5,695 matches
-
cultural puternic și inima Bizanțului (și putem afirmă că chiar a întregului creștinism), arta capătă o direcție ascendentă care incearca sa duca omul spre Dumnezeu. În plan muzical apar două mari școli de psaltichie: școală aghiopolită, renumită pentru măiestria punerii cântărilor după podobii (cântări model) și școala constantinopolitană, născută în Mănăstirea Studion, renumită pentru adâncimea duhovniceasca a frazelor care trebuiau cantate. În biserică se vor forma grupuri de cântăreți conduse de un protopsalt, care era cel mai mare și de regulă
Muzica bizantină () [Corola-website/Science/307597_a_308926]
-
Psaltica are opt glasuri sau ehuri, fiecare cu o tonica și scară (gamă) proprie, iar gamă se scrie astfel: NI PA VU GA DI KE ZO NI corespondent în muzică liniară cu DO RE MI FĂ SOL LA ȘI DO. Cântarea psaltica are o notație proprie. Semnele muzicii psaltice se împart în semne urcătoare, semne coborâtoare și semne temporale și ison. Astfel, isonul nici nu urca, dar nici nu coboară - păstrează același sunet. Semnele urcătoare sunt: oligonul care urcă un ton
Muzica bizantină () [Corola-website/Science/307597_a_308926]
-
Cântăreața afirmă într-un interviu (acordat lui Horia Blidaru) că n-a vrut și n-a făcut „carieră din cântat”. „Nu mi-am propus niciodată să cânt pentru a avea succes, ci pentru a mângâia sufletuc celor care au izvodit cântarea.” (Dintr-un interviu acordat “Opiniei studențești”, nr. 1-2 (8-9) an II, ian.-febr. 1975) A absolvit cursurile Universității din București, secția limbi clasice (latină și greacă veche) și a fost profesoară de latină în liceu. Cântăreața mărturisește: „(...) era de așteptat
Florica Ungur () [Corola-website/Science/307616_a_308945]
-
măsură la crearea unei stări “poetice” greu de înlăturat din sufletul ascultătorului. Cântecul, chiar cel de joc, îmbracă o dulce aureolă melancolică, el se circumscrie vieții rurale din care a isvorît, înnobilînd satul și oamenii lui.” (Lucian Steia, "Marginalii la cântările Floricăi Ungur", în: Alma Mater, nr. 9-10 (33-34), an V, octombrie-noiembrie 1973) „Cântecul Floricăi Ungur pune un strop de fericire în fiecare inimă. Cântecul ei preamărește omul, viața, iubirea în firescul și sublimul lor”. (Ioan Laza, ziarist, "Farmecul unui glas", Crișana
Florica Ungur () [Corola-website/Science/307616_a_308945]
-
de sfârșit de an școlar, pe scena Căminului Cultural din Grănicești. Mai târziu, între anii 1973-1977 apare pe scena Casei de Cultură din Rădăuți, împreună cu Orchestra Populară “Brădulețul” dirijată de Mircea Băncescu. În anul 1977 obține premiul I la Festivalul „Cântarea României”, iar inspectorul școlar Ioan Paulencu a recomandat-o Ansamblului artistic „Ciprian Porumbescu” din Suceava unde în urma unui concurs a fost admisă și angajată la această prestigioasă instituție. Aici l-a cunoscut pe maestrul și folcloristul George Sîrbu, care i-
Margareta Clipa () [Corola-website/Science/307619_a_308948]
-
făcut mama oltean." În perioada adolescenței urmează cursurile unui seminar teologic, unde învață să cânte pe note. Absolvă în 1934 Academia Regală de Muzică din București (unde i-a avut profesori pe Constantin Brăiloiu, Ion Chirescu), în 1943 Școala de cântări bisericești (aflată sub patronatul Sfintei Mitropolii a Ungro-Vlahiei și Arhiepiscopiei Bucureștilor), iar în 1945 termină studiile liceale la Liceul „Matei Basarab” din București. Absolvă în 1956 Institutul Teologic de Grad Universitar din București. În 1932 este angajat ca „diseur” la
Ion Luican () [Corola-website/Science/307618_a_308947]
-
Paidușca”. S-a născut la Sinoe, la 22 septembrie 1954, a absolvit Colegiul pedagogic “Constantin Brătescu”, promoția 1974, apoi secția de canto classic și canto popular la Școala Populară de Artă. Este dublu laureată a Festivalului “Steaua litoralului”, a Festivalului “Cântarea României”, a concursului “Floarea din grădină”, colaboratoare a Radioului, Televiziunii Române, efectuând multe turnee în țară și străinătate. “Am început să studiez muzica din clasa întâi, când cântam din repertoriul Irinei Loghin, în mare vogă atunci, apoi, an după an, la
