38,100 matches
-
faptul că principala revistă culturală britanică, The Times Literary Supplement, nu a apărut timp de un an. Având drept model mărturisit The New York Review of Books (probabil cea mai influentă revistă culturală din lume), bilunarul londonez nu face niciun rabat cititorului leneș: eseurile și recenziile sunt, de regulă, lungi, dense și solicitante din punct de vedere intelectual, reprezentând o adevărată sfidare la adresa minților anchilozate. Sigur că pentru a te bucura de conținutul - nu arareori extraordinar - al revistei trebuie să fii o
La ce bun revistele culturale by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2667_a_3992]
-
Alexan Este Marius Cruceru un teolog? Splendida lui carte, reeditată în 2013 Înconjurând muntele fericirilor. O abordare periegetică a Predicii de pe Munte 1 obligă cititorul la multe ezitări, reflexii, ocolișuri și redefiniri ale termenilor până să răspundă, eventual, afirmativ la întrebarea de mai sus. Știm că Marius Cruceru este, în sens comun, un teolog: este un reputat profesor de teologie biblică și a scris o
Podul de piatră by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2668_a_3993]
-
demult, despre terminologia trinitară a lui Augustin, „Augustin, un amator“. Dar cu noul său comentariu la cele câteva capitole din Evanghelia lui Matei autorul iese atât de curajos din „genul“ comun al discursului teologic încât obiectul discursului său își lovește cititorul frontal până la producerea unei perplexități care pune în discuție - sau în cazul cel mai profund - rediscută limitele însele ale domeniului, amintind în unele locuri rumoarea pe care au pututo produce la vremea lor, Jurnalul fericirii, Parabolele lui Iisus sau, într-
Podul de piatră by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2668_a_3993]
-
fie „dogma autonomiei esteticului”, care `l face pe criticul român să disprețuiască metodele moderne de investigație și chiar de lectură, precum și temele care deschid firesc un câmp comparatist: nu faptul că Rebreanu a fost un scriitor „mare” il interesează pe cititorul străin, de pildă, ci „mai degrabă modul specific mitteleuropean în care problematica socială și etnică se întrepătrund în structura romanului Ion” (p.19-20) etc. De asemenea, observă autorul, criteriile naționale sunt rareori acceptabile întro cercetare comparatistă, ceea ce jignește sensibilitățile oricărui
Globalizarea criticii literare by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2672_a_3997]
-
în întregime de acord, este că un adevărat istoric literar sau critic își va crea el însuși modelul teoretic al operei sale (oricare ar fi aceasta) după formația și capacitățile sale de a-și pune într-un sistem experiența de cititor profesionist, devenită „viziune”. Sigur că experiența sa, de exeget și monografist al lui Călinescu, a fost o ocazie fericită de a se confrunta cu un mare autor de texte critice, în continuă ebuliție, și că ea a funcționat ca o
Globalizarea criticii literare by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2672_a_3997]
-
fi posibilă, deoarece fiecare text în parte se sustrage uneia asemenea operații, neexistând un etalon de supraveghere totală. Deconstructivismul n-ar folosi la nimic în asemenea situație. Prefațatorul cărții Ion Măldărescu, a angajat un discurs encomiastic, care nu folosește niciunui cititor interesat de cultură, cu atât mai mult, unui specialist. Autoarea rămâne familiarizată prea bine cu ideile (nu numai contemporane!) și cu limbajele care li se cuvin, pentru ca textele să rămână bine fixate în tiparele morfosintactice ale limbii române. 4. Nicolae
PROZATORI CU ŞTAIF. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
de la subiectiv, la obiectiv! O frază de alint se impune ipso-facto: În ceea ce îl privește pe mărturisitorul din această carte, o mărturisire jenantă se impune: și-a pus gândurile în cuvinte, fără să le măsoare tăria și consecințele". Rog pe cititorul acestei notițe... critice să înlocuiască, pe orice cale, cuvântul "jenantă" cu "nobilă". Abia atunci se poate rosti adevărul despre acest puzzle, unul de reală inteligență și cultură.
