6,191 matches
-
ce știu ele, rosti Gheorghiță printre lacrimile ce-i cădeau din ochi. Ajunși la poarta curții, băiatul o deschide și trage căruța în ogradă, chemându-le pe soră-sa și maică-sa să-l ajute pe Costache ca să coboare din căruță și să-l îngrijească. − Vai de mine, Costache, da ce-ai pățit omule? Unde te-ai lovit, cum ai căzut, ce ai pățit la cap? întreabă speriată Maria. Fără să aștepte răspunsul, dă fuga în casă, caută un cearșaf mai
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
dă fuga în casă, caută un cearșaf mai vechi, dar spălat de curând și-l rupe în fâșii, apoi aleargă spre grădină, rupe câteva frunze de ciumăfaie și se întoarce la Costache care, ajutat de Emilia și Gheorghiță, coborâse din căruță și s-a întins, pe partea dreaptă, pe prispa casei. Emilia, speriată când a văzut rana de la capul lui taică-su, fugi, cu ochii în lacrimi spre bucătărie și aduse un vas cu apă caldă ca să spele rana ce sângera
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
am lăudat pentru gândul cel bun de a săpa la hotar o fântână apoi am mers lacapătul ogorului nostru și m-am și apucat de coasă. Gheorghiță a adunat un braț de ovăz proaspăt cosit și l-a pus în căruță când, dintr-odată am văzut pe cei doi vlăjgani ai Mariței venind în goană spre mine și fără să spună o vorbă au început să dea în mine, parcă pe întrecute. Loveau peste tot, eram căzut jos și ei mă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de viu, să se sature de pământ”, urla cât putea Ion al Mariței. Ion Barzu și oamenii lui i-au prins de brațe și i-au domolit de a apucat bietul Gheorghiță să mă ajute și să mă ridice în căruță, ca să mă aducă acasă. Maria se gândea că iar încep procese și judecăți, bani cheltuiți pe avocați, drumuri la Vaslui și oftând din rărunchi, exclamă: „Of, Doamne, cu ce-am greșit noi că trebuie să tragem atâtea ponoase?” − Lasă, Marie
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
deschise portița mică și spre bucuria lui, ochii săi întâlniră oaspeți dragi inimii sale: pe mama Elena, soacra lui de la CurseștiDeal însoțită de fiul ei, Ghiță Cocuz, și cumnatul lui precum și socrul acestuia, Negruș. Deschide poarta mare ca să poată intra căruța, apoi ajută pe mama Elena să coboare, îi sărută mâna și o îmbrățișează ca un ginere iubitor cei era și-l ajută și pe bătrânul Negruș. Cumnatusău Ghiță deshămase caii și le pusese în față un braț de fân apoi
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
este iar frate-su îi spuse: − Apăi, Marie, noi ne ducem oleacă prin târg, la fierar și pe la prăvăliile negustorilor. Ne întoarcem mai târziu, o luăm pe mama și-om pleca de unde am venit, spuse Ghiță și se îndreptă spre căruță. Sfatul mamei Elena cu fata ei și nepoții a continuat și după vreo două ceasuri de la plecarea bărbaților la târg se întoarse acasă Mihăiță. O îmbrățișă și el pe bunica cu dragoste după ce-i sărutase mâna și întrebă, cu oarecare
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
un scăunel mic aproape de bunica, ce-l mângâia cu dragoste pe păr, spunând cu glasul scăzut „flăcăul bunicăi, flăcău, să crești mare, harnic și deștept ca frate-tu” apoi răspunse întrebărilor puse de nepot: − Apăi, măi băiete, am venit cu căruța lui feciorumeu Ghiță, am coborât din Cursești-Deal ieri, am dormit az-noapte la ei. Apăi cuscrul Negruș și Ghiță având treabă la Pungești, m-am gândit să vin și eu cu ei ca să văd ce mai faceți și să iau ceva
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și face cruce și adaugă: „azi lucrez la școală până spre seară, la noapte merg să fac pâine și covrigi la Haim. Am să dorm altădată mai mult. S-ar putea ca mâine să merg cu tata care duce cu căruța marfă la târgul de la Puiești” spuse flăcăul și vru să iasă. Fu oprit de bunicăsa care îl întrebă dacă a fost la hora tocmită la Cursești Vale. − Am auzit că ai fost și tu la hora lui David. Ia spune
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cumpere câte ceva și să potcovească caii. Costache le zise că vrea să meargă și el, că are de rânduit ceva chirii cu niște negustori, și trebuie să treacă și pe la Hanganu. Se ridicară tustrei de la masă și se îndreptară spre căruță. Ghiță înhămă caii, Costache deschise poarta și porniră în trap ușor la vale, pe uliță. Au ajuns la fierăria lui Simion Sfrijan la care așteptau destul de mulți la rând. Au aflat că și la celălat fierar din târg stăteau destui
