16,557 matches
-
102 specii de păsări aparținând la 37 familii și 14 ordine. Pe parcursul cercetării am urmărit prezența fenologică a acestor specii, modul de cuibărit, analiza calitativă și cantitativă a ornitofaunei din zonă, influența factorului antropic asupra răspândirii speciilor de păsări precum și apartenența lor la anumite familii, respectiv ordine. În tabelul nr. 3 este prezentată lista sistematică a speciilor de păsări din Grădina Botanică Iași. Din tabelul nr. 4 reiese că păsările din ornitofauna Grădinii Botanice din Iași aparțin la 14 ordine, 37
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
a comuniștilor la lupta antifascistă - îndeosebi în timpul războiului din Spania* - înainte de război și apoi în luptele duse în Rezistență sau pentru Eliberare*. Totuși implicarea comuniștilor în lupta pentru apărarea democrației, a progresului social și a independenței naționale, este imaculată de apartenența prioritară la sistemul comunist mondial. Afiliindu-se, în 1920, la Internaționala Comunistă (IC), Secțiunea Franceză a Internaționalei Muncitoare (S.F.I.O.) a acceptat cele 21 de condiții de aderare impuse de aceasta, orientate în mod expres către distrugerea societății „capitaliste” și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
partidelor-stat, în modul cel mai formalizat: înainte de a fi aderat, sau chiar membru al nomenclaturii, trebuie să faci dovada calităților tale în Komsomol - sau în organizațiile tineretului comunist -, iar apoi să fii candidat la intrarea în partid. Fiecărui nivel de apartenență îi corespunde un grad de adeziune la crezul comunist care, pe măsura apropierii de centru, merge până la credința profundă, chiar fanatică și la un stadiu de inițiere superioară în „secretele partidului” - cunoașterea „liniei politice” și a arcanelor mișcării comuniste naționale
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
mirajului naționalism/comunism, și sunt considerate ca ilustrând continuitatea dintre războiul de independență anticolonial și lupta pentru o unitate națională contrariată de imperialismul american. în America, Cuba reprezintă din 1959 un atu considerabil, întrucât Castro* îmbină fidelitatea față de URSS cu apartenența la țările „sărace”, rămase vreme îndelungată sub dominație străină. Havana devine capitala „popoarelor militante” luând-o astfel înaintea Algerului unde, după 1962, regimul Ben Bella se arată primitor față de revoluționarii antiimperialiști - Michel Raptis zis Pablo, Mehdi Ben Barka, Henri Curiel
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
ființei lor pe „omul vechi” pentru a renaște și a se pune în slujba unei cauze pe care caracterul ei extremist o face cu atât mai fascinantă. în schimb, faptul de a fi admis în partid întreține sentimentul exaltant al apartenenței la o elită revoluționară și al intrării în posesia unor legi științifice ale dezvoltării istorice. Pentru intelectualii europeni de la începutul secolului XX „orfani de dumnezeu”, comunismul constituie o religie* politică de substituție: milenarist și „gnostic”, el oferă o viziune globală
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
poate tolera o relativă diversitate de situații, în materie economică, cu Ungaria lui Kadar după 1956 și cu „socialismul gulașului”, sau în politica externă*, cu Ceaușescu, ea reacționează la orice atingere adusă celor două chei de boltă ale sistemului său: apartenența ireversibilă la „comunitatea statelor socialiste” având ca principiu de bază internaționalismul* socialist și monopolul puterii deținut de PC. Se instaurează astfel, timp de mai mult de treizeci de ani, un totalitarism de mică intensitate care vede niște populații, convinse de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
fost, istoricește, mai dezvoltate decât cele de la marginile orientale ale continentului, mai rurale și învecinate cu regiuni încă și mai sărace din Rusia la nord, din Belarus, Ucraina și Moldova la est. Constelația pozitivă a dezvoltării este deci legată de apartenența la fostele imperii dezvoltate - Austro-Ungaria, Reichul german -, de prezența unor industrii cu valoare adăugată mare și a unori investitori străini, în vreme ce constelația negativă a întârzierii sau a declinului privește regiunile care au apaținut imperiilor rus și otoman, eminamente rurale, istoricește
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
canalului de Suez, deși continuă să le susțină în lupta împotriva mișcărilor naționaliste și anticoloniale. Noile state din lumea a treia profită de aceste contradicții, ca și de competiția americano-sovietică, cerând mereu mai mult Washingtonului și Moscovei, dar proclamându-și apartenența la mișcarea de nealiniere*. în acest joc, marile puteri sunt uneori perdante: investiții considerabile se volatilizează fără măcar a lăsa speranța vreunei recuperări ca urmare a unei schimbări de strategie din partea aliatului local. Războiul Rece se nuclearizează: încă din anii
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
