5,796 matches
-
ace". Eram tineri amândoi, arătam bine, nu aveam kilograme în plus, iar cele pe care le aveam erau foarte bine repartizate, așa că hainele stăteau "ca turnate". Ne venea să râdem la reuniunile protocolare de la Santiago când un coleg sau o colegă din Corpul diplomatic ne întreba discret unde ne comandăm, "în vest", elegantele ținute. Ce puteam să le spunem, la "Casa Ardeleanu" sau "Casa Secăleanu" din selectul cartier Titan? Răspundeam cu un surâs discret și enigmatic, precizând că dorim să ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
rămas?" Mi-a dat un răspuns de am simțit că-mi dau lacrimile: Domnule, eu sunt din Roman, acolo m-am născut, acolo am copilărit, acolo am făcut școala și acolo m-am îndrăgostit prima oară. Iubita mea era o colegă de liceu și ne întâlneam în fiecare zi în Parc, stăteam ore în șir pe o bancă mână în mână și eram extrem de fericit. Parcul și banca sunt tot acolo și de câte ori trec prin Roman mă duc în Parc, mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
De reținut că: 1. Eu nu m-am ocupat de "firmele austriece" decât în perioada 1983-1988 și nu 1978-1989; 2. ONT colabora cu cca. 30 de firme austriece și pe spațiul Austria la ONT serviciul relații internaționale mai lucra o colegă. 3. Cu firmele și turiștii austrieci veniți în România se ocupau zeci de români, salariați ai filialelor de turism de pe Litoral, stațiunile montane, stațiunile balneare, Deltă, ghizi români care însoțeau grupele în circuite, ghizi pe motonavele de croazieră etc. Deci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
zeci de români, salariați ai filialelor de turism de pe Litoral, stațiunile montane, stațiunile balneare, Deltă, ghizi români care însoțeau grupele în circuite, ghizi pe motonavele de croazieră etc. Deci tot ce-au scris și au povestit zecile de colegi și colege de mai sus ca și observațiile și Notele "cooperatorilor" ar putea fi găsite în D 016541, vol. 1, 2, 11, 12! În ce mă privește, în cele 4 volume figurez cu următoarele Note "incriminatoare" prin care "se denunțau activități sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
a tovarășului... referent principal născut la... la data de... Plecarea va avea loc la data de... pe timp de... zile, în scopul..., deplasarea fiind aprobată de către tovarășul ministru... Director, Introducându-mi o mână în vraful de "Note" de la colegi și colege, așa cum am văzut că fac jucătorii amatori la Loto extrăgând dintr-un bol "numere câștigătoare", am extras și eu "aleatoriu" câteva " Note": 372/SN/Nicolau Dos. Fn./14 7 IX 83 NOTA privind pe Săvescu Alin Lucrează în cadrul... de la începutul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
fac loc unei coloane cu înalte oficialități internaționale, Vasile, aflat în dreapta mea, l-a mustrat foarte sever pe acest ofițer superior să-și vadă de treabă: "ce, nu știi că e Domnul Profesor? De ce îl oprești?". După cum mi-a spus colega B.V., fiind de gardă, a intrat pentru contravizită în secția "noastră" cu care ocazie a mângâiat o cățelușă, un maidanez, Azorica. (Azorica este câinele meu.) " Nu puneți mâna, e câine de profesor", a avertizat-o Vasile. Văd că extind portretul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
etern anonim, din seria persoanelor trecute în evidența spitalelor cu eterna denumire: "Necunoscut". Meritul descoperirii datelor primare: locul de proveniență, circuitul spitalicesc prin care a trecut Vasile (care habar nu avea de nimic), corespondențele, au fost meritul exclusiv al unei colege tinere, dotată cu un rar simț omenesc profesional. Mi-a cerut să-l duc cu mașina într-un sat oarecare, unde se știa că se născuse Vasile. Era o sâmbătă de toamnă târzie, zi în care, ajungând acolo, am hotărât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
după ce a argumentat așa de convingător încât ar fi urnit și munții, el a sfârșit prin a nu veni... Au venit în schimb P. P. Panaitescu și fratele lui, D. Panaitescu, student la Politehnică, colegul meu Gh. Ștefan, precum și câteva colege de la Facultate, între care și viitoarea mea soție. De altfel, un timp a fost și D-șoara Silvia Ionescu de la Belle-Arte, actuala soție a lui Kico, cum îi spuneam noi lui P. P. P[anaitescu]. Ca de obicei, erau mulți conferențiari
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
