6,215 matches
-
Judas, germ. Judas Gesicht, oland. Judas tronie etc.). Și scriitorii (chiar și cei evrei) au utilizat imaginea stereotipă a evreului cu nas mare și acvilin. Pentru Moses Gaster, de exemplu, nasul mare și o față prelungă, care continua cu o barbă ascuțită, erau tipice pentru evreul galițian <endnote id="(261, pp. 92 și 167)"/>. „De când mă stabilisem În Franța - gândește Heinrich Heine, cel imaginat de H. Eulenberg -, nu mai eram obișnuit să se reproșeze cuiva obârșia sa evreiască. De altfel, nasul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și el „nas uscat și Înco voiat” <endnote id="(435, p. 150)"/>. Formula pare să fie preluată de la Calistrat Hogaș, al cărui personaj, crâșmarul Avrum din nordul Moldovei, are „nasul uscat și coroiat, cu fața lungă și Înfășurată Într-o barbă sălbatică și terminată În furculiță, dar mai ales cu nelipsiții săi perciuni...” <endnote id="(439, p. 83)"/>. Isaac Bashevis Singer apelează de ase menea la această tehnică portretistică. Într-unul din romanele sale, de exemplu, un personaj feminin are „nasul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
armeni, georgieni, oseți etc. - susțin antropologii - „nasul acvilin consti- tuie regula, și nu excepția”. În schimb, „printre adevărații semiți (cum ar fi beduinii puri, necorciți), această formă de nas nu apare mai deloc” <endnote id="(661, p. 83)"/>. 2. Păr, barbă și perciuni rituali În anul 1787, contele Maurice d’Hauterive Îi prezenta domnitoru- lui Alexandru Ipsilante un „memoriu”, scris În urma unei călătorii prin Moldova efectuate În 1785. În Mémoire sur l’état ancien et actuel de la Moldavie, diplomatul francez acuză
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
face un portret caricatural destul de asemănător : „Străzile orașelor sunt din ce În ce mai mult invadate de acești străini cu lungi sutane negre, cu perciuni ca urechi de câine, care se ivesc dintr-o pălărie rotundă de un negru Înverzit de intemperii [...], cu lungi bărbi negre și roș covane, care se feresc de foarfece ca de un blestem, cu obrajii ca pergamentul, cu spinarea Încovoiată ca pentru a opune un resort loviturilor de bâtă de care lumea creștină nu-i cruță nici- odată” <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
odată” <endnote id="(125, p. 156)"/>. Cam tot atunci, În 1840, descriindu-l pe evreul din Iași, scriitorul român Alecu Russo vorbește și el despre „cei doi zulufi indispensabili, coborând În lungul tâmplelor și Încurcându-se de obicei Într-o barbă, pe care niciodată n-o rade” <endnote id="(366)"/>. La rândul său, Ion Ghica descrie un „ovrei muscălit”, cu „obrazul numai mustăți și favorite dese, albe și zbârlite” <endnote id="(824, p. 158)"/>. De fapt, În epocă, imaginea evreului era
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Ion Ghica descrie un „ovrei muscălit”, cu „obrazul numai mustăți și favorite dese, albe și zbârlite” <endnote id="(824, p. 158)"/>. De fapt, În epocă, imaginea evreului era cam aceeași peste tot În Europa Centrală și de Est : „[Evreii] aveau bărbi și chestiile acelea, perciuni - spune un polonez intervievat de Claude Lanzmann. Oricum, nu erau frumoși. Și mai și puțeau” <endnote id="(835, p. 114)"/>. Dar nu numai figura evreului era asemănătoare În această zonă, ci și modul caricatural de a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Iată-l, de exemplu, pe un contemporan al contelui d’Hauterive, Johann Pezzl (Skizze von Wien, 1786), descriindu-i pe Ostjuden din Viena, și nu din vreun târg moldovenesc uitat de lume : „Înfășurați În negru din cap până-n picioare, cu bărbi și cu tot părul Învârtit În noduri, [evreii polonezi] seamănă cu niște sperietori de ciori : o satiră vie a Poporului Ales”. Pentru locuitorii din Viena Luminilor, acest costum exotic era văzut „ca de teatru”, cum se exprimă Larry Wolff <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o satiră vie a Poporului Ales”. Pentru locuitorii din Viena Luminilor, acest costum exotic era văzut „ca de teatru”, cum se exprimă Larry Wolff <endnote id="(387, p. 159)"/>. Similar erau percepuți și la Paris evreii din estul continentului, cu „bărbi lungi și vâlvoi” <endnote id="(530, p. 174)"/>. Doar la unii scriitori ruși evreul apărea câteodată diferit. Imaginea „puiului de pasăre jumulit”, folosită de Gogol (Taras Bulba, 1835) pentru a-l descrie pe Iankel - „evreul arhetipal al literaturii ruse” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și roșie. Lângă urechi nu se tunde părul capului, ci se lasă niște cosițe lungi, care Întotdeauna se Încrețesc și se cheamă «peisă, lature sau margin» sau «perciuni». Perciunii sunt atunci de lungimea prescrisă, dacă se ajung capetele lor sub barbă. Barba și mustățile nu se rad nici tund, ci se poartă În lungimea naturală” <endnote id="(126, pp. 7-8)"/>. În colindele populare românești apar unele remarci privind acest mod „păgân” de a purta părul și barba : „Șede, șede-on jid bătrân
