5,569 matches
-
și delirul. Tot el este cel care precizează etiologia acestui sindrom ca fiind de natură infecțioasă sau toxică. Din punct de vedere psihopatologic, subiectul cu sindrom oniric dă impresia unui somnambul, prezentând viziuni elementare sau organizate sub formă de scene animate din viața profesională, preocupările cotidiene sau evenimentele cu care acesta vine în contact. Aceste viziuni au un caracter halucinator, cu o încărcătură afectivă variabilă de factură penibilă și anxioasă sau chiar terifiantă, declanșând reacții diferite din partea bolnavului. Delirul oniric este
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
memorie). 2) Mentis consternatio, privind somnul nenatural, reprezentată prin: a) somnus immodicus, profundus (la oamenii normali), b) somnus, lethargus, catalepsis (la bolnavi), c) stupor (apoplexie, epilepsie, catatepsie). 3) Mentis alienatio care cuprinde următoarele: a) stultitia (de cauze înnăscute), b) temulentia, animi commotio (de cauze externe), c) mania, melancholia, parenitis și paraphernitis (de cauză internă, cu febră sau fără febră). 4) Mentis defatigatio, desemnând starea de insomnie. La scurt timp, Jonston (1644), referindu-se de data aceasta în mod direct la „bolile
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
animale. Zoofobie: frica patologică, nejustificată, de animale. CRONOLOGIA PRINCIPALELOR EVENIMENTE DIN ISTORIA PSIHOPATOLOGIEI Hipocrate (450-335 î. Cr.) Grecia Teoria constituțiilor și humorilor. Temperamentele Platon (427-347 î.Cr.) Grecia Dialoguri (Charmides, Gorgias, Protagoras, Republica, Legile). Reflecții despre nebunie Aristotel (348-322 î. Cr.) Grecia De Anima. Parva Naturalia Theophrast (372-287 î. Cr.) Grecia Caracterele L.A. Seneca (55 î. Cr.-39 d.Cr.) Roma Tratate filozofice (De ira, De tranquillitate animi) Plutarch (50-125 d.Cr.) Grecia Opera morală (Despre mânie și liniștea sufletească) A. Augustin (345-430 d.Cr.) Hippona Confesiuni. Solilocvii Avicena
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Temperamentele Platon (427-347 î.Cr.) Grecia Dialoguri (Charmides, Gorgias, Protagoras, Republica, Legile). Reflecții despre nebunie Aristotel (348-322 î. Cr.) Grecia De Anima. Parva Naturalia Theophrast (372-287 î. Cr.) Grecia Caracterele L.A. Seneca (55 î. Cr.-39 d.Cr.) Roma Tratate filozofice (De ira, De tranquillitate animi) Plutarch (50-125 d.Cr.) Grecia Opera morală (Despre mânie și liniștea sufletească) A. Augustin (345-430 d.Cr.) Hippona Confesiuni. Solilocvii Avicena (980-1037) Persia Canonul medicinei Constantinus Africanus (1020-1087) Cartagina Melancolia H. Kramer și J. Sprenger (secolul al XIII-lea) Germania Malleus Maleficarum
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
R. Déscartes (1596-1650) Franța Les passions de l’âme. Règles pour la direction de l’esprit T. Sydenham (1624-1689) Anglia Studiul isteriei și al ipohondriei ca boli ale spiritului. Tratamentul cu laudanum G.E. Sthal (1660-1734) Germania Theoria Medica Vera. De Animi Morbis R. Goclenius (Secolul al XVI-lea) Germania Utilizează pentru prima dată, în 1590, termenul de psihologie Ch. Wolff (Secolul al XVIII-lea) Germania Psychologia empirica. Psychologia vera G. Chyne (1671-1743) Anglia The English Malady (Depresia) W. Battie (1703-1776) Anglia
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
atunci cînd îi denigrăm, îi luăm în rîs sau îi condamnăm pe șefii noștri (președintele republicii, șeful unui partid politic, primarul, directorul unei întreprinderi, șeful de serviciu)? Să critici un șef nu înseamnă să vrei un altul? Ce altă întrebare animă toate dezbaterile lumii noastre (în Europa, într-o țară, un oraș sau o întreprindere) dacă nu: "care este cea mai bună metodă de a conduce și de a fi condus?" Pe de o parte, societățile de tip Guayaki și Nuer
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
și nefaste consecințe îl prelungesc pînă la căderea zidului Berlinului, adică pînă în zilele noastre." ; În această privință nu e o întîmplare faptul că antisemitismul s-a răspîndit în toată Europa ca una din cele mai puternice pasiuni care au animat opinia publică la sfîrșitul secolului al XIX-lea"; "Căci, pentru a încerca să înțelegem ce anume l-a fabricat pe Hitler..." În nenumărate rînduri, argumentația începe prin a avansa teza nedeterminării, într-o primă etapă, pentru a o anula apoi
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
obișnuiți, adică "albi" le crea realitatea fizică: cînd se aflau între ei sau privindu-se în oglindă, nu se mai vedeau "negri". Dezbaterea asupra realității fizice nu poate să nu țină cont de controversa din domeniul fizicii cuantice care a animat comunitatea de fizicieni în anii 1930. Componentele elementare ale materiei atomi, electroni, fotoni... există "cu adevărat"? Într-un fel răspund Albert Einstein, Max Planck, Erwin Schrödinger sau Louis de Broglie și cu totul altfel răspund reprezentanții școlii de la Copenhaga și
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