erau mulți conferențiari și mai multe conferințe, noi însă aveam grijă să facem selecția necesară, așa că de multe ori, în loc să ne luăm obișnuitele locuri din băncile sălii de cursuri, colindam dealurile învecinate sau făceam câte o mică șezătoare acasă la colegele noastre. Atunci i-am auzit pentru prima oară vorbind pe Nae Ionescu, pe Octav Onicescu , pe Ion Sân-Georgiu și chiar pe Kico, care deși abia atunci își luase licența, a ținut câteva conferințe admirabile, dintre care una despre Mihai Viteazul
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
se dea acestei organizații un caracter politic, cu intenția abia mascată de a putea fi opusă, la nevoie, Mișcării Legionare. La această manifestație a luat parte și bătrânul Codreanu, vorbind împotriva conducerii legionare și producând astfel diferite incidente. Murind vechea colegă de la Direcția Presei, Maricel Urianu - despre care am amintit mai sus - m-am dus îndurerat la Cimitirul Sf. Vineri, mai ales că avusese unele neplăceri din partea lui Victor Medrea , directorul Presei și apoi Secretar-general pentru Presă la Ministerul Propagandei. După
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
înainte de a începe să vorbească. Emil Geanău se amesteca în toată această vorbărie, povestindule o rețetă de cozonaci (el care nu știa să fiarbă un ou) pe care i-o dăduse chiar cu o seară înainte amicul său Shakespeare. Conștiincioase, colegele luau notițe. Avocatul fuma zilnic cinci pachete de Mărășești. De asta a și murit, tânăr și burlac. Toița, una dintre surori, se stabilise la Timișoara. Cealaltă, Cocuța, soția profesorului Octav Tcaciuc, divorțase și se afla la Bacău. Una dintre nepoate
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
marea și se pare unica iubire a poetului. Cu un an sau doi mai în vârstă, Lucica Boroianu n-a răspuns, probabil din cauza diferenței de ani, acestei iubiri. Între cei doi câteva întâlniri au avut totuși loc. Aranjată de altă colegă, una dintre acestea s-a petrecut în văzul colegilor, în parcul primăriei din Fălticeni. „Doru” este colegul de clasă Doru Ioanovici, viitor inginer. „Radu” căruia i se adresează poetul într-o scrisoare începută în gara Ploiești, neterminată și neexpediată, e
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Trebuia ținut cont că moartea prematură a poetului - prieten, urmată de arestarea, anchetarea și condamnarea mea, precum și multe alte frustrări resimțite de-a lungul vieții, mi-au marcat existența. Îmi dau seama că prezentarea într-o postură controversată a fostei colege și actualei editoare Geta Dimisianu Naidin i-a prejudiciat imaginea. Evenimentele politice ale anului 1956, prigoana tineretului universitar de atunci ne-au răvășit viața. Nimic nu se mai poate îndrepta, dar nici uita. Recunosc, în același timp, că acel portret-pamflet
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
le arogase: academician, doctor, inginer). Inclusiv cei care aveau misiunea de a-l apăra erau convinși că șeful era paranoic. Plutea în aer revolta, toți simțind că „epoca de aur” e un bluf epuizat. Odată am întâlnit pe stradă o colegă foarte inteligentă pe care n-o mai văzusem de multă vreme. Dânsa m-a întrebat ce fac. Iam răspuns spontan: „Aștept”. Ea a izbucnit în hohote. Ce spunea informatorul meu părea însă o fantezie de cititor exagerat. Băiatul mă informa
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
specii numai pentru a te da drept cunoscător, numai pentru a face paradă, considerând că și așa ceilalți nu știu. Eram într-o practică la Pângărați (la Stațiunea Universității), unde între studenți era și soția mea. Soția mea avea o colegă, care urma a doua facultate și era însoțită de soțul ei, cadru didactic universitar la Institutul Agronomic. Nu-l cunoșteam. Mergeam cu studenții și culegeam insecte cu fileul entomologic. După mai multe cosiri deschideam fileul și prezentam studenților insectele și
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
lucrări dr. Taisia Boișteanu a rămas liber cursul de Hidrobiologie. Doamna conf.dr. Viorica Simionescu, în calitate de Șef de Catedră, a hotărât să preiau eu acest curs și lucrările practice. Sincer să fiu nu mi-a convenit, dar a trebuit să accept. Colega Taisia Boișteanu a fost un cadru didactic de mare anvergură și o foarte bună specialistă în domeniu. A fost alături de mine și m-a sprijinit mult, mai ales în organizarea și desfășurarea lucrărilor practice. Având deja volumul de Hidrobiologie al
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