PROZATORI CU ŞTAIF. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
o însușire verificată că naturile sarcastice nu evocă, ci vituperează, iar Lucian Boia face parte din această categorie. Volumul nu are atmosferă, din cauza umorilor ironice ale autorului. Lipsește acel minim patos fără de care istoria devine un sec procesverbal destinat posterității. Cititorul găsește radiografia Balcicului, nu aerul lui, dar în comparație cu precizia informației, obiecția stilistică își pierde gravitatea.
Tenha Juvah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2671_a_3996]
-
cel care decide să devină cronicar și propria cultură, ce-i permite să ateste noile comentarii publice. Încolo, dacă o carte e citită sau nu, cred că cel în cauză se descalifică singur, iar prestigiul se pierde definitiv începând cu cititorii atenți, apoi cu cei îndepărtați. Impostura în critica literară mi se pare cel mai insidios mod cu putință de a scrie. E furt și sinucidere, în egală măsură. O formă de prostituție. Sau, vorba olteanului, cea mai sigură cale de-
Insecurități lăuntrice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2673_a_3998]
-
în intenție - cum bănuiesc că a fost gândit, lumea, deci, a scriitoarei, are ceva carbonic, de răceală resemnată. Nici măcar rememorările pozitive nu vindecă hotărât starea de inconsistență afectivă. Există incandescență în portretistica Martei Petreu, dar și infinită melancolie. Firește că cititorii fideli ai Martei Petreu știu că nu e nimic nelalocul lui, căci poezia ei, la fel excelentul roman, stau sub semnul unei sofisticate poetici a morbideții. Biblioteci în aer liber subliniază, dincolo de toate, destinul unei scriitoare care-și trăiește ideile
Insecurități lăuntrice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2673_a_3998]
-
al evenimentului, constatam destule asemănări între cele două lumi: un popor mic, o întârziere a Istoriei (Ibsen număra „patru secole de întuneric”), o doză de „exotism”, o ieșire târzie de sub stăpâniri străine. De aici încolo, însă, fireștile diferențe. Dacă eu, cititorul român, mă situam confortabil în scrisul unor Hamsun, Ibsen, Sigrid Undset, cu o lectură oarecum atemporală și căutând mesaje nu doar inedite, ci și infinite dincolo de forma impecabilă, aflam acum că literatura norvegiană a ultimelor decenii traversa o oarecare tensiune
Privirea scandinavă sau despre subtext by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/2677_a_4002]
-
scos-o în afara legii. Acum apare apocrifa A șasea și a șaptea carte a arcanelor magice ale Bibliei, atribuită lui Moise, considerată una din primele cărți ale bibliotecii faustice. Sunt cărți care vor alimenta cu vise întregul Occident, vorbindu-i cititorului Renascentist despre o „artă care promitea - cum spune Îngerul rău din Faust-ul lui Marlowe - toate comorile ascunse ale naturii” (I, 103- 104). O artă care încă nu îngenunchease la piciorele științei. Dar era ea artă sau o știință? Pusă tot
În biblioteca lui Faust by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2679_a_4004]
-
citit. De luat aminte. Talentul face diferența Excelent eseul lui Mircea Mihăieș din revistaRAMURI (nr. 3, 2014) intitulat Corto Maltese, între tricoul galben și drapelul roșu. Criticul demonstrează că se poate face hermeneutică înaltă cu farmec și cu inteligență, astfel încât cititorul să parcurgă textul savant cu plăcerea cu care ar citi un palpitant roman de aventuri: „Corto e în largul său pretutindeni pentru că, asemeni lui Leopold Bloom, el e Everyman, omul comun, media aritmetică a calităților și defectelor «fragedei ființe a
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2681_a_4006]
-