Sirma Granzulea () [Corola-website/Science/307624_a_308953]
-
cultural Lipovu, de participare la spectacole, de îndrumare periodica de către Paula Dogăroiu în cadrul Școlii de artă din Craiova.După ce câștigase fazele intercomunale și interjudețene în ziua de 28 mai 1977 Vasilica Dinu a participat la faza națională a Festivalului Național „Cântarea României“.Absolvind treaptă I de liceu, în toamna anului 1977 Vasilica Dinu s-a orientat către Grupul Școlar „Electroputere“ din CraiovaRemarcarea stilului interpretativ și al telentului fetiței de 17 ani s-a evidențiat în cadrul programului prezentat de județul Dolj în
Vasilica Dinu () [Corola-website/Science/307625_a_308954]
-
fete (de la 1 septembrie 1860), "Școala de adulte" (de la 1 septembrie 1911 până în 1943), frecventată de călugărițele cu vârsta sub 50 de ani, care nu au absolvit clasele primare, Seminarul monahal pentru călugărițe (1948-1950), dar și școala monahală și de cântări bisericești (începând din 1940). După maica Eufrosina Lazu, au urmat ca starețe arhimandrita Eugenia Negri (1887-1894) și arhimandrita Veniamina Hermeziu (1894-1904). Mănăstirea Văratec a fost afectată de un incendiu în noaptea de 10/11 iunie 1900, arzând atunci cea mai
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
și cu totul originală prin culoarea sa bogată în rezonanțe grave, fiind pusă in valoare de către interpretă cu o virtuozitate și o agilitate ce rivalizează cu aceea a instrumentiștilor populari. Stăpânirea deplină a tehnicilor vocale și a resurselor expresive specifice cântării populare și libertatea deplină de exprimare pe care i-o dă ea interpretei, favorizează cu atât mai mult împlinirea artei sale în plan emoțional, forța comunicării prin care Mioara Velicu reușește să dezvăluie un tip de sensibilitate cu totul aparte
Mioara Velicu () [Corola-website/Science/306503_a_307832]
-
(în limba sanscrita: भगवद्गीता - "Bhagavad Gītă", "Cântarea lui Dumnezeu" sau "Cântecul divin") este un vechi text epic sanscrit cuprinzând 700 de versete (sau 701 după unele recenzii) din Mahabharata ("Bhishma Parva" capitolul 25 - 42). Krishna, așa cum îl numește autorul că Bhagavan (cel divin) și chiar versurile însele
Bhagavad Gita () [Corola-website/Science/306739_a_308068]
-
obține răspuns, ci pentru a comunica o idee sau o atitudine. În poezia „Scrisoarea III” de Mihai Eminescu interogația retorică exprimă mirarea lui Baiazid când vede că domnul unei țărișoare îndrăznește să-l înfrunte. Interogația retorică este întâlnită și în „Cântarea României” de Alecu Russo, autorul adresându-se patriei, ca și cum aceasta ar fi o persoană, întrebând-o „de ce zâmbetul tău e așa de amar” sau „pentru ce curg lacrămile tale?”. De asemenea, în „De-abia plecaseși” de Tudor Arghezi interogația retorică
Interogație retorică () [Corola-website/Science/307852_a_309181]
-
considerată azi pierdută. Sunt reliefate, într-o altă lucrare, vremurile din timpul celei de-a treia domnii a lui Alexandru Șuțu, caracterizate prin frământări sociale ce au culminat cu răscoala lui Iordache Olimpiotul. Revoluția de la 1821 este relatată în „Jalnica cântare a lui Zilot”, unde conducătorul Eteriei grecești este descris cu ură, în timp ce Tudor Vladimirescu are parte de unul dintre cele mai frumoase portrete memorialistice. Evenimentele ulterioare mai importante sunt consemnate fie prin scurte însemnări, fie prin poezii ocazionale. O a
Zilot Românul () [Corola-website/Science/307947_a_309276]
-