să vină la Verona și să se întâlnească cu don Calabria, pentru a avea o confirmare că ceea ce făcea era după voința lui Dumnezeu. «L-am întâlnit pe don Calabria - scrie Chiara Lubich. - Am intrat în cămăruța lui cu o colegă. Am avut îndată impresia că mă aflu în prezența unui suflet al lui Dumnezeu, pentru certitudinile față de Mișcarea focularinilor care se născuse de curând și pentru atmosfera pe care o lasă cei sfinți: sufletul la contactul cu ei află o
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
microbuz închiriat, din acelea care înspăimîntă șoselele. Fetele moțăie una cu capul în poala celeilalte. Se mănîncă din pungă, la un popas. Pe serpentinele care urmează, sandviciurile înghițite în grabă se revoltă. O fată vomită, ținută de frunte de o colegă. Altă colegă o freacă pe față cu apă. Se ajunge la Tîrgu Mureș. Stadionul gloriei lui Bölöni și Hajnal e părăginit și gol. Iarbă mare, bănci de rezervă deteriorate. Meciul e aprig, antrenorul gazdelor strigă în ungurește la elevele sale
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
din acelea care înspăimîntă șoselele. Fetele moțăie una cu capul în poala celeilalte. Se mănîncă din pungă, la un popas. Pe serpentinele care urmează, sandviciurile înghițite în grabă se revoltă. O fată vomită, ținută de frunte de o colegă. Altă colegă o freacă pe față cu apă. Se ajunge la Tîrgu Mureș. Stadionul gloriei lui Bölöni și Hajnal e părăginit și gol. Iarbă mare, bănci de rezervă deteriorate. Meciul e aprig, antrenorul gazdelor strigă în ungurește la elevele sale, fără să
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
fosta medaliată, fără să facă referire la cineva anume. Cine nu se mai interesa de ea? Federația? Ministerul? Societatea? Țara? Probabil că nici una dintre ele. Pur și simplu n-a mai fost utilă, așa cum n-a fost utilă nici una dintre colegele ei de echipă de la Olimpiada coreeană, care, după abandonarea sportului, au împînzit toată lumea, din Japonia pînă în Canada. Nu demult, o vedetă de televiziune din România, vorbind despre plecarea tinerilor din țară, spunea că ea nu sfătuiește pe nimeni ce
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
-ntins și către noi: - Dă-mi și mie... - Cecilia? Ce faci tu aici? Ce-ai pățit? Fetița a tresărit și-a încercat să o ia la fugă.Am prins-o de mână: - Stai! Ce faci?De ce fugi? Sunt eu Andreea, colega ta. De ce n-ai venit anul acesta la școală? Doamna a întrebat de tine. Lacrimi mari s- au rostogolit pe obrajii fetiței. Stătea împietrită în fața mea și plângea cu suspine. Am strâns-o în brațe. Într-un târziu,după ce am
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
nefericită. A intrat în clasă, șchiopătând, cu privirea în pământ. Doamna a așezat-o în bancă lângă mine. Când clopoțelul a sunat, anunțând prima pauză, copiii s-au strâns ciorchine lângă banca noastră. Doreau s-o cunoască pe noua noastră colegă. - Ce mare lucru ați găsit la ea? Nu vedeți că este șchioapă? a spus Cecilia. Unul câte unul, copiii s-au îndepărtat. - Nu fi tristă, i-am spus eu noii mele colege de bancă. Te vor accepta până la urmă. Nu
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
noastră. Doreau s-o cunoască pe noua noastră colegă. - Ce mare lucru ați găsit la ea? Nu vedeți că este șchioapă? a spus Cecilia. Unul câte unul, copiii s-au îndepărtat. - Nu fi tristă, i-am spus eu noii mele colege de bancă. Te vor accepta până la urmă. Nu sunt răi. Cecilia iși va cere scuze. Vei vedea. - Sunt obișnuită cu batjocura. De la accident toți râd de mine. După ore am discutat cu doamna învățătoare . Ea s-a mirat de comportamentul
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
scuze. Vei vedea. - Sunt obișnuită cu batjocura. De la accident toți râd de mine. După ore am discutat cu doamna învățătoare . Ea s-a mirat de comportamentul Ceciliei. A întrebat-o ce-ar simți ea, dacă ar fi în locul noii noastre colege. - Dar nu sunt! a răspuns Cecilia cu răutate, privindu-ne de sus. Doamna nu a spus nimic. A doua zi însă, ne-a dat tuturor o lecție pe care n-o vom uita niciodată. Ne-a dus pe toți să
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
noi, copiii fără nevoi speciale, suntem niște norocoși. Am înțeles că nici un copil nu e vinovat de ceea ce, câteodată, soarta nedreaptă îi răpește: mâini, picioare, vorbire, auz, văz. Cecilia a înțeles că, jignind-o și izolând-o pe noua noastră colegă,a dat dovadă de egoism și intoleranță. - Te rog să mă ierți! a spus ea , recunoscându-și greșeala. M-aș bucura dacă ai accepta să-ți fiu prietenă. - Ce s-a întâmplat apoi? am întrebat-o eu pe Adelina. - Ce
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]