Elisabeta Lăsconi Încă o mare autoare canadiană! După Alice Munro, laureata Nobel din 2013, și după Margaret Atwood, cu peste zece romane traduse în ultimele decenii, încă o autoare canadiană vine spre cititorii din România: Katherine Govier. Prozatoarea se bucură de recunoaștere în propria țară, a publicat 9 romane distinse cu premii literare de prestigiu, dar ieșirea în spațiul internațional o datorează ultimului roman, The Ghost Brush (2010 și 2011, cu titlul The
Cei doi Hokusai: fiica și tatăl by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2680_a_4005]
-
operei lui C.Conachi, Ienache Gane, pentru publicistica lui Eminescu sau ediția critică Ion Creangă. Asupra tuturor acestor preocupări bogata corespondență de față, păstrată la Arhivele Statului din București și copiată cu migală de N.Scurtu, este deosebit de relevantă, oferind cititorului o perspectivă nouă și deosebit de documentată asupra întregii sale vieți. Aportul biografic adus de acest volum, ale cărui scrisori încep în 1892 și merg până în 1941, deschide numeroase porți spre cunoașterea traiectoriei unei vieți dăruite scrisului și semenilor. Propunândui- se
Retrospectiva G.T.Kirileanu by Mircea Popa () [Corola-journal/Journalistic/2684_a_4009]
-
țărănimii noastre. Ideal ar fi ca autorul acestui serial să ne prezinte într-o bună zi și răspunsurile date de Constantin Meissner la scrisorile de față, dacă ele se păstrează pe undeva. Volumul de corespondență pe care îl prezentăm astăzi cititorilor este rodul unei munci devotate și specializate cu care Nicolae Scurtu ne-a obișnuit, mai ales în ultimii ani, prin opțiunea lui fermă spre adunarea și valorificarea corespondenței scriitorilor și a tuturor acelora care au înscris o pagină demnă de
Retrospectiva G.T.Kirileanu by Mircea Popa () [Corola-journal/Journalistic/2684_a_4009]
-
de Literatură pentru copii și tineret a Uniunii Scriitorilor din România, s-a plimbat cu micuții școlari prin minunata împărăție a Alfabetului Ghicitorilor, iar George Călin, un amfitrion la fel de darnic și primitor, după ce i-a întâmpinat pe cei mai mici cititori în Palatul de Gheață cu povești, le-a dăruit din partea lui Moș Crăciun peste o sută de cărți cu sugestivul titlu „ La poarta raiului”, o culegere de colinde românești în alcătuirea sa și a preotului protoiereu Bogdan Ionuț Stancu, apărută
Cartea – cinstită în Vâlcea. In: Destine literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/91_a_186]
-
Informația prezentată de , conform căreia ziarul ”Gândul” va rămâne doar pe internet, a fost confirmată de un comunicat de presă al publicației. Potrivit comunicatului, ziarul ”adoptă un nou model de business și, din 8 aprilie, oferă cititorilor o experiență digitală completă - online, pe iPad și pe mobil, devenind un produs media exclusiv digital.”. ”Pe 8 aprilie, ziarul lansează aplicația proprie pentru iPad și dezvăluie noua versiune a site-ului gândul.info, cu multiple funcționalități noi și un
Se confirmă: Gândul dispare de pe print, dar va rămâne online () [Corola-journal/Journalistic/26891_a_28216]
-
vinul de buturugă - zaibărul sau căpșunica -, pe care incultura gospodarilor îl consideră vin curat) - toate detaliile acestea sunt prinse de Răzvan Voncu în Istoria literară a vinului în România. Capitolele respectă regula cronologiei, scriitorii fiind analizați în succesiunea lor temporală, cititorul regăsind împărțirea uzuală din manuale: Evul Mediu, Școala Ardeleană, pașoptism, Junimea, simboliști, interbelici etc. Fiind critic literar, Voncu dă verdicte estetice, cititorului plăcîndu-i fermitatea cu care îi caterisește pe Păstorel Teodoreanu și pe N. D. Cocea, considerați îndeobște ca scriitori
Înainte și după filoxeră by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2688_a_4013]
