5,582 matches
-
caracterizează prin întreruperea succesiunii normale a pașilor după un număr precizat de cicluri, pentru introducerea unui element caracteristic și anume pasul peste gard; acesta ce determină o trecere eficientă a obstacolelor specifice acestor probe gardurile -. Mecanismul de bază al tehnicii alergării de garduri este ritmul de alergare între garduri (diferit de la proba de 100/110 mg la 400 mg) iar veriga principală a tehnicii acestor probe este pasul alergător de garduri. Tehnica alergării de garduri s-a cristalizat în forma sa
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
pașilor după un număr precizat de cicluri, pentru introducerea unui element caracteristic și anume pasul peste gard; acesta ce determină o trecere eficientă a obstacolelor specifice acestor probe gardurile -. Mecanismul de bază al tehnicii alergării de garduri este ritmul de alergare între garduri (diferit de la proba de 100/110 mg la 400 mg) iar veriga principală a tehnicii acestor probe este pasul alergător de garduri. Tehnica alergării de garduri s-a cristalizat în forma sa actuală, pe de o parte datorită
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
acestor probe gardurile -. Mecanismul de bază al tehnicii alergării de garduri este ritmul de alergare între garduri (diferit de la proba de 100/110 mg la 400 mg) iar veriga principală a tehnicii acestor probe este pasul alergător de garduri. Tehnica alergării de garduri s-a cristalizat în forma sa actuală, pe de o parte datorită prevederilor regulamentului care fixează nu numai înălțimea și numărul gardurilor ci și intervalul dintre ele, dar și datorită necesității de a trece obstacolele fără oprire. Scopul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
oprire. Scopul tehnic al alergătorului de garduri este acela de a realiza o modificare cât mai mică a traiectoriei centrului general de greutate în pasul alergător de garduri, ceea ce îi permite o deplasare cursivă fără o pierdere substanțială de viteză. Alergările de 110 mg (M) și 100 mg (F), sunt cele mai exigente probe de garduri sub aspect tehnic și coordinativ. Alternanța permanentă a mișcărilor ciclice și neciclice în viteză maximă determină complexitatea tehnică a acestora. Tehnica alergării de garduri nu
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
substanțială de viteză. Alergările de 110 mg (M) și 100 mg (F), sunt cele mai exigente probe de garduri sub aspect tehnic și coordinativ. Alternanța permanentă a mișcărilor ciclice și neciclice în viteză maximă determină complexitatea tehnică a acestora. Tehnica alergării de garduri nu se reduce la trecerea impecabilă a gardurilor ci și la parcurgerea distanței într-un timp cât mai scurt, scopul oricărei alergări. Calitatea tehnică a pasului peste gard se corelează permanent cu alergarea între garduri. Esența tehnicii alergării
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
Alternanța permanentă a mișcărilor ciclice și neciclice în viteză maximă determină complexitatea tehnică a acestora. Tehnica alergării de garduri nu se reduce la trecerea impecabilă a gardurilor ci și la parcurgerea distanței într-un timp cât mai scurt, scopul oricărei alergări. Calitatea tehnică a pasului peste gard se corelează permanent cu alergarea între garduri. Esența tehnicii alergării de garduri constă în faptul că pe parcursul alergării traiectoria centrului general de greutate trebuie să fie cât mai liniară (fig. 26 după T. Tatu
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
complexitatea tehnică a acestora. Tehnica alergării de garduri nu se reduce la trecerea impecabilă a gardurilor ci și la parcurgerea distanței într-un timp cât mai scurt, scopul oricărei alergări. Calitatea tehnică a pasului peste gard se corelează permanent cu alergarea între garduri. Esența tehnicii alergării de garduri constă în faptul că pe parcursul alergării traiectoria centrului general de greutate trebuie să fie cât mai liniară (fig. 26 după T. Tatu, D. Alexandrescu, T. Ardeleanu, 1998, citați de L, Mihăilescu, 2005). Alergările
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
alergării de garduri nu se reduce la trecerea impecabilă a gardurilor ci și la parcurgerea distanței într-un timp cât mai scurt, scopul oricărei alergări. Calitatea tehnică a pasului peste gard se corelează permanent cu alergarea între garduri. Esența tehnicii alergării de garduri constă în faptul că pe parcursul alergării traiectoria centrului general de greutate trebuie să fie cât mai liniară (fig. 26 după T. Tatu, D. Alexandrescu, T. Ardeleanu, 1998, citați de L, Mihăilescu, 2005). Alergările de garduri sunt probe de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
