5,714 matches
-
mai mari de peste 1000mm/an cum s-au înregistrat în anul 2005, căzute în prima jumătate a anului au dus la activarea alunecărilor de teren stabilizate dar și la apariția altora. Activitatea antropică prin modul de utilizare a terenului pe arealele defrișate și prin exploatările miniere modifică substanțial echilibrul și așa destul de fragil al acestor regiuni. Se pot observa versanți și culmi întregi care au fost defrișați recent sau în trecut, unul dintre exemple fiind Culmea Vâlnei-Groapa Oii unde pădurile au
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
sau surpări iar modelarea versanților se manifestă prin procese de pluviodenudare, șiroire, ravenare și torențialitate. Alunecările de teren au cea mai mare pondere în morfodinamica versanților subcarpatici argeșeni. Frecvența, intensitatea și dimensiunile alunecărilor de teren au efecte distructive în tot arealul, prin scoaterea din circuitul agricol a unor suprafețe însemnate și prin distrugerea căilor de comunicație. De aceea inventarierea lor și aplicarea unor măsuri de stopare este necesară și pentru protejarea gospodăriilor sau a altor construcții (baraje, șosele, amenajări de albii
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
dintre acestea mai cunoscute sunt: Râpa Corbului la baza căreia sunt bolovani mari rostogoliți desprinși din perete, cuesta Mățăului înconjurată de grohotișuri cu bolovani de dimensiuni diferite etc. Pe lângă acestea surpările și prăbușirile de maluri au frecvență mare în tot arealul mai ales în bazinul Vâlsanului (pe valea Bârlogului și valea Bârnei), în bazinul Argeșelului (pe valea Păducelului, valea Albinei, valea Cireșului, valea Mățău etc.) pe văile Bughei, Bratiei sau Râu Târgului. Pluviodenudarea se poate dezvolta numai în condițiile arealelor fără
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
tot arealul mai ales în bazinul Vâlsanului (pe valea Bârlogului și valea Bârnei), în bazinul Argeșelului (pe valea Păducelului, valea Albinei, valea Cireșului, valea Mățău etc.) pe văile Bughei, Bratiei sau Râu Târgului. Pluviodenudarea se poate dezvolta numai în condițiile arealelor fără vegetație, pe roci friabile detritice sau pe soluri cu rezistență redusă. Impactul picăturilor de ploaie pe suprafața unui versant în condițiile de mai sus, produce distrugerea solului sau a rocii prin desprinderea și deplasarea particulelor fine. Caracterul torențial al
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
este o arie protejată de protecție specială avifaunistică ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip acvatic) situată în județul Neamț, pe teritoriul administrativ al comunei Alexandru cel Bun. Arealul se află în partea central-sud-vestică a județului Neamț pe cursul râului Bistrița, între Munții Stânișoarei - aflați la nord și Culmea Goșmanu-Geamăna din Munții Tarcău - aflată la sud, fiind încadrat de către satele Pângărați, Preluca, Vaduri, Vădurele și Scăricica, lîngă porțiunea Bicaz
Lacul Vaduri () [Corola-website/Science/327499_a_328828]
-
este o arie naturală de protecție specială avifaunistică ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip acvatic), situată în județul Neamț pe teritoriul administrativ al comunei Pângărați. Arealul se află în partea central-sud-vestică a județului Neamț pe cursul râului Bistrița, între Munții Stânișoarei - aflați la nord și Culmea Goșmanu-Geamăna din Munții Tarcău - aflată la sud, la est de satul Pângărați, lîngă porțiunea Bicaz - Piatra Neamț a drumului național DN15
Lacul Pângărați () [Corola-website/Science/327486_a_328815]
-