-
în Istoria literară a vinului în România. Capitolele respectă regula cronologiei, scriitorii fiind analizați în succesiunea lor temporală, cititorul regăsind împărțirea uzuală din manuale: Evul Mediu, Școala Ardeleană, pașoptism, Junimea, simboliști, interbelici etc. Fiind critic literar, Voncu dă verdicte estetice, cititorului plăcîndu-i fermitatea cu care îi caterisește pe Păstorel Teodoreanu și pe N. D. Cocea, considerați îndeobște ca scriitori ai vinului, dar pe care autorul îi elimină sub motiv că sunt prea minori pentru a fi luați în seamă într-o
Înainte și după filoxeră by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2688_a_4013]
-
să ne întoarcem la latura criticii literare. Ce nemulțumește la volum e lipsa unui unghi de vedere care să dea tensiune capitolelor. Răzvan Voncu mărturisește în prefață că e adeptul empatiei critice în tratarea obiectului analizat (p. 11), numai că cititorul nu simte unghiul din care răzbate empatia. La o temă atît de copioasă prin numărul de scriitori mari care au atins-o, lui Răzvan Voncu i se cerea o ipoteză ingenioasă avînd rostul de a da coerență exemplelor. Autorul nu
Înainte și după filoxeră by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2688_a_4013]
-
Autorul nu are însă o ipoteză menită a aduna puzderia de texte într-o viziune potatorică. Simpla juxtapunere în ordine cronologică nu ajunge. De aceea, în afara acribiei cantitative, dată de efortul de a-i citi pe scriitori prin grila enofilă, cititorul nu-i reține alt merit. Orice istorie, indiferent că e „istoria literară a prăjiturii“ sau „istoria medicală a șnapsului“, cere o perspectivă care să decurgă dintr-o ipoteză inspirată. Cînd ipoteza lipsește, diversitatea materialului rămîne în întinderea ei împrăștiată, fără
Înainte și după filoxeră by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2688_a_4013]
-
în întinderea ei împrăștiată, fără un focar în stare a-i da sens. Volumul e ca o frunză căreia îi lipsesc nervurile în stare a-i ține turgescența, de aceea frunza se fărîmițează în secțiuni care nu comunică între ele. Cititorul simte nevoia unui punct de vedere a cărui forță să-i lege pe scriitorii invocați într-un pețiol. Fără pețiol nu am însă „sinteza epică“ (iarăși Călinescu) a detaliilor potatorice, ci enumerarea minuțioasă a citatelor. Unghiul lipsind, istoria încremenește pedagogic
Înainte și după filoxeră by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2688_a_4013]
-
Voncu revine ca la o marotă catastrofică e filoxera. Românii au avut un vin înainte de filoxeră și cu totul altul după plaga biologică din secolul al XIXlea. Numai că acesta e un criteriu extraliterar, fără putere de interpretare a operelor, cititorul rămînînd cu insatisfacția de a vedea cum cîmpul erudiției nu se strînge într-o orbită clară. Din acest motiv, capitolele pot fi citite separat, dinspre sfîrșit spre început, sau la întîmplare, căci impresia e aceeași: o carte didactică, cu multe
Înainte și după filoxeră by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2688_a_4013]
-
Pillat și-a schițat și cîteva autoportrete dincolo de timp, adresîndu-se direct posterității și încercînd să-și aproximeze locul în galeria nemuritorilor. Există la el cîteva poezii confesive, transmițînd un ultim și sintetic mesaj. Astfel piesele Poetul, De voi muri, Unui cititor peste veacuri, Umbra, Menire, Post-mortem scot mai degrabă la iveală frustrările poetului care s-a considerat uneori (pînă și el!) un neînțeles. Nici o capodoperă, din păcate, printre aceste poezii îndelung meditate. O undă de inspirație veritabilă trece doar prin celebrul
Stilul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2692_a_4017]