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
porniră în trap ușor la vale, pe uliță. Au ajuns la fierăria lui Simion Sfrijan la care așteptau destul de mulți la rând. Au aflat că și la celălat fierar din târg stăteau destui în așteptare, așa că, neavând încotro, au tras căruța în curte, au deshămat caii legându-i de mănușile căruței, și le dădu un braț de iarbă. Gândindu-se că au de așteptat vreo două ceasuri, moș Negruș propune să meargă cu toții la han, că tot avea Costache ceva de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
la fierăria lui Simion Sfrijan la care așteptau destul de mulți la rând. Au aflat că și la celălat fierar din târg stăteau destui în așteptare, așa că, neavând încotro, au tras căruța în curte, au deshămat caii legându-i de mănușile căruței, și le dădu un braț de iarbă. Gândindu-se că au de așteptat vreo două ceasuri, moș Negruș propune să meargă cu toții la han, că tot avea Costache ceva de vorbit cu Hanganu, iar Ghiță nu avu nimic împotrivă. Ajunși
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
se apropia de asfințit iar oaspeții se pregătiră de plecare. − Mulțumim din suflet pentru masa îmbelșugată și gustoasă, spuse Ghiță, dar trebuie să ne așternem la drum, ca să nu ne prindă noaptea . Eu merg să înham caii și să pregătesc căruța, spuse el și ieși pe ușă. Ceilalți mai aduseră din nou mulțumiri gazdelor pentru masa bogată iar moș Negruș și Costache ieșiră și ei după Ghiță. în sălița dintre cele două odăi, mama Elena ferindu-se să nu fie auzită
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Copiii și ei, după ea, au înțeles că neamurile apropiate sunt gata de plecare. − Să creșteți mari, dragii bunicii, sănătoși și frumoși că am să mai vin pe la voi, de mi-o ajuta cel de Sus, rosti mama Elena în timp ce căruța se îndrepta spre poartă. După plecarea rudelor de la Cursești care le-a adus vești din locurile copilăriei lui Maria, viața în gospodăria lui Costache Gheorghiu își urmă cursul, cu faptele și întâmplările obișnuite într-o așezare sătească de pe meleagurile ce
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
fiu-său să înfăptuiască ce și-a pus în gând și așeză scândurelele la locul unde le găsise, în așa fel încât să nu se vadă că a umblat cineva. Continuă să se pregătească pentru o nouă chirie, verificând starea căruței, a hamurilor și, lăsându-și caii să-și termine de ronțăit din trăistuțe, intră în casă, aruncă o privire spre copiii ce-și continuau somnul dulce de dimineață, schimbă în șoaptă câteva cuvinte cu Maria care terminase de pus merindea
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
dispăru pe uliță la vale. Mama și fetele cele mici se sfătuesc cum să le spună vestea rea celorlalți, când s-or întoarce acasă. A doua zi de dimineață, când lumina zilei începea să biruie întunericul, Costache înhămă caii la căruța pregătită de cu seară, cu care el, Maria, Emilia și Gheorghiță trebuiau să ajungă la Cursești-Deal, să ia parte la slujba de înmormântare și s-o petreacă pe ultimul drum pe mama, soacra și bunica lor. − Maria, Emilia, ați luat
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de cei mici, să hrăniți păsările și vitele. Dacă aveți vreo nelămurire, întrebați pe nașul Dârdală cu care am vorbit, sau pe vecinul Pâslă. Tu ești mare, Mihăiță, știi tot ce trebuie făcut! Pe aceste ultime cuvinte îndeamnă caii și căruța iese pe hudița ce duce spre târg. De aici luă pomenile de înmormântare ce le comandase decuseară, niște lumânări și colăceii ce se împart la înmormântare. De altfel Costache se înțelesese cu cumnatul Vasile Cocuz care lucra la primăria din
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
la Podul Verde unde Costache și Gheorghiță, după ce au oprit la fântâna cu cumpănă și ciutură, fântână săpată de Costache împreună cu taică-su, Ion Gheorghiu, au deșertat apa din ciutură în căldarea de adăpat caii, ce era purtată mereu în căruță, și le-a pus-o sub boturi. Aceștia au băut puțină și au început să fluture din cap, semn că s-au săturat. Aduseră caii la căruță, i-au înhămat din nou și apoi se așezară, cei doi bărbați cu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
