5,610 matches
-
de evenimente stranii și protagoniști fără chip. Rătăcita într-un coșmar din care nu se poate trezi, Chantal își uită la un moment dat numele, semnal absolut al alunecării ei fatale din spațiul identitar. Personajele grotești din jurul ei, proiecții ale coșmarului, o strigă cu un nume străin, căruia ea nu reușește decît să îi recunoască inadecvarea, fără a putea însă să îl și substituie corect cu realul sau apelativ. În eforturile ei disperate de a-si reapropria identitatea Chantal încearcă să
Dragoste la microscop by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17651_a_18976]
-
care o iubește strigînd-o pe nume. Doar astfel, recreind ipostază masculinului crede ea că își va recupera propria persoană. Semnificativ, bărbatul este intr-adevar cel care pînă la urmă îi restituie identitatea, readucînd-o astfel la viață: ca să o trezească din coșmar Jean-Marc o strigă repetat pe nume, într-un ritual de instituire a persoanei. Românul lui Milan Kundera e conceput, de fapt, ca o epifanie a iubirii. Cei doi îndrăgostiți își consumă obsesiile și coșmarurile pentru că în felul acesta să își
Dragoste la microscop by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17651_a_18976]
-
la viață: ca să o trezească din coșmar Jean-Marc o strigă repetat pe nume, într-un ritual de instituire a persoanei. Românul lui Milan Kundera e conceput, de fapt, ca o epifanie a iubirii. Cei doi îndrăgostiți își consumă obsesiile și coșmarurile pentru că în felul acesta să își piardă și apoi redescopere identitatea. Elementul crucial al acestei epifanii, în cazul românului lui Kundera, îl constituie problemă recunoașterii. Teamă lui Jean-Marc că într-o bună zi nu va mai recunoaște chipul iubitei reprezintă
Dragoste la microscop by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17651_a_18976]
-
intra sub talpă lui stalin. Cu aproape douăzeci de ani înainte, scriitorul prevedea dezastrul Mării Revoluții și efectele ei monstruoase, plecînd evident de la oamenii-creatori de sistem. Ființe din ce in ce mai diabolice apar că scoase de pe bandă. Vor naște și vor populă un coșmar de care societatea nu poate scăpa nici astăzi. În fond, nuvelă lui Mihail Bulgakov din 1925, Inima de cîine, este o mică radiografie, premonitorie, a ororii. aici însă eroarea nu scapă total de sub control și, mai mult, este resorbabila. Un
Experimentul din strada Precistenka by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18140_a_19465]
-
oameni de la marginea societății, constructorii Mării Revoluții, exersînd zi de zi apariția torționarului, delatorului, criminalului. Gresînd experimentul și provocînd o asemenea metamorfoza, Profesorul este cel dintîi chinuit. Cînd nu mai suportă dimensiunile devastatoare ale transformării propriei "creații", profesorul pune capăt coșmarului. Omul este întors la condiția de cîine. Spre liniștea tuturor. Și a lui, care-și prea binecuvintează soarta canina. În această superbă nuvelă - tradusă de Izolda Varsta și Serghei Varsta și publicată la Editură Mașină de scris - întîlnim un enorm
Experimentul din strada Precistenka by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18140_a_19465]
-
Andromaca a lui de Chirico sau picturile "mecaniciste" ale lui Francis Picabia sînt înaintași venerabili ai unor astfel de fantasmagorii. Prin transparență metamorfozelor umanului asistăm la descompunerea Creației, atacată chiar în piscul ambițiilor sale. Extazul contemplării acesteia se preschimba în coșmar. Efectul e, ca-ntr-o dublă catastrofă, dispariția tragediei în locul căreia se instituie, omnipotent, simțămîntul absurdului. Conștiința omului se izbește de situația-limită a unei devalorizări, în cîmpul căreia nu se poate socoti decît înșelat, erou al unei farse într-o
"Îndrăcirea" Ruxandrei Cesereanu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18115_a_19440]
-
apărut în America în 1989, al doilea e de data relativ recentă, din 1994. Însă prin felul lor de a gîndi și de a problematiza gîndirea, Richard Rorty și Harold Bloom sînt implicați într-o polemică radicală: premisele unuia sînt coșmarurile celuilalt, concluziile dintr-o carte morile de vînt din cealaltă. Așadar, a-i pune alături pentru a descoperi punți conceptuale e categoric o operațiune aberantă: Rorty vine din tagma relativismului contemporan în varianta destul de hard (uneori și soft, ce-i
SINGUR ÎN MULTIME by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18124_a_19449]
-
încercînd să treacă drept independențI, ar fi o prostie să cred că i-ar mai putea vindeca un ghiont din presă. Pentru cei care am lucrat în presă pînă în '89, această lună ar trebui să fie una a tuturor coșmarurilor. Și pentru cei care scriau articole omagiale, dar și pentru cei ce rezistau sugestiilor sau ordinelor de a tămîia măcar puțin perechea prezidențială. În ianuarie, toată Casa Scînteii căpăta un aer lugubru. Ziarele, revistele înmormîntau număr după număr, iar întrebarea