fiindcă forma cuvintelor este avută în vedere de fonetică și de morfologie), se poate atribui denumirea de lege unor fapte precum trecerea de la abstract la concret în nominație, în evoluția de la latină la limba română. De aceea, de exemplu, latinescul anima, cu semnificația abstractă "suflet, spirit", a devenit în românește inimă, cu semnificația concretă "organ intern care pulsează sîngele în organism". Dar, dacă majoritatea legilor lingvistice privesc anumite fenomene, anumite compartimente sau anumite (grupuri de) limbi, se pot constata și aspecte
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Litere, cel al Uniunii Scriitorilor coordonat de Nora Iuga, cenaclul Euridice, condus de Marin Mincu). Din 2001 lucrează ca redactor la „Cotidianul”. A colaborat cu versuri, proză sau cu articole de atitudine, cronici de carte, interviuri, reportaje la publicația „Fracturi”, animată de poetul Marius Ianuș, fiind considerată printre reprezentanții grupului literar „fracturist”, la „Convorbiri literare”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Paradigma”, „Vatra”, „Orizont”, „Averea”, la Radio România Cultural ș.a. După prezența în antologia Poezia taberei (2000) și apariția plachetei Din confesiunile distinsei doamne
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290604_a_291933]
-
până la concepții psihologice moderne a fost dezbătută idea nevoiei umane fundamentale, aceea a Împlinirii afective care oferă individului sentimentul de siguranță a spațiului vital (cuplu, familie, grup social), la toate nivelele existențiale (fizic, psihic, spiritual). Jung descria psihicul ca o “...anima media natura, o ființă unificatoare a contrariilor, care nu este niciodată Întegră În individ fără raportarea față de o altă persoană”. Individul neraportat nu dispune de o totalitate, căci nu o poate atinge decât prin suflet, care nu poate exista la
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
putem întreba însă dacă înțelegerea lui satisfăcătoare este, în genere, posibilă. Odată ce trecem peste dificultățile pe care le ridică înțelegerea ontologiei Tractatus-ului, orizontul devine mai clar. Într-o însemnare de jurnal, din septembrie 1914, Wittgenstein caracteriza astfel aspirația care îl anima atunci când a gândit și a scris Tractatus-ul: „Soluționarea tuturor problemelor mele trebuie să fie extrem de simplă.“ La întrebarea care este domeniul a ceea ce se poate spune, răspunsul care se dă în Tractatus este: știința naturii. Wittgenstein considera că propozițiile științei
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
secolului al XIX-lea, Russell lega țelul emancipării ființei umane, al instaurării unei ordini sociale inspirate de idealurile libertății și dreptății, de dezvoltarea și afirmarea gândirii raționale. Expresia cea mai înaltă a gândirii raționale o reprezenta, pentru el, spiritul care animă cercetarea științifică și, în genere, acele discuții și controverse în care nu contează decât probele și argumentele. Într-o formulare negativă, perspectiva raționalistului era pentru Russell cea care refuză să admită că înclinații, dorințe și gusturi proprii nu numai unor
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
prost. Imediat apare un nou compromis și de obicei o relație mai proastă ca prima. Aceste combinări sunt din ce în ce mai periculoase pentru tineri. Se erodează dragostea, iubire, speranța, ce apare în prima relație sexuală, această dragoste este însă-și motorul ce animă viitoarea căsnicie. Dispare iubirea, apar unele îndoieli. Copii din căsnicii de compromis sunt mai puțin iubiți, doriți. Copii iubiți, doriți sunt mai inteligenți mai afectuoși mai iubitori față de copii lor. De obicei fata are de unde alege cu cine să fie
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
desenul animat, cunoscută în cazul lui Traian Băsescu ca o „baie de mulțime”, a făcut să dispară ca a lui Popeye Marinarul. Explicația este foarte simplă, pentru a nu persifla personalitatea președintelui n-a mai fost prezentat la televiziuni desenul animat cu Popeye Marinarul, atât de îndrăgit de copii. Domnul Traian Băsescu se teme că și copii fac haz de acest personaj și mai pot trage concluzii despre analogia dintre el și individul din desenul animat. În perioada regimului comunist coechipier
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
Uniunea este cea mai veche organizație interparlamentară și prima organizație politică mondială care se ocupă activ de problema arbitrajului internațional 124. Ea a acționat permanent în favoarea păcii și a consolidării instituțiilor democratice parlamentare, în înlăturarea totalitarismului și tensiunilor ce au animat anii '90. Prin inițiativele sale a pus bazele cooperării multilaterale și creării Instituțiilor interguvenamentale. În perioada Războiului Rece Uniunea a rezistat presiunilor blocului occidental și oriental, menținându-se imparțială (ca în cazul consultărilor parlamentare din timpul războiului insulelor Falkland Maldive
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
