7,252 matches
-
Îmi imaginam și că a fi jurnalist este o meserie extraodinară deși știam, bineînțeles, că n-aș fi putut scrie tot ce văd și aud. Dar prăpastia dintre discursul public și cel privat făcea parte din geografia cotidianului. Dar, vorba cronicarului din vechime, omul e supus vremurilor, nu-i stăpânul lor. Dosarul mi-a fost respins fără comunicarea motivului. După studiul în arhivele nucleului de decizie de-atunci, deduc că învățătorul - meserie trecută în categoria intelectualilor ca excepție de la regula definirii
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
sau sindicat nu eliminau nimic din faptul că ceea ce domina analizele mișcării muncitorești asupra propriei sale istorii era absența femeilor în calitate de actante ale evenimentelor, sau mai degrabă invizibilitatea lor: faptele și cifrele erau întotdeauna date la masculin. Prin comparație, povestirile cronicarilor și jurnaliștilor - care se mărgineau în general să fotografieze scenele pe care le aveau în fața ochilor - se opreau adesea îndelung asupra rolului femeilor în fazele revoluționare. Acestea figurau în povestirile lor pentru că ele erau cu adevărat acolo, în carne și
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
întotdeauna în primele rânduri ale bătăliilor în fazele de confruntare, ele nu apăreau niciodată - fie în scrieri cu caracter istoric, fie în cele care emanau de la mișcarea muncitorească - ca protagoniste ale istoriei pe cale de a fi scrisă. Prin comparație, povestirile cronicarilor și jurnaliștilor - care se mărgineau în general să fotografieze scenele pe care le aveau în fața ochilor - se opreau adesea îndelung asupra rolului femeilor în fazele revoluționare. Acestea figurau în povestirile lor pentru că ele erau cu adevărat acolo, în carne și
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
l-a reprezentat și starea demografică-populația fiind răspândită În sate la mare distanță Între ele. Un alt element ce a favorizat colonizarea românescă l-a reprezenta existența dincolo de Nistru de proprietîți vaste aparținând boierilor moldoveni sau demnitarilor de origine moldovenească. Cronicarul Nicolae Costin relatând despre domnia lui Duca Voda, povestește:”... au mers Duca Vodă la Nemirova (sat căzăcesc lângă Bug) cu Doamna sa și cu ginerele său și cu multe gloate și mergând, apoi Înapoindu-se pe Soroca, au făcut case
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
atât mai mult cu cât forul ierarhic - Regiunea Odesa, aparține În totalitate Ucrainei. Se cunoaște cum actualul teritoriu al raioanelor moldovenești a fos populat cu moldoveni colonizați În sec. al XVIII-lea și al XIX-lea. Despre această colonizare masivă cronicarul Neculce scrie : „La purcesul lui Minich trimis- au de au robit mulți oameni din Ținutul Hotinului și de pe marginea Cernăuțului și i-au trecut cu femei, cu copii la Moscu și-i Împărțea pe oameni ca pre dobitoace: unii luau
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
perioadă din cursul războiului când aici au fost organizate lagăre pentru evrei iar cei ajunși În zona Bugului au fost exterminați În mare parte. Cruzimile comise sunt deseori puse pe seama autorităților românești din guvernământul Transnistriei. Cu timpul cecetători, foști demnitari, cronicari și martori oculari salvați din lagăr au relatat cu demnitate adevărul asupra soartei evreilor din Transnistria anilor 1941-1944. Realitatea privind regimul lagărului din Transnistria a fost restabilită de istorici, sociologi, oameni de bună credință, martori oculari. Deportații din România aflați
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
elemente antisovietice” În vederea deportării. În locul deportaților soseau cetățeni din zonele estice ale Ucrainei stabilindu-se cu traiul și primind funcții În locul celor deportați. În primul an de ocupație sovietică, au trecut clandestin În România circa 7.000 persoane dar cronicarul statisticii menționează că numărul a fost cu siguranță mai mare. Schimbări importante a suferit rețeaua de Învățământ. În regiunea Cernăuți funcționau 408 școli ucrainene, 111 În limba „moldovenească”, 10 rusești și 9 cu alte limbi de predare. În ce privește cadrele didactice
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
români. De aici au pornit spre alte teritorii luptători,cărturari, meșteșugari, fețe bisericești. În secolul al XIV+lea, societatea maramureșeană, În Întregul ei, se situa la cote Înalte de civilizație. Posesiunile nobililor români erau o realitate anterioară dinastiei arpadiene (896-1301). Cronicarul anonim al regelui maghiar Bela al III-lea evocă existența voievodatelor lui Gelu, Glad, Menumorut, ceea ce este suficient pentru a spulbera teoriile migraționiste, precum că românii au venit din părțile Constantinopolului, În 12841285. Ei erau oameni liberi, stăpâni pe
