteană. La Șosea, avocatul și om[ul] politic Nicolae Blaremberg, pe când stătea în trăsură, a fost lovit de către brigadierul de călărași George San Marin, cumnatul lui Constantin Stoicescu, mai târziu ministru liberal. Iată cum și de ce s-a petrecut agresiunea, după declarațiunea părților și martorilor. George San Marin, în etate de 23 ani, erea un om de o putere atletică. La Paris avea în sălile de luptă și de box o reputațiune făcută, trecea drept unul dintre cei mai tari
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
a venit în fire, a aruncat-o astfel dezbrăcată și mutilată în stradă. Aceasta este declarația lui George San Marin în fața judecătorului de instrucție. A doua zi, la Șosea, Blaremberg a fost atacat de George San Marin și bătut. Această agresiune a pricinuit o mare fierbere în tot Bucureștiul și a mișcat adânc cercurile politice. Deoarece C. Stoicescu erea liberal iar Blaremberg din opoziție, partidele politice s-au luat la harță pe această cestiune, iar la judecată cei mai mari advocați
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
liniștea se restabili. Emil Frunzescu, Petre Inotescu și Leon Constantinescu fură arestați. Procurorul Chiru Economu veni la spital și arestă pe Emil Frunzescu, care fu personal desemnat de d rul Romniceanu cum că s-ar fi dedat la o brutală agresiune asupra sa. Ceea ce este exact, e că atunci când poliția însoțită de vestiții bătăuși, porecliți mai târziu „cetățeni indignați“, au năvălit în curtea spitalului Colțea, studenții s-au apărat cu ce au putut, servindu-se de seringe cu acid sulfuric, ardei
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
fruntea mișcării de la 1884 au fost naturi independente, pe când, spre a ajunge în România - afară de excepții norocoase - se cer spinări încovoiate. Am vorbit mai sus despre manifestarea pe care au făcut-o studenții în fața legațiunii austro ungare, ca protestare împotriva agresiunii înfăptuită la Cluj de către studenții unguri față de studenții români. Să mai adaug câteva amintiri asupra acestui subiect. Nu e rău ca generațiile de astăzi să le cunoască. Agitația intrată în Universitate progresează. Cum era și firesc pentru vremile pe care
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
nelipsitul Ursulică venit din București nu poate să lipsească. Puiul de leu Îl privește curios și cu dispreț, Înfigând deodată lăbuța În capul lui. Atât a trebuit. Un țipăt imens adună vizitatorii În jurul nostru, crezând că e vorba de o agresiune. Mai speriat e paznicul. Mulți părinți, cu copii de mână, care nu au văzut urechile lui Ursulică smulse, discută cu aprindere. Reușim să-i luăm urechile ca la hotel să-l supunem unei operații chirurgicale. După această vizită zoologică, fac
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
au înțeles să organizeze o bătaie, cu intervenția lui Dumitrescu. Totuși, directorul nu menționează nimic despre această convorbire, care pare destul de improbabilă. În numeroase rânduri, Dumitrescu a fost șocat de brutalitatea încăierărilor și amintește că intervențiile sale în camerele de agresiune se desfășurau întotdeauna după un scenariu discutat cu Marina și Țurcanu. Metoda pe care avea să o aplice Țurcanu i-a fost dezvăluită unui colaborator de-al său, Maximilian Sobolevschi, căruia i-a spus, după prima bătaie de la 1-corecție, că
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
permanentă. Există numeroase etapizări ale acțiunii din Pitești, în general convenindu-se asupra cifrei patru, chiar dacă etapele în sine variază destul de mult de la un autor la altul. În ceea ce ne privește, considerăm că treptele încep nu doar din momentul încetării agresiunii fizice, ci odată cu sosirea în penitenciar. Eliminând condițiile de înfometare și celelalte care țin de regimul dur de închisoare pe considerentul că-deși au avut un rol important în slăbirea rezistenței victimelor și au fost accentuate îndeosebi la Pitești-ele au existat
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
a început o bătaie generală, prima dată fiind torturați cei din tabăra împotriva 'reeducării', urmați de Bogdanovici, zdrobit în bătăi de suceveni, spre uluirea sa. Apar și de data aceasta mențiuni cu privire la implicarea gardienilor din închisoare în ostilități, dar victimele agresiunii-cu excepția lui Bogdanovici-nu se cunosc. Alexandru Popa povestește chiar discursul directorului Dumitrescu din 25 decembrie 1949: Ați fost induși în eroare de către șefii voștri, care vă învățau ca într-o mână să țineți crucea, iar în cealaltă pistolul. Voi
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
bucurat fiind datorată morții doctorului Ion Simionescu, bătut în brigada condusă de el. Arestat pe când era student la Medicină, se pare ca membru PNȚ, nu se știe dacă și unde a fost torturat, dar a făcut parte din echipele de agresiune la Canal, unde îl găsim șef la brigada 13 în primăvara lui 1951. Informațiile rămase țin mai degrabă de ultima perioadă de detenție. După moartea lui Simionescu, Bogdănescu a simțit că vor urma anchetele și a vrut să afle de la