impecabilă a gardurilor ci și la parcurgerea distanței într-un timp cât mai scurt, scopul oricărei alergări. Calitatea tehnică a pasului peste gard se corelează permanent cu alergarea între garduri. Esența tehnicii alergării de garduri constă în faptul că pe parcursul alergării traiectoria centrului general de greutate trebuie să fie cât mai liniară (fig. 26 după T. Tatu, D. Alexandrescu, T. Ardeleanu, 1998, citați de L, Mihăilescu, 2005). Alergările de garduri sunt probe de alergare de viteză, care se caracterizează prin întreruperea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
alergarea între garduri. Esența tehnicii alergării de garduri constă în faptul că pe parcursul alergării traiectoria centrului general de greutate trebuie să fie cât mai liniară (fig. 26 după T. Tatu, D. Alexandrescu, T. Ardeleanu, 1998, citați de L, Mihăilescu, 2005). Alergările de garduri sunt probe de alergare de viteză, care se caracterizează prin întreruperea succesiunii normale a pașilor, după un număr precizat de cicluri, pentru introducerea unui element caracteristic și anume pasul peste gard, pas ce determină o trecere eficientă a
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de garduri constă în faptul că pe parcursul alergării traiectoria centrului general de greutate trebuie să fie cât mai liniară (fig. 26 după T. Tatu, D. Alexandrescu, T. Ardeleanu, 1998, citați de L, Mihăilescu, 2005). Alergările de garduri sunt probe de alergare de viteză, care se caracterizează prin întreruperea succesiunii normale a pașilor, după un număr precizat de cicluri, pentru introducerea unui element caracteristic și anume pasul peste gard, pas ce determină o trecere eficientă a obstacolelor specifice acestor probe (gardurile). Tehnica
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de viteză, care se caracterizează prin întreruperea succesiunii normale a pașilor, după un număr precizat de cicluri, pentru introducerea unui element caracteristic și anume pasul peste gard, pas ce determină o trecere eficientă a obstacolelor specifice acestor probe (gardurile). Tehnica alergării de garduri este determinată de particularitățile probelor de concurs. În tabelele 10,11 sunt prezentate aceste caracteristici, conform regulamentului F.R.A. care respectă prevederile regulamentului internațional I.A.A.F. Tehnica alergării de garduri, indiferent de probă, trebuie să favorizeze
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
eficientă a obstacolelor specifice acestor probe (gardurile). Tehnica alergării de garduri este determinată de particularitățile probelor de concurs. În tabelele 10,11 sunt prezentate aceste caracteristici, conform regulamentului F.R.A. care respectă prevederile regulamentului internațional I.A.A.F. Tehnica alergării de garduri, indiferent de probă, trebuie să favorizeze menținerea vitezei, dezideratul oricărei alergări. Mecanismul de bază al tehnicii alergării de garduri este ritmul pașilor între garduri, mecanism ce derivă din scop și se adoptă pentru realizarea acestuia. În figura 27
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de particularitățile probelor de concurs. În tabelele 10,11 sunt prezentate aceste caracteristici, conform regulamentului F.R.A. care respectă prevederile regulamentului internațional I.A.A.F. Tehnica alergării de garduri, indiferent de probă, trebuie să favorizeze menținerea vitezei, dezideratul oricărei alergări. Mecanismul de bază al tehnicii alergării de garduri este ritmul pașilor între garduri, mecanism ce derivă din scop și se adoptă pentru realizarea acestuia. În figura 27 am evidențiat condițiile necesare menținerii vitezei pe parcursul fazelor alergării de garduri Fazele alergărilor
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
tabelele 10,11 sunt prezentate aceste caracteristici, conform regulamentului F.R.A. care respectă prevederile regulamentului internațional I.A.A.F. Tehnica alergării de garduri, indiferent de probă, trebuie să favorizeze menținerea vitezei, dezideratul oricărei alergări. Mecanismul de bază al tehnicii alergării de garduri este ritmul pașilor între garduri, mecanism ce derivă din scop și se adoptă pentru realizarea acestuia. În figura 27 am evidențiat condițiile necesare menținerii vitezei pe parcursul fazelor alergării de garduri Fazele alergărilor de garduri, după T. Tatu, D.
