18,056 matches
-
fi evitat dacă fiecare individ simte mai intens în privința propriei perechi pe care este decisiv, decât pentru problemele pe care ceilalți sunt decisivi” [Breyer, 1977, p. 55].<footnote Mai clar, presupunând că avem doi indivizi i și j și trei alternative: a: i nu citește cartea și j o citește, b: i citește cartea și j nu o citește; c: nimeni nu citește cartea. Notăm alternativele în felul următor: a:(0,1), b:(1,0), c:(0,0), unde prima cifră
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
p. 55].<footnote Mai clar, presupunând că avem doi indivizi i și j și trei alternative: a: i nu citește cartea și j o citește, b: i citește cartea și j nu o citește; c: nimeni nu citește cartea. Notăm alternativele în felul următor: a:(0,1), b:(1,0), c:(0,0), unde prima cifră din paranteză se referă la comportamentul lui i, iar cea de-a doua, comportamentul lui j. Presupunem că i este decisiv pe (a,b) și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1.1*]: Restricție Fine<footnote Restricțiile Fine și Farrell sunt formalizate la fel pentru că este vorba, de fapt, despre aceeași soluție publicată de fiecare dintre ei în mod separat. footnote>. Indivizii cu valori liberale, „adevărații liberali”, vor fi indiferenți în privința alternativelor care se află în sfera personală a altor indivizi. [d<footnote Simbolurile se citesc după cum urmează: d = definiție, t = teoremă, l = lemă, e = exemplu, o = observație. footnote>.3.2.1*]: Restricție Farrell. Dacă un individ este decisiv asupra unei perechi
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
strict pe x lui y. [d.3.4.1*]: Restricție Breyer-Gigliotti. Oricare ar fi doi indivizi diferiți, dacă unul dintre ei aparține unei submulțimi E (a indivizilor empatici) a lui N, atunci acesta va „oglindi” preferințele celuilalt în perechea de alternative în care acesta din urmă are decisivitate. [t.3.1.1*]: Există o funcție de decizie socială care îndeplinește condițiile *L , P, 1Uf și 2Uf . [t.3.1.2*]: Există o funcție de decizie socială care îndeplinește condițiile *L , P, eU și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cazurile prude vs. lewd (original și extins) și cazul alegerii cantității de muncă. ●Cazul prude vs. lewd (original). Dar, în acest caz, preferința socială este ciclică. Folosim, acum, restricțiile 1Uf și 2Uf : prin acestea, prude și lewd sunt indiferenți între alternativele aflate în perechea de decisivitate a celuilalt. Așadar, pentru prude, 3 1pa P a și prin 1Uf , 2Uf , 2 3pa I a . Dar 1Uf , 2Uf admit numai preferințe individuale raționale (tranzitive), așadar. ●Cazul prude vs. lewd (extins) ●Cazul alegerii cantității
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Folosind cU și eU , ierarhiile lui prude și lewd devin aceleași, în sensul că, prin condiția Pareto slabă, vom avea. În cel de-al doilea caz, prude vs. lewd (extins), prin Uc, eU vom avea. Prin P, 3a domină celelalte alternative, deci preferința socială este aciclică și mulțimea de alegere este nevidă. În privința celui deal treilea caz, alegerea cantității de muncă, prin cU , eU P și *L se elimină, de asemenea, aciclicitatea: Prin și. Din anterioarele, mulțimea de alegere este vidă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și Gigliotti (1980) și Craven (1982) rezolvă paradoxul cu doi indivizi și cel puțin trei strategii. În privința situațiilor în care extindem mulțimea indivizilor la un număr finit mare, în cazul ambelor teoreme, lucrurile trebuie gândite în felul următor: Dacă toate alternativele se află fie în decisivitățile libertariene, fie în perechile pe care indivizii au o preferință unanimă (pe care acționează procedura paretiană), atunci ciclicitatea poate apărea doar din folosirea acestor proceduri atunci când toate profilurile individuale sunt permise. Dacă însă indivizii sunt
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
din cele patru perechi de decisivitate, știm că 2 (0,1)a este o x variantă a lui 1(0,0)a și că 4 (1,1)a este o x variantă a lui 3 (1,0)a . deci (singura alternativă nedominată). Să luăm, acum, un caz general, și să vedem dacă pot apărea alte inconsistențe, atunci când preferințele sunt separabile: să presupunem contrariul, anume că preferințele sunt separabile, dar apar inconsistențe. Să presupunem că avem doi indivizi, i și j, și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