Independenții teleghidați și Adevărul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14344_a_15669]
-
restituire în limba română a scrierilor lui Alexandru Ciorănescu, cunoscut comparatist, istoric literar, lexicograf, se îmbogățește cu un nou volum beletristic, Paiață tristă, douăsprezece povestiri în traducerea Simonei Cioculescu. Prima impresie la lectură este a unor povestiri stranii și insolite, coșmaruri perfect articulate care nu-și dezvăluie devianța de la normele zilei decît după ce ai plonjat adînc în poveste, iar legile lumii ei îți scapă. Naratori aparent creditabili argumentează povestea cu o extraordinară atenție la detalii, dar pe măsură ce povestirea evoluează, argumentația deviază
Peisaj post-apocaliptic () [Corola-journal/Journalistic/14349_a_15674]
-
în fanteziile lui. Rezonările acestor naratori sînt deviante, un program electoral va fi astfel conceput pe invers, ca un program cinic de exterminare în masă, astfel bunăstarea și (scurta) fericire a supraviețuitorilor ar fi asigurată. Scriitorul stăpînește perfect tehnica gradării coșmarului, a obsesiilor psihismului monomaniac, care exprimă cu o cruzime dezinvoltă, ingenuă chiar, cele mai aberante lucruri ținînd de o coerență logică a demențialului. Ia naștere astfel o lume paralelă în care legile fizicii și ale normalului nu mai funcționează" (Simona
Peisaj post-apocaliptic () [Corola-journal/Journalistic/14349_a_15674]
-
ale normalului nu mai funcționează" (Simona Cioculescu, în prefața volumului). Povestirile se dezvoltă din chiar observarea felului în care, pentru aceste personaje, anormalul este realitatea însăși, lăsîndu-le să vorbească și să pretindă înțelegere de la cititorul credul, plonjat astfel în plin coșmar. Alexandru Ciorănescu, Paiață tristă, traducere și prefață de Simona Cioculescu, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2002, 142 pag. La mauvaise conscience Romanul lui Nicolae Goja, Clopotul cu două limbi, realizează, într-un proiect îndrăzneț, o formulă care aduce între aceleași
Peisaj post-apocaliptic () [Corola-journal/Journalistic/14349_a_15674]
-
turnării în bronz ori le abandonează în faza frustă a ceramicii pentru a le conserva deplin modelajul cu toate spontaneitățile sale. Interesat deopotrivă de tactilitatea materiei și de iconografie, sculptorul creează forme bizare, de dimensiuni în general mici, în care coșmarurile medievale și frustrările contemporane se întîlnesc cu o egală energie fabulatorie. Lupta cu animalitatea, cu tenebrele htonice, cu tentațiile și cu slăbiciunile noastre morale, iată care ar putea fi semnificația imediată a hibrizilor lui Petru Galai. Pierderea identității, surparea individului
Sculptori români contemporani (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14363_a_15688]
-
viața americanului, exercitînd o fascinație morbidă oglindită evident și în filme. Seria demistificărilor începute de Stanley Kramer, Alan J. Pakula, Sydney Pollack a fost continuată de acest performer al ,,dezvăluirilor incomode" despre care circulă și o butadă: ,,Istoria e un coșmar din care Oliver Stone încearcă să se trezeasă". Concluzia cineastului controversat răspunde indirect acestei ironii: ,,Filmele nu sînt menite să spele creierele, ci să trezească conștiințele, să incite la informare și să stimuleze capacitatea de judecată proprie." Cu promptitudine nedezmințită
Nici conspirațiile nu mai sînt ce-au fost! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15562_a_16887]
-
cei care au refuzat viziunea lui Pintilie, spunînd că nu acesta e Caragiale. După ce au mai trecut cîțiva ani de la Revoluție, filmul lui Pintilie a părut premonitoriu, iar lumea cea cumsecade a lui Caragiale s-a dovedit una generatoare de coșmaruri. De-abia acum putem înțelege la exacta ei valoare speranța lui Lovinescu, nu neapărat din punctul de vedere al liberalului vexat de conservatorismul caragialian, că lumea pieselor lui Caragiale își va pierde actualitatea. Nu cumva această speranță ascundea o temere
De la un an Caragiale la altul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15599_a_16924]
-
aprind și scînteiază,/ iar lava clocotită îngheață în vulcan...// orbecăi singur, ai putea să-mi spui cu o undă de realism melancolic în glas, pentru că de mult poezia nu se mai hrănește din viziuni apocaliptice și din ipotetice stări de coșmar". Nu sînt ocolite argoul și trivialitatea. Dispoziția arțăgoasă, plebeiană e turnată în pamflet, atunci cînd imaginarul se suprapune peste o incoerență a realului, peste o dereglare a sa ce-l înalță la rangul de ficțiune posibilă în cheie neagră: "se