înălțimile produse. Se presupune că muzica vocală la începuturi folosea intens acest efect. El a căpătat un rol expresiv atunci când ponderea utilizării sale a scăzut simțitor (a fost înlocuit de saltul între înălțimi), fiind ales numai pentru anumite momente pe parcursul cântării. Mai târziu, a fost adoptat de muzica instrumentală, cu precădere în rândul instrumentelor capabile de a-l produce. Procedeul este răspândit în muzica folclorică, mai ales în Răsăritul Europei și Asia. este prezent și în folclorul muzical românesc (în muzica
Glissando () [Corola-website/Science/308367_a_309696]
-
stat ca strungar, iar în 1980 a fost înrolat pentru câteva luni în Forțele Terestre Române, unde a întâlnit mai mulți muzicieni care făceau armata. Împreună au fondat formația Fundal, cu Păscu solist și toboșar. Formația a participat la festivalul "Cântarea României". În 1982 și-a terminat stagiul militar, iar formația Fundal s-a întors la Mediaș, unde Păscu a fost descoperit de postul românesc de radio "Radio Vacanță". A fost invitat să participe la concertele dedicate tinerilor și difuzate pe
Ioan Gyuri Pascu () [Corola-website/Science/308449_a_309778]
-
producerea iaurtului, mașini de încălzit farfurii, fiare de călcat, ibrice, evantaie, cântare de uz casnic Inclusiv: Instalarea aparatelor Exclusiv: Aparatele care sunt încorporate în structura clădirii (formare de capital); mici aparate și ustensile ne-electrice de uz casnic (05.4); cântare de uz personal și cântare pentru copii (12.1.2). 05.3.3 Repararea aparatelor de uz casnic (S) Exclusiv: Instalarea aparatelor importante de uz casnic 05.4 Produse din sticlă, tacâmuri și veselă și ustensile de uz casnic (SD
jrc3179as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88335_a_89122]
-
farfurii, fiare de călcat, ibrice, evantaie, cântare de uz casnic Inclusiv: Instalarea aparatelor Exclusiv: Aparatele care sunt încorporate în structura clădirii (formare de capital); mici aparate și ustensile ne-electrice de uz casnic (05.4); cântare de uz personal și cântare pentru copii (12.1.2). 05.3.3 Repararea aparatelor de uz casnic (S) Exclusiv: Instalarea aparatelor importante de uz casnic 05.4 Produse din sticlă, tacâmuri și veselă și ustensile de uz casnic (SD) - Articole de sticlă și cristal
jrc3179as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88335_a_89122]
-
de călcat, cutii poștale, biberoane, sticle de termos și cutii pentru înghețată - Repararea acestor articole Exclusiv: Echipamente de iluminat (05.1.1); aparate electrice de uz casnic (05.3.1/2); farfurii, tacâmuri și pahare din carton (05.6.1); cântare de uz personal și pentru copii (12.1.2). 05.5 Unelte și echipamente pentru casă și grădină (D, SD) - Echipamente și unelte cu motor, cum ar fi mașini de găurit, fierăstraie, tractoare de grădină, cositoare cu motor, cultivatoare, fierăstraie
jrc3179as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88335_a_89122]
-
in care sunt practicate este, de asemenea, alegerea individului. Hindușii efectueaza ritualuri zilnice cum ar fi închinatul în zori, după baie (de obicei la un altar de familie, include aprinderea unei lămpi și ofrande oferite zeităților), recitarea din cărți religioase, cântarea imnurilor devoționale, yoga, meditație, scandarea mantrelor și altele. Ritualurile Vedice de sacrificiu prin foc (Yajna) și cântarea imnurilor Vedice sunt practicate la ocazii speciale cum ar fi o nuntă hindusă. Alte evenimente de viață majore, cum ar fi ritualuri după
Hinduism () [Corola-website/Science/302996_a_304325]
-
în zori, după baie (de obicei la un altar de familie, include aprinderea unei lămpi și ofrande oferite zeităților), recitarea din cărți religioase, cântarea imnurilor devoționale, yoga, meditație, scandarea mantrelor și altele. Ritualurile Vedice de sacrificiu prin foc (Yajna) și cântarea imnurilor Vedice sunt practicate la ocazii speciale cum ar fi o nuntă hindusă. Alte evenimente de viață majore, cum ar fi ritualuri după moarte, includ yajna si incantarea de mantre Vedice.