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
lunile aprilie și mai și a fost transferat la Gherla în iunie 1950. A luat parte la discuțiile inițiale pentru organizarea acțiunii de la Gherla, împreună cu Popa 'Țanu', Pușcașu, Livinschi, Zbranca și Andronache. A fost în conducerea mai multor camere de agresiune, printre care 104 și 106. Popa l-a repartizat, prin septembrie 1950, ca normator-șef al unității de producție din penitenciarul Gherla, un rol-cheie în acțiune, ceea ce înseamnă că devenise un om de încredere. Bogos a colaborat atât prin participarea
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
care 104 și 106. Popa l-a repartizat, prin septembrie 1950, ca normator-șef al unității de producție din penitenciarul Gherla, un rol-cheie în acțiune, ceea ce înseamnă că devenise un om de încredere. Bogos a colaborat atât prin participarea la agresiuni fizice în camere, cât și prin colectarea de informații. Nu se știe dacă a fost anchetat în procesul deținuților, dar s-a menținut pe poziții de colaborare cu regimul și în mai 1952, alături de Juberian. 1. Arhiva A.N.P., Fond
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
dreptul să îi ceară socoteală pentru faptele sale de pe front. Juberian a intenționat să îl lovească, dar Simescu a fost mai rapid și i-a aplicat un pumn în plex, moment în care Juberian a dat semnalul și a început agresiunea asupra nou-veniților. Davidescu a trecut de două ori și prin camera 4-spital, ulterior fiind transferat la Poarta Albă. Eliberat pe 23 decembrie 1952, a fost rearestat pe 20 mai 1954 pentru aceleași fapte și i s-a mărit pedeapsa inițială
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
care nu dorea să existe suspiciunea că acțiunea ar fi antisemită, pentru a nu face posibilă o apropiere de legionarism. Fuchs a fost printre cei din primul mare lot torturat în camera 4-spital, iar pe 31 decembrie, în seara inițierii agresiunii, Țurcanu l-a tras repede de partea lui, după ce îi explicase lui Steier ce urmărește prin acțiunea sa. Pătrășcanu spune că Fuchs a fost eliberat prin primăvara lui 1951, dar alți deținuți pretind că l-au văzut murind la Canal
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
de muncă silnică. După procesul din toamna lui 1948, a fost dus la Pitești, tranzitând Jilava până în februarie 1949. Prin vara lui 1950 a fost dus la camera 1-subsol, unde a întâlnit diverși cunoscuți: Constantin Oprișan, Florică Dumitrescu, Alexandru Mărtinuș. Agresiunea a început în cameră în primele zile ale lui decembrie 1950, când au sosit Țurcanu și alții, care, împreună cu Mărtinuș, le-au ținut faimosul discursul despre 'reeducare' și comunism celor circa patruzeci de deținuți. În cameră mai erau Nicolae Chivulescu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
cunoscut în sanatoriu încercările celor din jurul lui Pătrășcanu și Eugen Munteanu de a porni o acțiune similară, întinzându-i chiar o capcană lui Bârjoveanu, pentru ca credibilitatea acestuia în ochii ofițerului politic să aibă de suferit. Cezar Tănase, prima victimă a agresiunilor din Târgu Ocna, i-a povestit lui Itul ce a pățit, acesta îndemnându-l să raporteze totul directorului închisorii. După incidentele din 1 mai 1951, Itul a fost anchetat la Securitatea Târgu Ocna de către locotenent-major Lică Livezeanu (Lövenstein). Afirmă că
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
directorului închisorii. După incidentele din 1 mai 1951, Itul a fost anchetat la Securitatea Târgu Ocna de către locotenent-major Lică Livezeanu (Lövenstein). Afirmă că acesta nu era informat despre violențele din sanatoriu. Mai mult decât atât, Livezeanu ar fi cerut confirmarea agresiunilor și de la alte victime, la indicațiile lui Itul, și se pare că a încercat să oprească bătăile transmițând informații în afara țării. A mai trecut prin închisorile din Caransebeș și Codlea, iar după expirarea pedepsei de 10 ani a fost internat
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Gherla (septembrie 1951-7 iulie 1953), Jilava și Ploiești (pentru anchetă). A fost închis cu colegii săi Remus Ambruș, Ion Meziu, Ion Voin, Petru Săbăduș, Pavel Drăguț, Francisc Ciurea și Aurel Tacu, atât în Cluj, cât și în Pitești, până la declanșarea agresiunii. Juberian a fost inclus în lotul legionarilor clujeni conduși de Ioan Bohotici pentru că, deși era înscris la comuniști din anul I și ajunsese îndrumător politic pe facultate, nu își declarase vechile legături din liceu și l-a găzduit pe fostul
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
fizic și psihic, ajungând în asemenea stare încât și-a acuzat logodnica, părinții, prietenii și colegii, iar mai târziu a fost folosit ca provocator, turnător și bătăuș (al prietenului său Mihai Tufeanu), făcând parte și din echipe de conducere ale agresiunii, dar afirmă că urina sânge, rănile începuseră să-i puroieze (era negru pe tot corpul), avea bucăți de carne lipsă pe fese, rinichii îi erau afectați și ficatul zdrobit. A fost torturat și în altă cameră, unde Aurel Popa i-
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]