IV-a IUCN (rezervație naturală de tip paleontologic) situată în județul Neamț, pe teritoriul administrativ al orașului Piatra Neamț. Aria naturală este localizată în partea sud-vestică a orașului Piatra Neamț, în dreapta râului Bistrița pe unul dintre versanții dealului Cernegura (852 m altitudine). Arealul geografic menționat - care ocupă o suprafață de 198,20 hectare - a fost situat în Oligocen pe fundul Mării Paratethys. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a
Locul fosilifer Cernegura () [Corola-website/Science/327507_a_328836]
-
de resturi fosilifere de pești și scoici caracteristice zonelor cu un climat subtropical atribuie perioadei Oligocenului - depozitate în roci sedimentare constituite din gresii și marne. Fosile identificate aici pot fi vizionate la la Muzeul de Știinte Naturale din Piatra Neamț. În arealul orașului sau limitrof acestuia, s-au identificat 4 zone fosilifere: Cozla, Cerenegura, Pietricica și Agârcia. Contextul geologic fosilifer este constituit din stive de roci moi groase de aproximativ 100 m formate în adâncurile Mării Paratethys. O particularitate a acesteia avea
Locul fosilifer Cernegura () [Corola-website/Science/327507_a_328836]
-
de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt inclusă în Parcul Național Domogled - Valea Cernei), situată în județul Gorj, pe teritoriul administrativ al comunei Padeș. Aria naturală este situată în Munții Mehedinți, în arealul Vulcan-Motru, în partea nord-vestică a satului Cloșani, la limita vestică a județului Gorj cu județul Mehedinți. Rezervația naturală cu o suprafață de 1.730 de hectare, a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind
Piatra Cloșanilor () [Corola-website/Science/326964_a_328293]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în județul Gorj, pe teritoriul administrativ al comunei Peștișani. Aria protejată se află în Munții Vâlcan (în arealul Motru-Vâlcan), în partea nord-vestică a satului Boroșteni ce aparține comunei Peștișani. Rezervația naturală cu o suprafață de 28 de hectare a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului
Piatra Boroștenilor () [Corola-website/Science/326970_a_328299]
-
de Aur, fiind fragmentat în mici cnezate precum cel de la Onuțu (lîngă Hotin), cel al cetății Hansca (în ținutul Lăpușnei), sau cel al Bârladnicilor (cu centrul politic la Bârlad). Iașii (popor iranic înrudit cu actualii Oseți din Caucaz) controlau centrul arealului, capitala lor Aski fiind numită în cronici Civitas Iassiorum (azi Iași), iar zona Nistrului și Bugeacul erau stăpânite de tătari. În eliminarea puterii Hanatului tătar erau deopotrivă interesate Ungaria și Polonia. Contextul extern creat de către influența Regatului Ungariei care a
Descălecatul Moldovei () [Corola-website/Science/326954_a_328283]
-
Băștinașii din teritoriul viitorului stat moldovenesc au îmbrățișat cu o anumită satisfacție descălecatul lui Bogdan, acordîndu-i ajutorul necesar atât în lupta sa cu armata ungară cât și la întregirea statului. Primul nucleu al noului voievodat a fost localizat tot în arealul Râului Moldova, de unde și numele păstrat al țării iar capitala a fost localizată la fel - la Baia. Unificarea a început mai întâi prin contopirea voievodatului Moldovei cu cel al Valahiei de nord (Valahia Minor). La baza unei alianțe a lui
Descălecatul Moldovei () [Corola-website/Science/326954_a_328283]
-
66,40 hectare. Aria naturală reprezintă o zonă cu un relief înclinat, străbătut de mai multe pâraie, cu faună caracteristică zonelor aride (stepă dobrogeană) și elemente floristice specifice habitatelor pontice, balcanice, continentale, submediteranene sau celor eurasiatice. Fântânița - Murfatlar prezintă un areal cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Flora este constituită din vegetație forestieră, tufărișuri și specii ierboase ponto-sarmatice. Specii de arbori și arbusti întâlnite în rezervație: stejar pufos