acum, un caz general, și să vedem dacă pot apărea alte inconsistențe, atunci când preferințele sunt separabile: să presupunem contrariul, anume că preferințele sunt separabile, dar apar inconsistențe. Să presupunem că avem doi indivizi, i și j, și să luăm următoarele alternative: 1(0,0)a , 2 (0,1)a , 3 (1,0)a , 4 (1,1)a , unde 1(0,0)a și 3 (1,0)a sunt i variante , 1(0,0)a și 2 (0,1)a sunt j
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
4 (1,1)a sunt i variante și 4 (1,1)a și 3 (1,0)a sunt j variante . Dacă preferințele sunt separabile, înseamnă că, ori de câte ori un individ a selectat, prin condiția libertariană, 0 în dauna lui 1, între alternativele care îi sunt personale, va trebui să continue să prefere pe 0 lui 1 și în celelalte alternative care îi sunt personale. Presupunem că i și j au preferințe separabile și că între alternativele 1(0,0)a și 3
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
j variante . Dacă preferințele sunt separabile, înseamnă că, ori de câte ori un individ a selectat, prin condiția libertariană, 0 în dauna lui 1, între alternativele care îi sunt personale, va trebui să continue să prefere pe 0 lui 1 și în celelalte alternative care îi sunt personale. Presupunem că i și j au preferințe separabile și că între alternativele 1(0,0)a și 3 (1,0)a i preferă pe 1(0,0)a . Dacă ne uităm la i aspecte , asta înseamnă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
0 în dauna lui 1, între alternativele care îi sunt personale, va trebui să continue să prefere pe 0 lui 1 și în celelalte alternative care îi sunt personale. Presupunem că i și j au preferințe separabile și că între alternativele 1(0,0)a și 3 (1,0)a i preferă pe 1(0,0)a . Dacă ne uităm la i aspecte , asta înseamnă că i a preferat pe 0 lui 1. Dar i mai are o pereche de alternative
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
alternativele 1(0,0)a și 3 (1,0)a i preferă pe 1(0,0)a . Dacă ne uităm la i aspecte , asta înseamnă că i a preferat pe 0 lui 1. Dar i mai are o pereche de alternative pe care este decisiv, anume 2 (0,1)a și 4 (1,1)a . Prin premisa că i are preferințe separabile, trebuie ca i să prefere pe 2 (0,1)a lui 4 (1,1)a . Facem la fel cu
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
sunt j variante . Presupunem că j preferă pe 2 (0,1)a lui 1(0,0)a . Dacă ne uităm la j aspecte , asta înseamnă că j a preferat pe 1 lui 0. Dar j mai are o pereche de alternative pe care este decisiv, anume 4 (1,1)a și 3 (1,0)a . Din premise, j are preferințe separabile, deci va prefera pe 1 lui 0, așadar pe 4 (1,1)a lui 3 (1,0)a . Să folosim
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
premise, j are preferințe separabile, deci va prefera pe 1 lui 0, așadar pe 4 (1,1)a lui 3 (1,0)a . Să folosim acum metoda de eliminare Gibbard. Cum i a dat un veto (a preferat strict împotriva) alternativelor 3 (1,0)a și 4 (1,1)a , acestea nu pot fi alese social; cum j a dat un veto lui 3 (1,0)a și 1(0,0)a , acestea nu pot fi alese social. Observăm că mulțimea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
indivizi are preferințe separabile pe A, dar că mulțimea de alegere socială este vidă. Prin deci doar cf are preferințe separabile. Urmăm metoda de eliminare Gibbard: din 3 1( , )ncfD a a avem 3 1ncfa P a , deci atunci (singura alternativă nedominată). Putem face orice combinație de preferințe separabile cu preferințe neseparabile și vom observa același lucru: premisa că mulțimea de alegere socială este vidă va fi contrazisă. Aceasta înseamnă că este suficient să avem un singur individ cu preferințe separabile
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
i simte mai puternic pentru perechea pe care el este decisiv, trebuie să vedem dacă i aspectul preferat în perechea pe care el este decisiv este preferat și în perechea pe care celălalt este decisiv. Să luăm, spre exemplu, următoarele alternative: x: i mănâncă o pară și j văruiește casa; y: i văruiește casa și j mănâncă o pară, z: i văruiește casa și j văruiește casa. (x,z) și sunt i variante și (y,z) sunt j variante . Notăm cu
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
