11,041 matches
-
TAs= 140-159 sau TAd= 90-99 HTAGradul 2 TAs 160-179 sau În concluzie, tratamentul HTA este recomandabil a fi început cât mai precoce (înaintea dezvoltării leziunilor semnificative de organ țintă), inițiat cu terapie comportamentală și este necesar a fi cât mai agresiv pentru a atinge la cât mai mulți pacienți valorile țintă. Trebuie, de asemenea recunoscuți pacienții cu răspuns insuficient la tratament, în general vârstnicii, diabeticii și subiecții cu afectare cardiovasculară severă. În ciuda arsenalului terapeutic substanțial de care dispunem în prezent, a
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
au fost crescute, iar în treapta a treia s-a adăugat blocantul canalelor de calciu. Proporția pacienților care au atins țintele terapeutice a fost de 64% pe o perioadă de urmărire de 6 luni (15). În prezent, entuziasmul pentru scăderea agresivă a TA a mai diminuat ca urmare a rezultatelor unor studii în care au fost înrolați pacienți cu risc cardiovascular crescut. Aceste date au ridicat suspiciunea că tratamentul antihipertensiv ce reduce valorile TA sistolice sub 120-125 mmHg și ale TA
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
ore. Pacienții aflați deja în tratament antihipertensiv vor relua cu prudența medicația după 24 de ore de la evenimentul acut (3). Pentru pacienții cu AVC hemoragic acut se recomandă menținerea valorilor TA sistolice sub 180 mmHg, cu o scădere chiar mai agresivă la cei cunoscuți hipertensivi și la cei cu status neurologic stabil. Tabelul 5.13. prezintă rolul medicației antihipertensive în prevenția bolii cerebrovasculare, în cazul unui AVC acut, precum și în terapia pe termen lung a pacientului care asociază această patologie. Tabelul
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
a pacientului care asociază această patologie. Tabelul 5.13. Terapia antihipertensivă și boala cerebrovasculară Rolul medicației antihipertensive în boala cerebrovasculară Prevenție Multe studii randomizate, controlate au arătat că tratamentul antihipertensiv este benefic pentru prevenția bolii cerebrovasculare AVC acut Tratamentul antihipertensiv agresiv este nerecomandat acestor subiecți Dacă valorile TA persistă peste 180/110mmHg administrați 10-20 mg nifedipină sau 25 mg de atenolol Terapia pe termen lung Scăderea valorilor TA previne recurența AVC 5.5.5. Pacienți cu boală coronariană și insuficiență cardiacă
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
multiple. Studiile au arătat beneficii superioare ale tratamentului intervențional al hipertensiuni renovasculare comparativ cu tratamentul farmacologic. Metaanaliza a trei studii randomizate care au inclus 210 pacienți, a arătat că subiecții tratați prin angioplastie au necesitat un tratament medicamentos mai puțin agresiv și au menținut patența arterei renale la 12 luni, comparativ cu subiecții care au beneficiat doar de terapie farmacologică (45). Complicațiile renovasculare și cardiovasculare sunt, de asemenea, semnificativ mai reduse în grupul de subiecți care a beneficiat de angioplastie (46
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
în jurul textelor franceze sau a traducerilor de calitate, cu o anumită înclinație spre exotism, scriitorii chinezi sau indieni fiind preferați omniprezenților anglo-saxoni. Ar mai fi o diferență semnificativă: femeile par să aprecieze mult mai puțin decît bărbații ironia tăioasă, postmodernismul agresiv, mesajele de gradul doi sau textele șocante. Linia narativă clasică este privilegiată în continuare. Desigur, nu au dispărut nici difuzorii editoriali, deși nu sunt mulți cei care și-i mai pot permite, reprezențanții editorilor care, înarmați cu răbdare și persuasiune
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
de foștii săi camarazi, la capătul unui fel de proces de erezie, halucinant într-o perioadă în care tocmai ne plîngem de absența tot mai clară și nocivă a unei critici teoretice de anvergură, care să permită cernerea unei producții agresive și eterogene; incredibil, îndeosebi, venind din partea unui grup care predică abandonul romanescului psihologic și al manierismelor culturale în beneficiul trăirii personale, pledînd pentru o "multiplicitate a textelor" și identităților! Cu alte cuvinte, paradigma lipsei de model permisivitate discutabilă în abstract
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
pîrîu cu păstrăvi". Trupul în întregul său e nevoit să se plieze pe noile condiții de trai. Ființa obișnuită cu spațiile largi și cu oamenii solitari, tăcuți, care nu-și caută prezența și nu-și încalcă intimitatea e acum înghesuită agresiv prin metrouri, silită să respire același aer viciat cu o mulțime amorfă și să se atingă involuntar de sute de necunoscuți. Neașteptat însă e să descoperim că ruptura nu este dureroasă, că absența se dizolvă în transformare, iar noul nu
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