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
roșie. Lângă urechi nu se tunde părul capului, ci se lasă niște cosițe lungi, care Întotdeauna se Încrețesc și se cheamă «peisă, lature sau margin» sau «perciuni». Perciunii sunt atunci de lungimea prescrisă, dacă se ajung capetele lor sub barbă. Barba și mustățile nu se rad nici tund, ci se poartă În lungimea naturală” <endnote id="(126, pp. 7-8)"/>. În colindele populare românești apar unele remarci privind acest mod „păgân” de a purta părul și barba : „Șede, șede-on jid bătrân,/ Cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ajung capetele lor sub barbă. Barba și mustățile nu se rad nici tund, ci se poartă În lungimea naturală” <endnote id="(126, pp. 7-8)"/>. În colindele populare românești apar unele remarci privind acest mod „păgân” de a purta părul și barba : „Șede, șede-on jid bătrân,/ Cu barba de păr păgân” <endnote id="(713, p. 278)"/>. „Dispar cu Încetul [...] perucile la femeile cele măritate - Își Încheie Dimitrie Dan descrierea modului În care Își purtau părul evreii din Bucovina -, care nu-și mai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și mustățile nu se rad nici tund, ci se poartă În lungimea naturală” <endnote id="(126, pp. 7-8)"/>. În colindele populare românești apar unele remarci privind acest mod „păgân” de a purta părul și barba : „Șede, șede-on jid bătrân,/ Cu barba de păr păgân” <endnote id="(713, p. 278)"/>. „Dispar cu Încetul [...] perucile la femeile cele măritate - Își Încheie Dimitrie Dan descrierea modului În care Își purtau părul evreii din Bucovina -, care nu-și mai taie părul Înainte de cununie” <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-lea : „Totul Îi deosebea [pe evrei] de români, și totul Îi făcea pe aceștia să se revolte sau să se Îngrijească. Portul atât la evrei, cât și la evreice era deosebit ; bonetele acelea de catifea garnite cu blană, antereele lungi, barbele inculte și prolixe și perciunii cei interminabili, iar la femei perucele mari și păroase de pe cap cu cărarea lor lată (femeile la măritare Își tăiau părul) care se vedea de la o poștă că-i artificială, toate acestea te izbeau ca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
România, Polonia, Rusia), scriitorul evreu Aaron Liebermann, glumind cu amărăciune, scria că perciunul ritual al evreului este „atât de răsucit și de lung, precum este exilul nostru” <endnote id="(245, p. 405)"/>. Desigur, acest mod de a purta părul și barba nu este impus de vreo tradiție nebuloasă și nedeterminată, ci de foarte vechi și precise reglementări rituale, care au autoritatea legilor transmise de Dumnezeu lui Moise, fiind consemnate În Tora. De pildă : „Să nu vă rotunjiți pletele capului vostru și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
tradiție nebuloasă și nedeterminată, ci de foarte vechi și precise reglementări rituale, care au autoritatea legilor transmise de Dumnezeu lui Moise, fiind consemnate În Tora. De pildă : „Să nu vă rotunjiți pletele capului vostru și să nu-ți retezi colțurile bărbii” (Leviticul 19, 27). Din perspectiva creștinismului folcloric, unele legende populare românești Încearcă să explice de când și de ce au evreii astfel de obiceiuri legate de portul părului, dar - evident - personajul central al poveștii nu mai este Moise, ci Isus. Conform legendelor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu este o regulă. „Fiecare dintre termeni poate să primească o valoare pozitivă sau negativă În distincția pe care o stabilește Între sine și ceilalți” <endnote id="(108, p. 227)"/>. Cert este că modul În care oamenii Își poartă părul/barba - subliniază Vintilă Mihăilescu - „a servit și servește Încă drept operator cultural al unor departajări Între «noi» și «ei»” <endnote id="(552, p. 107)"/>. În legendele populare bulgare, de exemplu, românii apar mereu ca pletoși, pornindu-se de la asocierea omofonă dintre
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
acestora din urmă <endnote id="(77, pp. 278-279)"/>. La acestea putem adăuga și o zicală maghiară depreciativă, care atribuie românilor pilozitate excesivă : Szörös talpu Oláh („Valah cu păr pe talpă”). Pentru creștini, modul evreilor ortodocși de a-și purta părul, barba și perciunii rituali marchează mai mult decât o diferență culturală. Iată câteva zicale populare, uzuale În zona de care mă ocup : despre un lucru respingător polonezii obișnuiesc să spună „Frumos ca o barbă de evreu” <endnote id="(70, p. 180