t.3.5.4*]. Presupunând că avem o preferință socială ciclică pe care o notăm cu p1: 1 2 2 3 3 1s s sa P a a P a a P a∧ ∧ . Prin condiția Pareto, dacă toată lumea preferă o alternativă alteia, atunci aceasta este preferată social. Cum însă, prin seU , toți indivizii au preferințe tranzitive și complete, p1 nu poate rezulta doar din folosirea procedurii paretiene, i.e. dacă toți indivizii raționali preferă toate alternativele la fel, atunci preferința socială pe
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
condiția Pareto, dacă toată lumea preferă o alternativă alteia, atunci aceasta este preferată social. Cum însă, prin seU , toți indivizii au preferințe tranzitive și complete, p1 nu poate rezulta doar din folosirea procedurii paretiene, i.e. dacă toți indivizii raționali preferă toate alternativele la fel, atunci preferința socială pe toată mulțimea alternativelor nu poate fi decât tranzitivă. Din premise avem doar două proceduri (Pareto și libertariană). Cum condiția libertariană acordă fie nici o decisivitate, fie un număr egal de decisivități, trebuie să presupunem că
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
aceasta este preferată social. Cum însă, prin seU , toți indivizii au preferințe tranzitive și complete, p1 nu poate rezulta doar din folosirea procedurii paretiene, i.e. dacă toți indivizii raționali preferă toate alternativele la fel, atunci preferința socială pe toată mulțimea alternativelor nu poate fi decât tranzitivă. Din premise avem doar două proceduri (Pareto și libertariană). Cum condiția libertariană acordă fie nici o decisivitate, fie un număr egal de decisivități, trebuie să presupunem că avem fie nici o decisivitate, fie două. Cum condiția Pareto
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
din p1 sunt determinate de condiția libertariană (câte o decisivitate de fiecare individ). Cum avem doar trei perechi ordonate, din care două în domeniul procedurii libertariene, cea rămasă va fi, cu siguranță, determinată de condiția Pareto. Luăm perechile ordonate de alternative pe rând: prima pereche: 1 2sa P a poate fi determinată a) prin condiția Pareto, ceea ce înseamnă că nu există x variante , deoarece, dacă ar exista, atunci b) 1 2sa P a pentru că unul dintre indivizi este decisiv pe 1
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1,0)ia P a , din nou, contrar presupunerii că ciclicitatea ar putea să apară. În fiecare caz posibil, dacă cel puțin un individ are preferințe liberale extreme, avem un rezultat de posibilitate. Într-un caz în care avem patru alternative și câte două strategii de fiecare individ, avem prin definiție câte două decisivități libertariene și rămâne o singură pereche care ar putea să producă, prin unanimitate paretiană, o preferință socială ciclică. La fel se va întâmpla și dacă avem mai
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
departe de a intra în conflict cu principiul Pareto, este de fapt un caz special al acestuia” [Hillinger și Lapham, 1971, p. 1403]. Această soluție condiționează drepturile individuale în următorul mod: un individ poate fi decisiv pe o pereche de alternative doar dacă nu se opune nimeni preferinței lui pe acea alternativă, i.e liberalismul este definit ca paretianism în formă tare. Cum condiția Pareto slabă este un caz particular al condiției Pareto tari, evident, cele două (condiția Pareto slabă și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
fapt un caz special al acestuia” [Hillinger și Lapham, 1971, p. 1403]. Această soluție condiționează drepturile individuale în următorul mod: un individ poate fi decisiv pe o pereche de alternative doar dacă nu se opune nimeni preferinței lui pe acea alternativă, i.e liberalismul este definit ca paretianism în formă tare. Cum condiția Pareto slabă este un caz particular al condiției Pareto tari, evident, cele două (condiția Pareto slabă și condiția Pareto tare) vor fi compatibile. Pentru a fi mai clar
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
preferința socială va fi întotdeauna redusă la aceea care întrunește cel puțin consensul. Aplicând la cazul prude vs. lewd (original și extins) și la cazul alegerii cantității de muncă, soluția inconsistenței este aceea de a fi alese social doar acele alternative preferate de toți indivizii. Pornind de la această idee, rămânem fie cu o alternativă preferată unanim (cazul prude vs. lewd varianta originală și cazul alegerii cantității de muncă), fie cu două astfel de alternative (cazul prude vs. lewd varianta extinsă), în
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]