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
menținerea vitezei, dezideratul oricărei alergări. Mecanismul de bază al tehnicii alergării de garduri este ritmul pașilor între garduri, mecanism ce derivă din scop și se adoptă pentru realizarea acestuia. În figura 27 am evidențiat condițiile necesare menținerii vitezei pe parcursul fazelor alergării de garduri Fazele alergărilor de garduri, după T. Tatu, D. Alexandrescu, T.Ardelean, (citați de L. Mihăilescu, N. Mihăilescu, 2005): 1Startul și lansarea de la start (alergarea până la primul gard). 2Trecere peste garduri. 3Alergarea între garduri. 4Alergarea după ultimul gard și
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
alergări. Mecanismul de bază al tehnicii alergării de garduri este ritmul pașilor între garduri, mecanism ce derivă din scop și se adoptă pentru realizarea acestuia. În figura 27 am evidențiat condițiile necesare menținerii vitezei pe parcursul fazelor alergării de garduri Fazele alergărilor de garduri, după T. Tatu, D. Alexandrescu, T.Ardelean, (citați de L. Mihăilescu, N. Mihăilescu, 2005): 1Startul și lansarea de la start (alergarea până la primul gard). 2Trecere peste garduri. 3Alergarea între garduri. 4Alergarea după ultimul gard și sosirea. Vom analiza tehnica
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
pentru realizarea acestuia. În figura 27 am evidențiat condițiile necesare menținerii vitezei pe parcursul fazelor alergării de garduri Fazele alergărilor de garduri, după T. Tatu, D. Alexandrescu, T.Ardelean, (citați de L. Mihăilescu, N. Mihăilescu, 2005): 1Startul și lansarea de la start (alergarea până la primul gard). 2Trecere peste garduri. 3Alergarea între garduri. 4Alergarea după ultimul gard și sosirea. Vom analiza tehnica alergării de garduri pe fazele acestora. * Startul și lansarea de la start Tehnica startului în probele de garduri este asemănătoare celei din alergările
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de garduri, după T. Tatu, D. Alexandrescu, T.Ardelean, (citați de L. Mihăilescu, N. Mihăilescu, 2005): 1Startul și lansarea de la start (alergarea până la primul gard). 2Trecere peste garduri. 3Alergarea între garduri. 4Alergarea după ultimul gard și sosirea. Vom analiza tehnica alergării de garduri pe fazele acestora. * Startul și lansarea de la start Tehnica startului în probele de garduri este asemănătoare celei din alergările de viteză pe plat. Totuși, datorită distanței limitate de lansare până la primul gard (13,12 m în cazul probei
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
alergarea până la primul gard). 2Trecere peste garduri. 3Alergarea între garduri. 4Alergarea după ultimul gard și sosirea. Vom analiza tehnica alergării de garduri pe fazele acestora. * Startul și lansarea de la start Tehnica startului în probele de garduri este asemănătoare celei din alergările de viteză pe plat. Totuși, datorită distanței limitate de lansare până la primul gard (13,12 m în cazul probei de 110 mg) la poziția ,,gata”, bazinul este ridicat cu 5 - 10 cm mai mult decât la alergările de plat (fig
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
asemănătoare celei din alergările de viteză pe plat. Totuși, datorită distanței limitate de lansare până la primul gard (13,12 m în cazul probei de 110 mg) la poziția ,,gata”, bazinul este ridicat cu 5 - 10 cm mai mult decât la alergările de plat (fig. 28). Realizarea acestei poziții presupune și o apropiere între blocstarturi (comparativ cu alergarea pe plat). În alergările de garduri pe distanțe scurte, intervalul până la primul gard, lansarea de la start se realizează prin efectuarea unui număr de: * opt
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
gard (13,12 m în cazul probei de 110 mg) la poziția ,,gata”, bazinul este ridicat cu 5 - 10 cm mai mult decât la alergările de plat (fig. 28). Realizarea acestei poziții presupune și o apropiere între blocstarturi (comparativ cu alergarea pe plat). În alergările de garduri pe distanțe scurte, intervalul până la primul gard, lansarea de la start se realizează prin efectuarea unui număr de: * opt pași - în cele mai multe cazuri - situație în care alergătorul va așeza piciorul de ,,bătaie” pe blocstartul din
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
în cazul probei de 110 mg) la poziția ,,gata”, bazinul este ridicat cu 5 - 10 cm mai mult decât la alergările de plat (fig. 28). Realizarea acestei poziții presupune și o apropiere între blocstarturi (comparativ cu alergarea pe plat). În alergările de garduri pe distanțe scurte, intervalul până la primul gard, lansarea de la start se realizează prin efectuarea unui număr de: * opt pași - în cele mai multe cazuri - situație în care alergătorul va așeza piciorul de ,,bătaie” pe blocstartul din față; * șapte sau nouă
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
efectuarea unui număr de: * opt pași - în cele mai multe cazuri - situație în care alergătorul va așeza piciorul de ,,bătaie” pe blocstartul din față; * șapte sau nouă pași - mai rar - situație în care piciorul ,,de bătaie” se va așeza în spate. În alergarea până la primul gard contactul cu solul se face pe pingea, impulsia piciorului de sprijin este completă și viguroasă, iar direcția impulsiei este pe un unghi mai deschis decât alergările pe plat; brațele pendulează viguros, îndoite din cot la un unghi
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
în care piciorul ,,de bătaie” se va așeza în spate. În alergarea până la primul gard contactul cu solul se face pe pingea, impulsia piciorului de sprijin este completă și viguroasă, iar direcția impulsiei este pe un unghi mai deschis decât alergările pe plat; brațele pendulează viguros, îndoite din cot la un unghi de 900; trunchiul grăbește ridicarea și privirea este îndreptată înainte. Lungimea pașilor până la primul gard crește progresiv, cu excepția ultimului, care este mai scurt, aceasta pregătind acțiunea de trecere a
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]