, publicație apărută la Chișinău, lunar, din martie 1942 până în septembrie 1943. Continuă tradiția și programul revistei „Armonia”, editată de elevii Liceului „Alecu Russo”, dar are ambiția de a depăși condiția de publicație școlară, fiind animată de dorința încadrării în orizontul literar basarabean și a prezentării, în acest scop, doar a scrierilor literare de reală valoare. M. și-a luat drept moto cuvintele lui Alecu Russo: „Creier occidental și inimă moldovenească”. Conținutul este marcat de evenimentele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288268_a_289597]
-
ideilor gingașe (1926), de altfel, prima publicată în limba română (după teza de doctorat susținută și publicată în același an, 1904, în limba germană la Universitatea din Halle). Volumul adună o serie de texte ce pun în discuție ideile ce animau epoca, de natură morală, filosofică, politică etc. Într-un stil polemic, lucid, în manieră junimistă, avînd ca model pe Titu Maiorescu în lupta acestuia cu beția de cuvinte; apărător al valorilor naționale autentice și în contra tradiționalismului găunos, este și un
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
vanități particulare se țin, în chip firesc, departe de grosolăniile modelor intelectuale sau politico-sociale. Singură atenția acestor oameni mă interesează și mi-a călăuzit scrisul". Cu o ironie în umbra sarcasmului sînt ruinate visele războinice și militarizante care i-au animat pe beligeranți în prima conflagrație mondială. Cuvinte precum energie, voință, ideal sînt o prezență constantă în vorbirea europeană a epocii, într-un context în care generalul Moltke emitea o astfel de sentință: "Cele mai nobile virtuți se dezvoltă în război
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
el, citim în Prefața lui Nicolae Georgescu, filologia înseamnă discurs larg cultural, demonstrație, spectacol de idei, paradă de erudiție; o prelungire a hașdeismului". A fost, ca diriguitor al "Convorbirilor literare", un bun și necesar continuator al ideilor care i-au animat pe junimiști, iar seria sa de Studii și documente literare (v. I-XIII, 193l-l946) este și rămîne un veritabil tezaur pentru cultura națională; serie ce se cere finalizată cu volumele XIV-XXV, să ne încredem, existente încă. ["Convorbiri literare", aprilie 2013
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
și nota de subsol prin care este contextualizată situația burgheziei naționale și în raport cu Occidentul european, dar și din dorința exegetei de a lumina situația societății românești celor mai puțin familiarizați: "La marginea Occidentului, Bacovia, înregistrează marea dezbatere de cultură care animă întreaga Europă. Dar în mod particular burghezia românească, aceea care este lovită de o îmbătrînire încă și mai acută, de o ofilire prematură, ca urmare a lipsei sale de fundament și de conștiință de clasă. Neputînd niciodată să umple prăpastia
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
refuză burghezia". Remarcabilă și puțin exploatată de următorii exegeți ai operei bacoviene este extragerea și etalarea dublei eredități a poetului și el de formație europeană ca Blaga sau Ion Barbu, cu diferența că la Bacovia în "animus european se recunoaște anima ancestrală, moldovenească". Și ca o bună cunoscătoare a istoriei acestei părți de Țară îi trece în revistă succint rolul și gloria ei de-a lungul timpului: "Toată această Moldovă istorică a Evului Mediu este subconștientul profund al lui Bacovia. Creație
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
toate aceste manevre partidul se resemna să le depună totuși candidatura" (M.W.). Cît de cunoscută ne este afirmația sociologului și cît de actuală în folosirea intelectualilor, a personalităților în momentele electorale de la noi. Cînd un partid e condus și animat de șefi plebiscitari, are loc o "aplatizare morală" sau, mai clar spus, o proletarizare spirituală a aderenților săi. Într-o asemenea organizare, aderenții nu-i pot fi utili șefului decît dacă i se supun orbește, adică dacă sînt, ca în
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
-i calomnia și a-i declara eretici pe adversari. Apoi, recompensele materiale: ele sînt aventura, victoria, prada, puterea și profiturile materiale. Succesul conducătorului este în întregime dependent de funcționarea acestui aparat. De aceea el este dependent de motivația care-i animă pe aderenții săi, și nu de a lui proprie. În cele din urmă, succesul său depinde de posibilitatea ca aderenții săi - garda roșie, poliția secretă, agitatorii de care are nevoie - să-și capete constant recompensele. În aceste condiții, ceea ce reușește
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
une pipe În toamna anului 1983, intram în lumea complicată și fascinantă a jurnalisticii. Refăceam după doi ani, în redacția revistei de cultură Dialog a universității ieșene, atmosfera de entuziasm cărturăresc, de emulație literară și de curiozitate filosofică care ne animase în singura clasă de științe umaniste din Iași, la Liceul "Mihai Eminescu", alături de foști colegi de liceu, la invitația Monei Antohi (atunci încă Paiu), singura rămasă în redacție neatinsă de valul epurărilor din acel an. Cum majoritatea eram studenți la
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]