Realul ca imaginar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15586_a_16911]
-
sute de mii de oameni nevinovați fiind asasinați În universul concentraționar, unde au fost distruse vieți și destine. Printre miile de victime ale regimului comunist instalat În România a fost și juristul Liciniu Faină, care a trecut prin situații de coșmar În care mulți alții și-au pierdut echilibrul psihic. Cei 15 ani de temniță grea, inclusiv celula condamnaților la moarte, nu i-au frânt Însă verticalitatea morală, rămânând dârz și neclintit ca o stâncă. Nu și-a renegat nici o dată
Amintirile unui condamnat la moarte. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_351]
-
față de partenerul agresor; 5. nevoile partenerului agresor mai presus decât propriile nevoi; 6. asumarea responsabilității pentru conduita partenerului agresor; 7. folosirea tranchilizantelor și/sau abuzul de alcool; 8. existența unor idei sau acte suicidare; 9. prezența tulburărilor de somn: insomnii, coșmaruri violente; 10. agitație severă, anxietate, stare de nervozitate permanentă; 11. gândire confuză, incapacitatea de a lua decizii, lipsă de concentrare; 12. opinii rigide cu privire la rolul femeii și al bărbatului. B. Portretul agresorului familial: 1. istorie personală cu abuz în copilărie
METODOLOGIE-CADRU din 19 ianuarie 2011 privind prevenirea şi intervenţia în echipă multidisciplinară şi în reţea în situaţiile de violenţă asupra copilului şi de violenţă în familie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229897_a_231226]
-
controlate, victima se comportă de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic, emoțiile reale sunt camuflate; ... b) reacția fiziologică - dureri în tot corpul sau în unele părți ale corpului, îndeosebi mâini, picioare, cap, piept etc. Totodată se înregistrează dereglarea somnului (insomnii, coșmaruri) și dereglări ale instinctului alimentar (lipsa apetitului, dureri de burtă, stări de vomă, pierderea sau diminuarea simțului gustativ); ... c) reacția emoțională - victima se simte vinovată, înjosită, rușinată, este marcată de fobie, stres, depresie și anxietate. Trăirile emoționale variază de la remușcări
METODOLOGIE-CADRU din 19 ianuarie 2011 privind prevenirea şi intervenţia în echipă multidisciplinară şi în reţea în situaţiile de violenţă asupra copilului şi de violenţă în familie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229897_a_231226]
-
mișca, de a pleca undeva, de a schimba locul de trai. Probabil această dorință este generată de nevoia de a fi în siguranță, de frica de partener și de aceea își schimbă adresa și numărul de telefon; ... b) visurile și coșmarurile - reprezintă sindromul principal care continuă să se manifeste în perioada de reorganizare: coșmaruri care actualizează actul de violență în urma căruia victima a avut de suferit (visează agresorul de care încearcă să se apere, dar nu reușește) și visuri care reflectă
METODOLOGIE-CADRU din 19 ianuarie 2011 privind prevenirea şi intervenţia în echipă multidisciplinară şi în reţea în situaţiile de violenţă asupra copilului şi de violenţă în familie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229897_a_231226]
-
dorință este generată de nevoia de a fi în siguranță, de frica de partener și de aceea își schimbă adresa și numărul de telefon; ... b) visurile și coșmarurile - reprezintă sindromul principal care continuă să se manifeste în perioada de reorganizare: coșmaruri care actualizează actul de violență în urma căruia victima a avut de suferit (visează agresorul de care încearcă să se apere, dar nu reușește) și visuri care reflectă faza terminală a actului de violență (apar mai târziu: victima este cea care
METODOLOGIE-CADRU din 19 ianuarie 2011 privind prevenirea şi intervenţia în echipă multidisciplinară şi în reţea în situaţiile de violenţă asupra copilului şi de violenţă în familie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229897_a_231226]
-
față de partenerul agresor; 5. nevoile partenerului agresor mai presus decât propriile nevoi; 6. asumarea responsabilității pentru conduita partenerului agresor; 7. folosirea tranchilizantelor și/sau abuzul de alcool; 8. existența unor idei sau acte suicidare; 9. prezența tulburărilor de somn: insomnii, coșmaruri violente; 10. agitație severă, anxietate, stare de nervozitate permanentă; 11. gândire confuză, incapacitatea de a lua decizii, lipsă de concentrare; 12. opinii rigide cu privire la rolul femeii și al bărbatului. B. Portretul agresorului familial: 1. istorie personală cu abuz în copilărie