Fântânița - Murfatlar () [Corola-website/Science/326481_a_327810]
-
împotriva naturii lui vestigiale. Această istorie evoluționară complexă a apendicelui, împreună cu o mare eterogenitate în viteza lui de evoluție în diverși taxoni sugerează că el este o trăsătură care se repetă. O astfel de funcție poate fi folositoare într-un areal cultural lipsit de mijloace sanitare moderne și practica serviciilor medicale, unde diareea poate fi predominantă. Date epidemiologice curente despre cauza deceselor în țările dezvoltate colectate de Organizația Mondială a Sănătății în 2001 arată că diareea acută este acum cea de-
Apendicele vermiform () [Corola-website/Science/323575_a_324904]
-
smocuri de iarbă. Curgerile de noroi și alunecările (solifluxiunea) afectează solul și pătură de alterare pe adâncime mică. Se produc pe un pat format din rocă coerentă sau înghețată în timpul dezghețului. Pe versanții omogeni că rocă, solifluxiunea poate avea caracter areal, rezultând versanți de solifluxiune. În profilul acestora apar: în partea superioară un sector înclinat unde afloreaza rocă, în baza un sector acumulativ gros de 2-5 m, iar între ele un glacis cu o peliculă fină de gelifracte. Culoarele de avalanșe
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
poalele munților confluează, formând veritabile piemontări de gheață. Sunt numiți și ghețari de piemont. Pe suprafața gheții se depune un strat de praf rezultat din dezagregarea rocilor. Uneori apar chiar soluri, pe care se poate instala o vegetație arborescentă. Periodic, areale ale pădurilor sunt îngropate sub valuri de gheață provenite prin alunecare din sectoarele înalte. Părțile care ajung la ocean se desprind din cauza mareelor, formând ghețarii plutitori, denumiți aisberguri. Ei nu formează în părțile inferioare morene propriu-zise, ci acumulări aluvionare, dispuse
Relief glaciar () [Corola-website/Science/323638_a_324967]
-
dominanți și au un puternic instinct ierarhic. Sunt independenți și mândri, au o foarte bună memorie a terenului. Malamut de Alaska năpârlește consistent în perioadele specifice și, cum este predestinat unui climat mai răcoros, pierde în mod regulat păr în arealurile mai calde. Periajul regulat, cu o frecvență de minim 2 ori pe săptămână este foarte necesar în cazul acestei rase, dacă nu doriți un mediu ambiental infestat de fire de păr. Îmbăierea nu se recomandă foarte des, Malamut de Alaska
Malamut de Alaska () [Corola-website/Science/323704_a_325033]
-
de exerciții susținut și variat, pentru a se menține în formă și a-și consuma energia. Se pretează foarte bine la dresajul de performanță atâta vreme cât beneficiază de prestația unui instructor cu experiență. Germania 60-70 cm 45-50 kilograme 12-15 ani urias Arealul de origine al rasei cuprinde sudul Germaniei de astăzi, nord-estul Fraței și vestul Elveției. Primii crescători au fost interesați de obținerea unui câine robust, muncitor și pozitiv în dresaj așa cum se dovedea Schnauzer-ul standard, dar mai puternic și cu o
Schnauzer uriaș () [Corola-website/Science/323730_a_325059]
-
de Jibou. Rezervatia naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 3 hectare. Arealul „Grădină Zmeilor” prezintă o zonă naturală (din Podișul Someșan, subunitate geomorfologica a Depresiunii colinare transilvane), ce cuprinde un ansamblu neregulat de stânci ("Față Cătănii, Zmeul și Zmeoaica, Moșu, Călugării, Căpitanul, Acul Cleopatrei, Soldații, Eva, Dorobanțul, Degețelul, Sfinxul"), cu forme bizare
Grădina Zmeilor () [Corola-website/Science/323772_a_325101]
-
aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate"). Aceasta se află în apropierea zonei de contact al Munților Plopișului cu Munții Meseș (în apropierea izvoarelor Barcăului) și se suprapune sitului de importanță comunitară Tușa - Barcău. Arealul reprezintă o zonă naturală constituită pe șisturi cristaline acoperite cu conglomerate (gresii, argile și nisipuri), ce include un sector de pădure (făgete pure de dealuri și făgete amestecate), o zonă de pajiște și două izbucuri ("Izbucul Mare" și "Izbucul Mic
Rezervația peisagistică Tusa-Barcău () [Corola-website/Science/323780_a_325109]
-
sanguinea"), păducel ("Crataegus monogyna"), porumbar ("Prunus spinosa"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"), afin ("Vaccinium myrtillus"), zmeur ("Rubus idaeus"). La nivelul ierburilor este întâlnită o plantă erbacee din familia cruciferelor ("Brassicaceae"), cunoscută sub denumirea populară de colțișor ("Dentaria bulbifera"). În arealul rezervației este semnalată prezența unei insecte cunoscută sub denumirea populară de cosaș-de-munte-cu-picioare-roșii ("Odontopodisma rubripes"), specie (din familia "Acrididae") protejată prin "Directivă Consiliului European" (anexă I-a) 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor
Rezervația peisagistică Tusa-Barcău () [Corola-website/Science/323780_a_325109]
-
forme de relief impuse de structură și petrografie, prin prezența de zone depresionare tipic subcarpatice, precum și printr-un contact brusc cu câmpia sudică, prin intermediul unei înguste fâșii de glacis. De pe versanții sudici izvorăsc râuri precum Tohani (Ghighiu), Năianca și Sărata. Arealul aparține bazinelor hidrografice ale Buzăului și Ialomiței. Se întîlnesc aici 3 tipuri de zone de vegetație datorită unei mari varietăți de condiții de microclimat: stepă, silvostepă și pădure. Au fost desemnate aici următoarele arii protejate: Dealul Istrița aflat la nivelul
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
întîlnesc aici 3 tipuri de zone de vegetație datorită unei mari varietăți de condiții de microclimat: stepă, silvostepă și pădure. Au fost desemnate aici următoarele arii protejate: Dealul Istrița aflat la nivelul zonei somitale și situl Stânca Tohani aflat în arealul de vest. Administrativ se întinde pe teritoriul județelor Buzău (preponderent) și Prahova. Spre sud se află în apropiere DN1B împreună cu Magistrala CFR 500 - pe porțiunile dintre Buzău și Ploiești, iar spre est DN10 Buzău - Brașov. Particularitățile locale de climă și
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
situate la nivelul vârfului, unde se află și o stație de monitorizare seismică. Turismul beneficiază atât de pe urma existenței unui mare număr de geomorfosituri și a existenței stațiunii balneoclimatice de interes local Sărata Monteoru, cât și de pe urma unor obiective istorice din arealul Pietroasele-Năeni, sau a accesului la podgorii prin Drumul Cramelor - prelungire spre est a Drumui Vinului prahovean. (sub a căror titulatură se regăsesc: "Culmea Istrița", "Dealu Mare", "Dealul Ciortea", "Dealurile Cepturei") sunt cunoscute și sub denumirea de Culmea Istrița-Dealu Mare-Ceptura și
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
de secetă poate fi frecvent, în special Seceta este frecventă la nivelul versanților sudici. Râurile Cricovul Sărat, Nișcov și Buzău circumscriu masivul deluros în zonele de vest, nord și est. De pe versanții sudici izvorăsc râurile Tohani (Ghighiu), Năianca și Sărata. Arealul aparține bazinelor hidrografice ale Buzăului (râul Nișcov) și Ialomiței (râurile Cricovul Sărat, Tohani-Ghighiu, Năianca și Sărata). Ape minerale se găsesc în principal în arealul geografic al stațiunii Sărata Monteoru și sunt cloruro-sodice, sulfatate, sulfuroase, bromurate și iodurate sau cu mineralizare
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]