Hinduism () [Corola-website/Science/302996_a_304325]
-
a înființat prima societate a femeilor române din Pesta. Întors în țară, funcționează timp de optsprezece ani, ca profesor la Școala Normală din Arad. Predă la catedra de „gramatică și concept românesc”, dar a fost și profesor de tipic și cântare bisericească. La Arad s-a dedicat pedagogiei, dar și luptei pentru drepturile culturale ale românilor. Pe lângă implicarea lui în mișcarea națională, Diaconovici-Loga a desfășurat în această perioadă și o bogată activitate ca scriitor. În 1818 publică la Buda Ortografia sau
Constantin Diaconovici Loga () [Corola-website/Science/303028_a_304357]
-
Liturghia bizantină reprezintă euharistia în ritul bizantin. Precum toate riturile creștine, ritul bizantin are propriile rugăciuni și cântări pentru sărbătorirea euharistiei. Ca orice euharistie, liturghia în ritul bizantin are două părți principale, și anume: Totuși, ofertoriul poate fi disociat de restul liturghiei euharistice, încât pregătirea darurilor împreună cu rugăciunile ofertoriului constituie o ceremonie specială numită proscomidie sau proteză. Ritul
Liturghia ortodoxă (bizantină) () [Corola-website/Science/302130_a_303459]
-
cu tipicele, fie cu vecernia. În cazul în care e împletită cu tipicele, conține o pregătire, o formulă trinitară, trei antifoane intercalate cu două sinapte, o procesiune de intrare cu evangheliarul, un isodicon, rugăciunea trisagiului și trisagiul, prochimenul, citirea apostolului, cântarea aleluii, citirea evangheliei, eventual predica, și ectenia stăruitoare. În cazul în care liturghia cuvântului este împletită cu vecernia, se procedează în modul următor: se începe vecernia în mod solemn, ca pentru liturghie. Aceasta continuă până la procesiunea de intrare, care se
Liturghia ortodoxă (bizantină) () [Corola-website/Science/302130_a_303459]
-
două părți ale trisagiului: «Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi.», și din nou trisagiul întreg, cu voce puternică. La Paști, Crăciun și Bobotează, inclusiv la liturghiile privegherii din ajun, precum și la oricare liturghie când ar fi și botez, în locul cântării trisagiului, se cântă stihul următor: «Câți în Christos v-ați botezat, în Christos v-ați și îmbrăcat. Aleluia!» La sărbătorile crucii, trisagiul e înlocuit cu tropul următor: «Crucii tale ne închinăm, Christoase, și sfântă învierea ta o lăudăm și o
Liturghia ortodoxă (bizantină) () [Corola-website/Science/302130_a_303459]
-
arta folosirii instrumentelor muzicale, mai ales a "kitharei"), în practicarea dansului și a exercițiilor fizice (călărie, conducerea carului), căpătând probabil, și unele cunoștințe științifice. La 16 ani a fost ales de compatrioții săi conducător al tinerilor însărcinați a celebra prin cântări și jocuri aniversarea glorioasă a Salaminei. Frumusețea-i contribuise, pe lângă talentele sale, în a dobândi această cinste. N-avea însă o voce sonoră, de aceea a si fost scutit mai pe urma a se supune datinei, care cerea ca poetul
Sofocle () [Corola-website/Science/302495_a_303824]