HOTĂRÂRE nr. 49 din 19 ianuarie 2011 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind prevenirea şi intervenţia în echipă multidisciplinară şi în reţea în situaţiile de violenţă asupra copilului şi de violenţă în familie şi a Metodologiei de intervenţie multidisciplinară şi interinstituţională privind copiii exploataţi şi aflaţi în situaţii de risc de exploatare prin muncă, copiii victime ale traficului de persoane, precum şi copiii români migranţi victime ale altor forme de violenţă pe teritoriul altor state. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229896_a_231225]
-
controlate, victima se comportă de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic, emoțiile reale sunt camuflate; ... b) reacția fiziologică - dureri în tot corpul sau în unele părți ale corpului, îndeosebi mâini, picioare, cap, piept etc. Totodată se înregistrează dereglarea somnului (insomnii, coșmaruri) și dereglări ale instinctului alimentar (lipsa apetitului, dureri de burtă, stări de vomă, pierderea sau diminuarea simțului gustativ); ... c) reacția emoțională - victima se simte vinovată, înjosită, rușinată, este marcată de fobie, stres, depresie și anxietate. Trăirile emoționale variază de la remușcări
HOTĂRÂRE nr. 49 din 19 ianuarie 2011 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind prevenirea şi intervenţia în echipă multidisciplinară şi în reţea în situaţiile de violenţă asupra copilului şi de violenţă în familie şi a Metodologiei de intervenţie multidisciplinară şi interinstituţională privind copiii exploataţi şi aflaţi în situaţii de risc de exploatare prin muncă, copiii victime ale traficului de persoane, precum şi copiii români migranţi victime ale altor forme de violenţă pe teritoriul altor state. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229896_a_231225]
-
mișca, de a pleca undeva, de a schimba locul de trai. Probabil această dorință este generată de nevoia de a fi în siguranță, de frica de partener și de aceea își schimbă adresa și numărul de telefon; ... b) visurile și coșmarurile - reprezintă sindromul principal care continuă să se manifeste în perioada de reorganizare: coșmaruri care actualizează actul de violență în urma căruia victima a avut de suferit (visează agresorul de care încearcă să se apere, dar nu reușește) și visuri care reflectă
HOTĂRÂRE nr. 49 din 19 ianuarie 2011 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind prevenirea şi intervenţia în echipă multidisciplinară şi în reţea în situaţiile de violenţă asupra copilului şi de violenţă în familie şi a Metodologiei de intervenţie multidisciplinară şi interinstituţională privind copiii exploataţi şi aflaţi în situaţii de risc de exploatare prin muncă, copiii victime ale traficului de persoane, precum şi copiii români migranţi victime ale altor forme de violenţă pe teritoriul altor state. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229896_a_231225]
-
dorință este generată de nevoia de a fi în siguranță, de frica de partener și de aceea își schimbă adresa și numărul de telefon; ... b) visurile și coșmarurile - reprezintă sindromul principal care continuă să se manifeste în perioada de reorganizare: coșmaruri care actualizează actul de violență în urma căruia victima a avut de suferit (visează agresorul de care încearcă să se apere, dar nu reușește) și visuri care reflectă faza terminală a actului de violență (apar mai târziu: victima este cea care
HOTĂRÂRE nr. 49 din 19 ianuarie 2011 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind prevenirea şi intervenţia în echipă multidisciplinară şi în reţea în situaţiile de violenţă asupra copilului şi de violenţă în familie şi a Metodologiei de intervenţie multidisciplinară şi interinstituţională privind copiii exploataţi şi aflaţi în situaţii de risc de exploatare prin muncă, copiii victime ale traficului de persoane, precum şi copiii români migranţi victime ale altor forme de violenţă pe teritoriul altor state. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229896_a_231225]
-
o situație sau un eveniment stresant (de scurtă sau lungă durată), în mod excepțional, amenințător sau catastrofic, care ar provoca simptome evidente de disperare la cele mai multe persoane. Criterii de diagnostic clinic - revenirea repetată a evenimentului traumatic în amintiri invadante; vise; coșmaruri; - apar în context durabil de "anestezie psihică" și de stări emoționale, de detașare în raport cu ceilalți; - insensibilitate la mediu, anhedonie; - evitarea activităților sau situațiilor care pot redeștepta amintirea traumei; - hiperactivitate neurovegetativă cu hipervigilență, insomnie asociată cu anxietate, depresie, idei suicidare; - perioada
CRITERII ŞI NORME din 25 ianuarie 2012 de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se stabileşte aptitudinea şi încadrarea în grade de invaliditate pentru cadrele militare, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239799_a_241128]