apa din ciutură în căldarea de adăpat caii, ce era purtată mereu în căruță, și le-a pus-o sub boturi. Aceștia au băut puțină și au început să fluture din cap, semn că s-au săturat. Aduseră caii la căruță, i-au înhămat din nou și apoi se așezară, cei doi bărbați cu fața spre cai iar femeile stăteau spate în spate cu ei, ca să supravegheze lucrurile din căruță, nu cumva să se piardă ceva pe drum, când treceau peste
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
fluture din cap, semn că s-au săturat. Aduseră caii la căruță, i-au înhămat din nou și apoi se așezară, cei doi bărbați cu fața spre cai iar femeile stăteau spate în spate cu ei, ca să supravegheze lucrurile din căruță, nu cumva să se piardă ceva pe drum, când treceau peste vreun hop sau vreo groapă . Emilia privea cu ochii triști dealurile Pungeștiului, pădurea lui Jac Marcopol, islazurile și pădurea statului. Soarele reapăruse printre norii ce se fugăreau, parcă ușurați
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
auzi vocea lui Costache oprind caii în vârful dealului. „Gheorghiță, dă-te jos și pune piedica! Da’ s-o pui pe roata din dreapta, că cea din stânga e mai șubredă.” începeau să coboare spre Cursești-Vale, pe marginea satului. Gheorghiță sare din căruță, desface lanțul piedicii, o pune sub roata din dreapta iar Maria coboară din căruță ca să i se mai desmorțească picioarele. Emilia se dă și ea jos din căruță și făcu câțiva pași. Porniră apoi încetișor, să coboare valea, Gheorghiță ținând caii
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și pune piedica! Da’ s-o pui pe roata din dreapta, că cea din stânga e mai șubredă.” începeau să coboare spre Cursești-Vale, pe marginea satului. Gheorghiță sare din căruță, desface lanțul piedicii, o pune sub roata din dreapta iar Maria coboară din căruță ca să i se mai desmorțească picioarele. Emilia se dă și ea jos din căruță și făcu câțiva pași. Porniră apoi încetișor, să coboare valea, Gheorghiță ținând caii de căpăstru până ce ajunseră în vale, apoi după ce opriră din nou ca să despiedice
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
mai șubredă.” începeau să coboare spre Cursești-Vale, pe marginea satului. Gheorghiță sare din căruță, desface lanțul piedicii, o pune sub roata din dreapta iar Maria coboară din căruță ca să i se mai desmorțească picioarele. Emilia se dă și ea jos din căruță și făcu câțiva pași. Porniră apoi încetișor, să coboare valea, Gheorghiță ținând caii de căpăstru până ce ajunseră în vale, apoi după ce opriră din nou ca să despiedice roata, se sui lângă taică-su și plecară mai departe. încă de la intrarea în
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ținând caii de căpăstru până ce ajunseră în vale, apoi după ce opriră din nou ca să despiedice roata, se sui lângă taică-su și plecară mai departe. încă de la intrarea în sat mai multe femei care îi cunoșteau, s-au adunat lângă căruță și, după ce le dădură binețe, prinseră a vorbi despre mama Elena, rostind vorbe de mângâiere și de regret pentru pierderea unei consătence atât de cunoscută și bună mamă de familie. Ajunși la casa părintească unde Maria copilărise și pe care
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
pățit apoi se refugie în grădină, ca să nu mai dea ochii cu Maricica. Soarele asfințise, în curând trebuiau să se întoarcă de la câmp ceilalți membri ai familiei, dintr-un moment în altul trebuia să pice și Costache, care fusese cu căruța în chirie, cu marfă, la Vaslui. Săndel pândește de după colțul casei cum trebăluiesc maică-sa și Maricica, apoi privește cu ciudă în ocolul mieilor. știe care lipsește, era un berbecuț cu care se juca el „de-a împunselea” și-i
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
împrumutată de la moș Ghiță Nașcu, vasele și coșurile în care culegem și foaia de cort pe care punem corzile cu struguri, de pus la păstrare pentru iarnă; − Apăi dacă suntem gata, hai Lențâcă, Dumitre și tu Vasile suiți-vă în căruță și așezați-vă și voi cum puteți; Da’ pe mine nu mă iei, tată, mă lași singur acasă? sare Săndel; hai, te rog, ia -mă și pe mine; − Bine, bine, hai și tu, te-oi ține eu pe genunchi; Gheorghiță
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]