a canalizat excesele, și-a desăvîrșit mijloacelor de expresie, învățînd să plîngă în spatele măștii și să urle cu gura închisă. Dar nici limba franceză nu a ieșit nevătămată din această întîlnire pasională, spiritul cioranian înfrumusețînd-o, revitalizînd-o, împrospătînd-o, adăugîndu-i o săgeată agresivă și strălucitoare în tolba-i perfect proporționată. Trauma exilului a fost, prin urmare, dublă pentru cel care și-a mutat și trupul și sufletul într-un alt loc de trăire și simțire. Cioran a "ocupat" aproape samavolnic limba franceză, încredințîndu-i
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
E o supralicitare explicativă a propriului eu pe spinarea unui el, pentru a masca sinceritatea mărturisirii; iată un fragment în care vorbește despre Michaux, marele său prieten în dezastre livrești, reflexie autoficțională a lui Cioran: Îl admiram pentru clarviziunea sa agresivă, pentru refuzurile și fobiile sale, pentru suma versiunilor sale [...] mai presus de toate, prețuiam la el latura incisivă, crispată, "inumană", exploziile și ricanările sale, umorul său sfîșiat, vocația sa de convulsionar și de gentleman. (Michaux ou la passion de l
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
acord asupra unui concept. Deocamdată, "postmodernitate" este o denumire foarte bună"134. Astfel, importanța problematicii pe care o ridică postmodernitatea, funcția de catalizator al dezbaterii sociale prevalează în fața discuțiilor pur lingvistice. Prin discursivitatea sa, considerată de cele mai multe ori paradoxală și agresivă, postmodernitatea poate totuși să pună o gamă de întrebări pertinente referitoare la rolul mass-media, al societății, al reflecției în genere. Tocmai de aceea, ne atenționează Lyon, "socialul și culturalul trebuie luate împreună", cercetarea speculativă trebuind să se raporteze și la
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
firme se supraveghează reciproc la orice mișcare, astfel ca una din ele să obțină un avantaj decisiv față de celelalte. Firmele oligopoliste investesc În unele și aceleași țări, astfel avînd posibilitatea să reacționeze În cazul În care se confruntă cu acțiuni agresive ale concurentei; imperfecțiuni determinate de integrarea firmelor transnaționale pe orizontală și pe verticală. Integrarea pe orizontală Întărește poziția de monopol a firmelor, care, prin diferite alianțe, au posibilitatea de a-și asigura profituri mai mari. Integrarea pe verticală asigură coordonarea
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
piață mondială. Un alt benefieiu al integrării strategiei concurențiale constă În capacitatea firmei de a se angaja În operațiuni de subvenționare Încrucișată . Acestea constau În utilizarea fluxurilor de numerar generate pe o piață profitabilă, cu vînzări ridicate pentru a investi agresiv pe o piață strategică, dar cu vînzări reduse. Scopul acestei acțiuni este, evident, acela de a optimiza performanțele firmei la nivel mondial. Întrebări recapitulative: 1. Definiți corporația transnațională. 2. Descrieți comportamentului economic dual al conceptului corporației transnaționale. 3. Care sunt
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
operează atât În unități productive În fiecare din zonele Triadei (America de Nord, Europa Occidentalâ, Asia de Est și Sud-Est), cât și se angajează, din ce În ce mai mult, În activități de cercetare-dezvoltare În această zonă. Asemenea ISD pot fi realizate din rațiuni defensive sau agresive. Investițiile agresive sunt cele destinate promovării intereselor globale ale flrmei, prin investirea pe piețe În expansiune. Răspunsul corporațiilor transnaționale la crearea pieței unice interne din Uniunea Europeană și la deschiderea țărilor din Europa Centrală și de Est către investițiile străine a
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
În unități productive În fiecare din zonele Triadei (America de Nord, Europa Occidentalâ, Asia de Est și Sud-Est), cât și se angajează, din ce În ce mai mult, În activități de cercetare-dezvoltare În această zonă. Asemenea ISD pot fi realizate din rațiuni defensive sau agresive. Investițiile agresive sunt cele destinate promovării intereselor globale ale flrmei, prin investirea pe piețe În expansiune. Răspunsul corporațiilor transnaționale la crearea pieței unice interne din Uniunea Europeană și la deschiderea țărilor din Europa Centrală și de Est către investițiile străine a fost de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
regulă, fie un num ăr mic de persoane ce dețin importante resurse financiare, fie mari instituții. În general, aceste fonduri speculative sunt lipsite de constrângeri menite să protejeze consumatorii. Fondurile speculative sunt capabile să utilizeze strategii de in vestiții extrem de agresive, cum ar fi folosire a d e bani împrumutați pentru a mări suma investită și concentrarea inves tiț iei doar asupra unui tip de ac tive, în locul diversificării portofoliului de titluri. Dac ă au succes, ase menea acțiuni pot aduce
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
leaderii europeni ai timpului că trebuia să se procedeze altfel, și anume să se unifice societățile civile. Generația de după război a considerat că germenii conflictelor se aflau în sfera economică, care includea producția și schimburile comerciale. Astfel, împotriva competiției comerciale agresive, generată de convingerea că exporturile sînt semnul puterii unei țări, ei au propus înlăturarea barierelor vamale; împotriva competiției industriale, trebuiau impuse reguli comune de concurență; s-a conceput, de asemenea, să se plaseze sub autoritatea unor instanțe comune și relativ