masa membrilor lor se consideră a fi marea perdantă a unei schimbări care se operează fără ea. Exigența eficacității economice justificând mereu mai multă specializare, ea asigură o largă reproducție a copiilor de intelectuali în universități, în vreme ce egalitarismul fondat pe apartenența de clasă și pe fidelitatea față de idealurile inițiale reclamă o mai echitabilă împărțire a veniturilor și respectarea unei politici de „discriminare pozitivă” din ce în ce mai evanescente. Criza finală din 1989-1991 reflectă în mare măsură această dublă insatisfacție, atât a intelectualității tehnice, cât
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
septembrie 1864 a fost creată Asociația Internațională a Muncitorilor (AIM), al cărei „Manifest constitutiv” este scris de Marx. AIM se vrea partidul mondial al revoluției, într-o vreme în care partidele socialiste încă nu există. Ea incarnează un sentiment de apartenență la o colectivitate supranațională și, prin intermediul internaționalismului proletar, poartă ideea unei misiuni specifice a proletariatului. Dizolvată în 1876, AIM este înlocuită în 1889 de Internaționala muncitorească socialistă, hotărât europeană și marxistă. Luptând împotriva curentelor anarhiste*, anarhico-sindicaliste și trade-unioniste, aceasta nu
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în subordinea comitetelor centrale ale republicilor federale. Nivelul regiunii este capital: în această structură piramidală, el exercită un control strict asupra bazei și slujește la aplicarea directivelor adoptate la vârf. Selecție, conformitate și logică a epurărilor Datorită comunistului cursus honorum - apartenența la pionieri, apoi la Komsomol și, în sfârșit, la partid - tineri modești și docili pot să urce în ierarhie și să acceadă la posturi de conducere; această ascensiune socială de un tip aparte se realizează cu prețul unei desăvârșite conformități
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
obligate să colaboreze între ele. Cele din Europa de Est sunt foarte rapid profesionalizate după modelul sovietic. Dispun de propriile lor școli și universități, de locuințe, creșe, cluburi sportive, și practică o puternică endogamie, cu existența unor generații „cekiste”. Sociologia arată, în afara apartenenței de clasă, o creștere a titraților. în acest sens, aceste poliții constituie o elită privilegiată și mândră de propriul statut. începând din 1957, fiecare stat își asumă recrutarea propriilor cadre de securitate, numărul de „consilieri” sovietici scăzând brusc. Totuși, KGB
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
grevă, iar al treilea - respectarea libertății de exprimare. Urmează reangajarea persoanelor concediate, eliberarea deținuților politici, accesul la mass-media naționale, creșterea salariilor și indexarea acestora în funcție de prețuri (scara mobilă a salariilor), numirea cadrelor de conducere după criteriul calificării, și nu după apartenența la partid etc. Constrâns să negocieze, PC polonez (PCP) cedează, însă încearcă să întârzie înregistrarea legală a Sindicatelor Independente și Autoguvernate „Solidaritatea” - NSZZ Solidarność -, care, totuși, nu-i pun în cauză explicit rolul de conducător. Timp de șaisprezece luni, Solidarność
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Când cetățenii Statelor Unite se gândesc la puterea țării lor, ei experimentează același tip de exaltare pe care o simțeau probabil cetățenii Romei când, identificându-se cu Roma și puterea sa, în contrast cu străinii, declarau: „Civis Romanus sum”. Atunci când suntem conștienți de apartenența la o națiune foarte puternică, ale cărei capacitate industrială și bunăstare materială sunt unice, ne autogratificăm și simțim o mare mândrie. Este ca și cum nu individual, ci colectiv, ca membri ai aceleiași națiuni, deținem și controlăm o putere atât de mare
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
sau cel puțin în mare parte în termenii caracterului național și decade în metafizica politică a rasismului. Așa cum poziția geografică este pentru geopolitică elementul puterii naționale, la fel calitatea de membru al unei națiuni este un factor similar pentru naționalism. Apartenența la o națiune poate fi definită în termenii limbajului, culturii, originii comune sau rasei, sau prin decizia indivizilor de a face parte dintr-o națiune. Dar, indiferent de definiție, apartenența presupune întotdeauna împărtășirea unor anumite calități, denumite caracter național, pe
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
membru al unei națiuni este un factor similar pentru naționalism. Apartenența la o națiune poate fi definită în termenii limbajului, culturii, originii comune sau rasei, sau prin decizia indivizilor de a face parte dintr-o națiune. Dar, indiferent de definiție, apartenența presupune întotdeauna împărtășirea unor anumite calități, denumite caracter național, pe care membrii unei națiuni le au în comun și prin care sunt diferențiați de alte comunități. Menținerea caracterului național și mai ales dezvoltarea facultăților sale creative constituie sarcina supremă a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