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreilor ortodocși de a-și purta părul, barba și perciunii rituali marchează mai mult decât o diferență culturală. Iată câteva zicale populare, uzuale În zona de care mă ocup : despre un lucru respingător polonezii obișnuiesc să spună „Frumos ca o barbă de evreu” <endnote id="(70, p. 180)"/>, iar despre un om Înglodat „până peste cap În datorii” tot ei spun : „A sărutat evreul pe barbă” <endnote id="(127, p. 89)"/>. Proverbial pentru lungimea bărbii sale a devenit, În toată Europa
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de care mă ocup : despre un lucru respingător polonezii obișnuiesc să spună „Frumos ca o barbă de evreu” <endnote id="(70, p. 180)"/>, iar despre un om Înglodat „până peste cap În datorii” tot ei spun : „A sărutat evreul pe barbă” <endnote id="(127, p. 89)"/>. Proverbial pentru lungimea bărbii sale a devenit, În toată Europa, legendarul „Evreu rătăcitor”. În folclorul finlandez el este numit „Pantofarul din Ierusalim”, iar zicala „O barbă lungă ca aceea a Pantofarului din Ierusalim” este dublată
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
obișnuiesc să spună „Frumos ca o barbă de evreu” <endnote id="(70, p. 180)"/>, iar despre un om Înglodat „până peste cap În datorii” tot ei spun : „A sărutat evreul pe barbă” <endnote id="(127, p. 89)"/>. Proverbial pentru lungimea bărbii sale a devenit, În toată Europa, legendarul „Evreu rătăcitor”. În folclorul finlandez el este numit „Pantofarul din Ierusalim”, iar zicala „O barbă lungă ca aceea a Pantofarului din Ierusalim” este dublată de o explicație comică : „El a vrut să Înghită
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În datorii” tot ei spun : „A sărutat evreul pe barbă” <endnote id="(127, p. 89)"/>. Proverbial pentru lungimea bărbii sale a devenit, În toată Europa, legendarul „Evreu rătăcitor”. În folclorul finlandez el este numit „Pantofarul din Ierusalim”, iar zicala „O barbă lungă ca aceea a Pantofarului din Ierusalim” este dublată de o explicație comică : „El a vrut să Înghită un cal și acestuia i-a rămas afară numai coada” <endnote id="(120, p. 137)"/>. Dar toate acestea nu ar fi decât
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dublată de o explicație comică : „El a vrut să Înghită un cal și acestuia i-a rămas afară numai coada” <endnote id="(120, p. 137)"/>. Dar toate acestea nu ar fi decât o primă fixare a „distanței culturale”. Foarte adesea, barba și părul evreului Îi dau acestuia o Înfățișare demonică. Conform unui vechi proverb german, „evreii cinstiți” sunt un fel de ființe fantastice, diavolești, cu semne fiziologice neumane : ei „au păr În palmă” (Die ehrlichen Juden het Haar in der Hand
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
păr În palmă” (Die ehrlichen Juden het Haar in der Hand) <endnote id="(3, p. 69)"/>. Chiar În zilele noastre, În 1985, un informator popular din sud-estul Poloniei declara că evreii „arătau ca diavolii” pentru că „se Îmbrăcau În negru, aveau bărbi lungi și purtau saci În spinare” <endnote id="(70, p. 120)"/>. Un vechi proverb polonez și german completează această imagine : „Crezuse că-l apucase pe evreu de barbă, dar Îl prinsese pe Diavol de coarne” <endnote id="(70, p. 176
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
declara că evreii „arătau ca diavolii” pentru că „se Îmbrăcau În negru, aveau bărbi lungi și purtau saci În spinare” <endnote id="(70, p. 120)"/>. Un vechi proverb polonez și german completează această imagine : „Crezuse că-l apucase pe evreu de barbă, dar Îl prinsese pe Diavol de coarne” <endnote id="(70, p. 176, și 3, pp. 62-63)"/>. Mai mult decât atât, dacă evreul este - așa cum vom vedea - hărăzit Diavolului, atunci barba și perciunii săi rituali sunt și ei destinați acestuia din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
completează această imagine : „Crezuse că-l apucase pe evreu de barbă, dar Îl prinsese pe Diavol de coarne” <endnote id="(70, p. 176, și 3, pp. 62-63)"/>. Mai mult decât atât, dacă evreul este - așa cum vom vedea - hărăzit Diavolului, atunci barba și perciunii săi rituali sunt și ei destinați acestuia din urmă. Nu Întâmplător, „lucruri drăcești” sunt considerate În popor nu numai fire din barba unui evreu oarecare, ci și cele din barba unui mare rege iudeu din Antichitate. Într-o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]