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
ele. Revenind acum la construcția europeană, se poate spune că ea a confirmat filosofia lui Kant. Comunitatea Europeană a fost constituită între state care aveau o constituție "democrată". Ea nu a postulat alienarea suveranității statelor, ci doar renunțarea la atitudinile agresive; și a avut ca rezultat deschiderea reciprocă a cetățeniilor naționale. Fără îndoială, construcția europeană a depășit aceste condiții minimale, dar a rămas în aceeași logică. Uniunea determină, mai mult decît Kant a imaginat, viața internă, dreptul și constituția statelor ei
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
și Kant au denunțat paradoxul acestui raționament dihotomic. Scriind la ani distanță, ei afirmau că doctrinele clasice se înșelau considerînd statul prin natura sa, războinic. Statul nu este înclinat spre război decît în anumite circumstanțe, tot așa cum omul nu este agresiv decît în anumite contexte. Se pot imagina situații în care statul nu își amenință omologii, evitîndu-se astfel "dilema suveranității". Statele ajung astfel să trăiască în pace avînd aceeași formă de constituție (republicană), aparținînd aceleiași civilizații, întreținînd relații comerciale pașnice, acordînd
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
avut durata și durabilitatea celei arabe. Expansiunea otomană ulterioară, precum și cea rusă din Siberia în secolele XVII-XIX, nu s-au soldat cu efecte asemănătoare în plan politico geografic. Proiectele coloniale ale puterilor europene din epoca modernă, fulminanta aventură napoleoniană, puseurile agresive germane și japoneze din cursul secolelor al XIX-lea și al XXlea, precum și actuala hegemonie americană, par scurte episoade efemere în raport cu amplitudinea valului expansiv arab și consecințelor acestuia. De altfel, toate aceste evenimente s-au încadrat pe jaloanele altor modele
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3039]
-
firma achizitoare este hotărâtă să ignore complet structura de management a firmei-țintă, pentru atingerea scopului urmărit. Prețul oferit nu este un criteriu de demarcație al acestei forme de achiziție pentru că poate fi și foarte mic, dar și supralicitat, în "bătălia" agresivă care se inițiază. Ambele părți folosesc grupuri de presiune mediatică, economică, politică (lobby) și argumente juridice. Datorită semnificațiilor multivalente ale termenilor utilizați în descrierea relațiilor între firme, diversității obiectivelor stabilite de către firme și abilității financiare sporite a unora din participanții
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
niciodată, ci doar știe că sunt acolo, gata în orice clipă să se arate privirii. Nuvela are un sfârșit patetic, într-o situare neoromantică 80. Parabolicul este servit în chip magistral, însă lecția de etică nu reușește să efaseze efectele agresive ale eșuatului. scenariu redempționist. Evadarea, chiar atunci când pare fructuoasă, se dovedește ratată, și nu dintr-o carență actanțială a personajelor, ci pentru că umbra unui destin tragic apasă asupra muntenilor de pe Culmea Scripetelui. Imprecația bătrânului sublimează neputința frustrantă a omului în fața
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
care concură la augmentarea stării de fobie difuză de care este cuprinsă. Gelosul soț, deși decide, inițial, ca fiecare dulău să primească cincizeci de bice, iar cinci dintre fiarele recalcitrante să fie ucise, se răzgândește în favoarea sălbăticirii definitive a haitei agresive, care urmează să primească, de atunci înainte, numai carne crudă, cu porții îndoite pentru cei mai tineri și chiar întreite pentru cei mai vârstnici. Decisă, finalmente, în favoarea întâlnirii ilicite, eroina își pregătește cu minuțiozitate terenul: verifică porțile, se asigură că
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
subțire, cu brațe lungi, cu mâini nepotrivit de mari și de vânjoase pentru statura lui". Se insistă, ca într-un raport criminalistic, asupra fizionomiei: ochii erau "extraordinar de lucioși și de mari, de un negru de funingine, sclipind sub fruntea agresivă ca un pumn. Părul negru începuse să încărunțească pe la tâmple și să se rărească spre creștet. O mustață bine împlinită, în care mijeau primele fire albe, acoperea buza de sus. Fața lui, cu nasul subțire și fin, cu umerii obrajilor
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
ale lui Brumă, în loc să-l calmeze, îl ațâțaseră, se vede, și mai mult. Depresiunea fusese numai aparentă. Fierberea din adâncuri izbucni acum cu putere". Începe să strige la fratele său, acuzându-l fățiș de furt și de înșelăciune, și devenind agresiv: "Urla răgușit, cu ochi enormi. Îl apucă pe Brumă din nou, zgâlțîindu-l". Este momentul paroxistic al confruntării, în care izbucnirea de demență violentă se metamorfozează în puseu criminal: Costache "simți deodată la gât o apăsare dureroasă care îi tăia răsuflarea
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]