KorAP: Find »[drukola/base=creștere & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...209 210 211 ...7831 >

195,758 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875

în această fabrică erau desfăcute pe piața capitalei dar și în alte părți. Faima acestei fabrici au fost calupurile de unt. La această fabrică lucra un maistru venit din Elveția ajutat de Gheoghe Panoiu din Bălănești iar pentru diversificarea și creșterea producției a fost trimis la Paris și la Praga învățătorul I.Cioata în vederea specializării pentru fabricarea mezelurilor și a șuncii de Praga. Laptele pentru această fabrică era colectat și de la țăranii care nu erau membrii ai fermei. Aceasta fermă nu

Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin (2014) [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
un număr destul de mare de copii, situându-se în rândul primelor județe în ceea ce privește programul educațional dar și activitarea extrașcolara a cadrelor didactice. Și eforturile depuse de autoritățile locale și județene au avut o contribuție în dezvoltarea învățământului dar și în creșterea numărului de participanți la procesul educațional. A existat continuu o preocupare pentru înființarea de școli dar și pentru susținerea acestora prin alocarea fondurilor bănești și materiale.

Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin (2014) [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952

apuseni cu semnul crucii pe mantia albă, nu împotriva islamicilor, ci împotriva împăratului bizantin, în anul 1204. Încercarea de dezmembrare a Imperiului Bizantin și crearea acelui Imperiu Latin de Răsărit, aflat sub incidența papei și a catolicismului a dus la creșterea puterii otomane. Tentativa lui Alexios al III-lea Anghelos de a se refugia în Niceea și apoi a lui Alexis Comnenul de a întemeia un alt imperiu bizantin, la Trapezunt n-a dat roade și au divizat în continuare pe

Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN (2013) [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
locurilor sacre. Expansiunea otomană se va accentua după 1520, când va veni în fruntea Imperiului, sultanul Soliman Magnificul (1520-1566). Cucerirea Vienei, în 1521, ar fi deschis turcilor calea pătrunderii în Europa Occidentală. Din fericire, creștinătatea europeană va fi salvată prin creșterea puterii militare a Imperiului Habsburgic, a susținerii de către papalitate a coaliției anitiotomane, cunoscută sub numele de Liga Sfântă. Bătălia de la Lepanto, flota otomană Prima victorie a cestei coaliții creștine în fața turcilor va fi cea din 1571, de la Lepanto, unde flota

Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN (2013) [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
otoman, fiind numiți în fruntea lor oameni devotați asprului sultan. Siria va avea în fruntea sa pe beiul Canderbi Gazalâ, numit la 15 februarie 1518. Selim era nu numai un sultan crud, dar și foarte șiret. Dimitrie Cantemir în „Istoria creșterii și descreșterii Porții Otomane” relatează o întâmplare legată de campaniile militare organizate de Selim I. Marele vizir a fost întrebat de sultan unde să amplaseze corturile, în ce punct cardinal. Demnitarul turc nu a știut să răspundă și i-a

Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN (2013) [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
care a descris această confruntare turco-spaniolă, relatând „a fost spulberată convingerea întregii lumi și a tuturor popoarelor în invincibilitatea turcilor pe mare... a fost dată de rușine mândria otomană”. Deja sfârșitul secolului al XV-lea va însemna o perioadă de creștere a puterii statelor creștine, constituite în „Liga Sfântă” și în special a Habsburgilor. Așa se explică și răscoala antiotomană declanșată de Mihai Viteazul în 1594 și apoi, marea victorie a armatei muntene în fața ariergârzii turcești și marea chemare a episcopului

Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN (2013) [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
menținut statu-quo-ul acestora, cu toate că în perioada domniilor fanariote se observa o accentuare a dependenței față de Înalta Poartă. Această subordonare a Țărilor Române față de Imperiul Otoman s-a reflectat în următoarele aspecte: numirea domnilor direct de către sultan, fără acordul Sfatului domnesc;  creșterea haraciului; introducerea mucarerului (darea plătită pentru reinvestirea domnului); pătrunderea elementelor grecești, fidele Imperiului Otoman, în administrație și viața politică; comerț preferențial cu Imperiul Otoman;politica externă a Țărilor Române este stabilită la Istanbul. și, totuși, perioada fanariotă din istoria românilor

Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN (2013) [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
reprezintă și extinderea rețelei feroviare, care leagă Europa de Orientul Apropiat, prin construirea căii ferate Berlin Bagdad-Basra, care 77 avea ca ax principal Istanbulul. Această magistrală feroviară va fi construită cu capital german. Sfârșitul secolului al XIX-lea reprezintă și creșterea acțiunilor intelectualității și burgheziei turcești, dornice de reformare și transformarea Turciei într-un stat modern. Cu domnia lui Abdul Hamid al II-lea se încheie un regim despotic în Imperiul Otoman. Capitolul VIII Mari viziri ai Imperiului Otoman și mari

Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN (2013) [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395

în rândul regiunilor cu cel mai mare grad de urbanizare din țară. Dintre orașe - Békéscsaba, Hódmezővásárhely, Kecskemét și Szeged - sunt municipii. În 2011 ponderea orășenilor era deja de 73% din totalul populației din regiune, astfel acest indicator a înregistrat o creștere de 3% față de anul 2008. Datorită atribuirii statutului de oraș, a intervenit o schimbare în clasamentul gradului de urbanizare față de anul 2008, atunci când în frunte se afla județul Csongrád. În 2011 primul loc este deja ocupat de județul Békés cu

PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
îl depășea pe cel al bărbaților cu mai mult de 66 mii de locuitori. Între anii 2009 și 2012 în Dél-Alföld ponderea crescută a femeilor s-a echilibrat puțin, în timp ce în Regiunea de Vest aceasta era în continuă creștere; în Dél-Alföld proporția femeie-bărbat este în continuare mai ridicată decât în Regiunea de Vest, la începutul anului 2012, în regiunea Dél-Alföld erau 1102 femei la 1000 de bărbați și în Regiunea de Vest 1072 femei la 1000 de bărbați. Diferența

PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
Vest în județul Hunedoara. În perioada 2009-2012 populația celui dintâi județ a scăzut cu aproape 4%, iar populația celui din urmă cu peste 2%. Față de începutul anului 2009, dintre cele șapte județe doar populația județului Timiș a înregistrat o creștere de 0,5 %. Evoluția populației stabile este influențată de mișcarea naturală a populației (diferența dintre cei născuți vii și decese), respectiv migrația (națională și internațională). În perioada 2008 - 2011 atât în regiunea ungară cât și în cea din România s-

PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
Regiunea Vest acest număr se apropia de 465 de mii, iar în Dél-Alföld de 351de mii de persoane. În ultimii trei ani, în privința structurii angajaților pe ramuri ale economiei, deși într-o măsură mai mică, s-a menținut tendința de creștere a procentului angajaților din sectorul serviciilor. Asemănător datelor din 2008, și în 2011 majoritatea angajaților se regăseau în sectorul serviciilor, însă se mențin în continuare diferențele procentuale semnificative existente între cele două regiuni. În timp ce procentul angajaților în servicii în Dél-Alföld

PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
Regiunea Vest era de 12,6 miliarde euro. PIB -ul celor două regiuni reprezintă o contribuție de 8,6%, respectiv 10,1% la PIB-ul celor două țări. În perioada 2005-2010 regiunea Vest a avut o performanță semnificativă, înregistrând o creștere de aproape 150% calculat la paritatea puterii de cumpărare. În 2010, în baza valorii PIB-ul pe cap de locuitor calculat la paritatea puterii de cumpărare, regiunea Vest ocupa locul 245 pe o listă a Uniunii Europene alcătuită din 268

PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
la nivel de regiune, gospodăriile din Ungaria au obținut o producție aproape dublă față de cea din România pe o suprafață mai mică. În regiunea Dél-Alföld, cultivarea leguminoaselor pe terenurile arabile a pierdut din importanță pe de o parte din cauza creșterii semnificative a costurilor și pe de cealaltă parte datorită importului care asigură prezența mărfurilor proaspete pe parcursul întregului an; în plus tot mai multe persoane renunță la cultivarea legumelor în grădini familiale. În 2011 în ambele regiuni cultivarea legumelor pe terenurile

PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
din totalul pe țară. În Regiunea Vest culturile de sfeclă de zahăr ocupau abia 0,1% din totalul terenurilor arabile, fiind cultivate pe o suprafață de 790 de hectare, suprafața cultivată și cantitatea de producție 38 înregistrând de asemenea o creștere. În regiunea din Ungaria producția medie a sfeclei de zahăr a fost ușor inferioară celei obținute în anul 2008, în timp ce în Regiunea Vest a depășit cu 31% pe cea din 2008. În 2011, în județele Békés și Caraș-Severin nu s-

PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
2011, în județele Békés și Caraș-Severin nu s-a cultivat sfeclă de zahăr, iar în județul Hunedoara doar pe suprafețe foarte mici. În ambele regiuni a crescut importanța plantelor industriale, ocupând un procent din ce în ce mai mare în structura suprafețelor semănate. Însă creșterea suprafețelor nu a adus de fiecare dată sporirea cantității recoltate sau îmbunătățirea producției medii. În ambele regiuni, dintre plantele oleaginoase cele mai importante sunt floarea soarelui și rapița, suprafața pe care sunt cultivate în regiunea din Ungaria este dublă, respectiv

PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
o are în județul Békés (17%), iar cea mai mică în județul Hunedoara, unde în 2011 suprafața cultivată cu floarea soarelui reprezenta doar 0,4% . În ultimii trei ani cultivarea rapiței în cadrul producției vegetale pe teren arabil a cunoscut o creștere dinamică în cazul ambelor regiuni. Suprafața cultivată cu rapiță a crescut cu 16% în Dél-Alföld, iar în Regiunea Vest a crescut de peste două ori și jumătate, cantitatea produsă crescând mai dinamic în regiunea din România, fiind de aproape patru

PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
în regiunea din România, fiind de aproape patru ori mai mare. Rentabilitatea cultivării rapiței este indicată de faptul că între anii 2008 și 2011 în Regiunea Vest, cantitatea recoltată a crescut mai semnificativ decât suprafața cultivată. Acest lucru se datorează creșterii randamentului specific, la a cărei bază a stat în principal procesul de alegere a solului și îmbunătățirea nivelului său agrotehnic. În regiunea Dél-Alföld creșterea suprafeței destinate cultivării rapiței a depășit ușor creșterea cantității de producție. În regiunea Dél-Alföld cea mai

PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
în Regiunea Vest, cantitatea recoltată a crescut mai semnificativ decât suprafața cultivată. Acest lucru se datorează creșterii randamentului specific, la a cărei bază a stat în principal procesul de alegere a solului și îmbunătățirea nivelului său agrotehnic. În regiunea Dél-Alföld creșterea suprafeței destinate cultivării rapiței a depășit ușor creșterea cantității de producție. În regiunea Dél-Alföld cea mai mare parte a producției de rapiță, 41%, a fost recoltată în județul Bács-Kiskun, iar în Regiunea Vest, județul Timiș a asigurat 62% din producția

PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
semnificativ decât suprafața cultivată. Acest lucru se datorează creșterii randamentului specific, la a cărei bază a stat în principal procesul de alegere a solului și îmbunătățirea nivelului său agrotehnic. În regiunea Dél-Alföld creșterea suprafeței destinate cultivării rapiței a depășit ușor creșterea cantității de producție. În regiunea Dél-Alföld cea mai mare parte a producției de rapiță, 41%, a fost recoltată în județul Bács-Kiskun, iar în Regiunea Vest, județul Timiș a asigurat 62% din producția totală a regiunii. Producția porumbului de siloz și

PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
porumbului de siloz; în regiunea din Ungaria producția medie a fost inferioară, în timp ce în cea din România a fost superioară celei obținute în urmă cu trei ani. Condițiile naturale necesare producției de furaje grosiere asigură în ambele regiuni condiții favorabile creșterii animalelor. În comparație cu situația din 2008, în 2011 schimbările intervenite în privința șeptelului prezintă o diferențiere majoră în funcție de rasă și județ. În 2011 în județele din Dél-Alföld numărul de bovine era de 155 de mii de capete, din care 39% se găseau

PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
de mii de capete, din care 39% se găseau în Bács-Kiskun, 37% în Békés și 24% în Csongrád. În comparație cu anul 2008, numărul de bovine al regiunii a crescut cu 12%, în județele Békés și Bács-Kiskun înregistrându-se o creștere peste medie. În Regiunea Vest acesta a scăzut la 143 de mii de capete, reprezentând 69% din nivelul anului 2008; scăderea a depășit 30% în trei dintre județele regiunii, în Arad, Caraș-Severin și Timiș, fiind mai moderată doar în județul

PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
și Békés (43%). În 2011, în regiunea Dél-Alföld numărul de porcine era de 808 de mii de capete, iar în Regiunea Vest de 932 de mii, cu o scădere de 12% în regiunea maghiară față de situația din 2008, și o creștere de aproape 1000 de capete în cea română. În cadrul Regiunii Vest cea mai mare diferență constă în numărul porcilor; în județul Timiș au fost crescuți peste o jumătate de milion de animale, în județul Arad această cifră scade la 235

PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
trecători și poteci. Distribuția pe județe a sosirilor în structuri de cazare turistică În Regiunea Vest în 2011 erau la dispoziția oaspeților 513 structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, cu 29% mai multe decât în 2008. În ciuda creșterii numărului de unități de cazare, în 2011 numărul turiștilor se apropia doar de 640 de mii, cu peste 34 de mii mai puțin față de 2008. Peste 40% dintre cei care vizitează Regiunea Vest aleg județul Timiș și aproape 30% se

PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
un procent de 32% aleg Bács-Kiskun, iar 30% dintre turiști se cazează în județul Békés. În Regiunea Vest erau la dispoziția oaspeților aproape 24 de mii de locuri de cazare, iar în Dél-Alföld peste 38 de mii, ceea ce înseamnă o creștere de peste 10% în cazul ambelor regiuni. În timp ce în privința locurilor de cazare regiunea din Ungaria se află la sfârșitul clasamentului pe regiuni din propria țară, regiunea din România se află undeva la mijlocul clasamentului; regiunea din Ungaria deține o poziție

PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]