al lui A și B, precum și stima pe care o au unul față de celălalt au legătură directă cu calitatea lor de membri ai aceleiași comunități naționale. Convingerile lor intelectuale și valorile morale derivă din această calitate. Modul în care această apartenență le satisface în mod indirect aspirațiile de putere a fost deja analizat în detaliu 3. Loialitatea pe care o manifestă față de națiune e mai mult decât simpla recunoștință pentru anumite beneficii primite. Ea este însăși condiția acestor beneficii. Numai fiind
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
față de națiune e mai mult decât simpla recunoștință pentru anumite beneficii primite. Ea este însăși condiția acestor beneficii. Numai fiind loial națiunii, aderând la ea ca la izvorul tuturor bunurilor pământești, identificându-se cu ea, un individ va simți siguranța apartenenței, bucuria mândriei naționale, victoriile patriei-mamă în competiția cu alte națiuni. Astfel, protejarea națiunii de distrugerea venită din exterior și de dezbinarea din interior este preocuparea fundamentală a tuturor cetățenilor. De asemenea, loialitatea față de națiune este angajamentul suprem al tuturor cetățenilor
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
alegem să fim mai degrabă cetățeni mulțumiți decât contestatari subtili. Așa cum trebuie să renunțăm la o parte din libertatea naturală pentru a ne bucura de avantajele de cetățeni, la fel trebuie să sacrificăm unele libertăți individuale pentru avantajele date de apartenența la un mare imperiu. Dar, în toate tratativele corecte, lucrul cumpărat trebuie să se ridice la valoarea prețului plătit. Nimeni nu-și va da ușor la schimb comorile sufletului său.11 Din acest punct de vedere, diplomația se confruntă cu
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
în diagnostic și/sau premoniția clarvăzătorului, autocunoașterea temporală (febră, greață etc.), o explicație a importanței anamnezei (dialogul cu cel suferind) pentru ambele orientări ale medicinii ce se cuplează la acest nivel de înțelegere indiferent de etnie, sex, adresabilitate și/sau apartenența socială a pacientului (clientului). Un alt exemplu al întregului extrem-oriental cu două fațete (occident/orient) îl reprezintă mitul androginului. Marele gânditor și scriitor Aristofan (occident) vede întregul uman primordial ca fiind o entitate bisexuală. Conform marelui filosof, Demiurgul a împărțit
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
5D) Dacă T este mulțimea stărilor unui sistem (organismul în totalitate) în cazul nostru simțurile umane care au fost menționate mai sus, atunci proprietatea de funcționare a acestora poate fi considerată o submulțime vagă a lui T cu o funcție de apartenență f* :T→[0,1], ce poate fi gândită ca o aplicație a descrierii nivelului de funcționare a sistemului (organismului). De exemplu, avem simțurile sistemului T = {o, a, m, l, p}. Putem face un număr de 25 de aranjamente cu aceste
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
activități, al doilea vizează oamenii și psihologia lor; în timp ce nivelul formal are obiective precise, sarcini specificate, relații definite pe bază de autoritate și responsabilitate, nivelul informal se caracterizează prin obiective fluctuante, mai ales cu caracter individual, prin relații nedefinite, prin apartenența spontană, cu diverse grade de implicare. Diferite sunt și canalele și rețelele de comunicare: formale, definite, urmând linia ierarhică, în primul caz; informale, nestructurate, urmând satisfacerea nevoilor psihologice ale membrilor, în al doilea caz. Dacă în structurile formale baza interacțiunii
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
insistă asupra rolului pozitiv al structurilor informale în mediile organizaționale. Laurie J. Mullins (1993, p. 68) enumeră nu mai puțin de 5 funcții ale structurilor informale: satisfacerea necesităților sociale ale unor membri, oferind un sens al identității personale și al apartenenței; facilitarea comunicării prin intermediul unor canale suplimentare care permit transmiterea rapidă a informațiilor importante persoanelor direct interesate; creșterea motivației, care capătă sens mai ales pentru cei cu statusuri scăzute, cu munci de rutină, cu metode de lucru standardizate; oferirea sentimentelor de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și cu alte tinere, poate cu un alt maistru etc. Din acest exemplu observăm cum comportamentul productiv al muncitoarelor era susținut nu de o motivație profesională, ci tocmai de una psihosocială, iar stimulentul esențial care o ținea „trează” era tocmai apartenența lor la un grup de muncă coeziv, cu relații afective de prietenie, cu o conducere a grupului pe placul lor - maistrul permițându-le să-și organizeze activitatea așa cum credeau ele de cuviință. Existența unor structuri afective favorabile, precum și a unor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ale oamenilor, care se nasc tocmai ca urmare a acțiunii lor într-o situație de grup sau a dorinței lui de a acționa în grup. Printre aceste nevoi satisfăcute de stimulii psihosociali am putea încadra: nevoia de grupare sau de apartenență la un grup, nevoia de securitate, nevoia de statut social, de stimă și prețuire. Grupul și interacțiunea dintre membrii lui exercită o adevărată seducție asupra indivizilor, de aceea ei îl doresc, se străduiesc să pătrundă în el, să-i respecte
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]