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
1470. Bazil Mihalea (m.1878), a fost unul dintre fondatorii „Asociațiunii”, iar Bazil Iurca ( m.1920) a fost singurul dintre membrii „Asociațiunii” care a ajuns să vadă Împlinită Unirea Transilvaniei cu România. Amintim și pe dr. Ilie Mariș (m.1916), cronicarul evenimentelor maramureșene, căruia i se datoresc numeroasele consemnări despre oamenii și faptele timpului său. În anul 1932 se Împlineau 70 de ani de la Înființarea Prearandiei din Sighetul Marmației, pe băncile căreia s-a format elita națională a Maramureșului. La data
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
de moldoveni, boieri, slujbași și oameni de rând care au fost Împroprietăriți În zona Harkovului. Un episod dramatic l-a constituit ocuparea Moldovei de către generalul rus Munnich În războiul cu turcii 1737. La plecarea sa din Moldova după consemnările cronicarilor vremii, ...”toți soldații primiră ordin de a prăda țara și a lua cu sine oameni și vite”... O altă relatare de cronici menționează cum din pricina asupritorilor turci populația românească pribegea În alte țări. „Pribegii aceștia sporeau numărul românilor transburgeni”. Se
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
și publicații locale și naționale. Este de asemenea autorul volumul Hai-hui prin Occident (Editură Premier, Ploiești, 2004). Este în prezent consilier de integrare europeană în cadrul Ministerului Integrării Europene din România. (c) 2006, Editura Institutul European Iași INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Cronicar Mustea nr. 17, cod 700198, C.P. 161 Email: euroedit@hotmail.com; editura ie@yahoo.com; office@euroinst.ro http://www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României: CONSTANTINESCU, CODRUȚ / Codruț Constantinescu. - Iași : Institutul European, 2006 Bibliogr. ISBN (10) 973-611-450-3
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
Germaniei Adrian Dinu Rachieru, Globalizare și cultură media Warren Treadgold, O istorie a statului și societății bizantine (2 volume) Redactor: Irina Scurtu Tehnoredactor: Mihaela Mârza Bun de tipar: 2006 • Apărut: 2006 • Format 1/16 (54 ( 84) INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Cronicar Mustea nr. 17 • O.P. 1 • C.P. 161 • cod 700198 Țel. Difuzare: 0232/233731 • Fax: 0232/230197 euroedit@hotmail.com; editura ie@yahoo.com; office@euroinst.ro http://www.euroinst.ro Tiparul executat la SC Euronovis SRL 1 Pentru că marii gaeli
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
discursului și didactica limbilor străine, în Limbi moderne în școală (LMS), vol. I, 1983. p. 11-18. [59] CRISTUȚ, EMILIA - Cu ajutorul fișelor, Tribșc 13, nr. 253. [60] CRIȘAN, EMANUELA Observații asupra tehnicii structurării textului literar, LL, nr. 4, 1983, 557-562. [61] CRONICAR, Dezbatere. în: RN, 12, nr. 94 - 95 - 96, 1983, 1617 p. [cu tema: Școala și ortografia. Probleme actuale ale scrierii și pronunțării corecte a limbii române, Focșani, 14 mai 1983, SȘF, Filiala Vrancea, ISJ, Vrancea, CPD]. [62] DASCĂLU, MARIA, Metode
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
admitere, LLR, 23, nr. l, 1994, 57-58. [61] CRISTEA, MARIA, Indicații gramaticale în predarea lexicului, ȘG, nr. 31-32, 1994, 2. [62] CRISTEA, ȘTEFAN, Mihai Eminescu: Sărmanul Dionis. în: LLR, 23, nr. 1, 1994, p. 28-29. [63] CRUCERU, C., Dialogul la cronicari. în: LL, nr. 1, 1994, p. 17-21. [64] CRUCERU, C., Marin Preda și fascinația “cuvântului zilnic rostit de oameni” [analiză stilistică a unor frag. din Cel mai iubit dintre pământeni, Moromeții, Viața ca o pradă]. în: LL, nr. 3-4, 1994
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
ansamblu a eminentului literat, stăruind asupra personalității și structurii inconfundabile ale intelectualului de mare distincție și de tot atât de mare orgoliu. Privit în postumitate, Camil Petrescu este un spirit proteic: poet, romancier, dramaturg, critic literar, eseist, filozof, matematician, sociolog, om politic, cronicar (sportiv și militară, ziarist și memoralist. „S-ar putea zice - observă 1 Pagini de critică literară, vol. III, p. 121 2 Pagini de critică literară, vol. II, p. 206 63 Vladimir Streinu - că mai mult decât orice e cronicar al
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
politic, cronicar (sportiv și militară, ziarist și memoralist. „S-ar putea zice - observă 1 Pagini de critică literară, vol. III, p. 121 2 Pagini de critică literară, vol. II, p. 206 63 Vladimir Streinu - că mai mult decât orice e cronicar al conștiinței sale.” 1 Puțin mai încolo, criticul îi definește cu pregnanță arta: „Obiectul artei și al teoriei lui despre artă este (...Ă nuditatea psihologică, cultivată până la voința de anulare a stilului. El scrie cum ar sfâșia bluza de pe un
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
1943Ă, altele au reprezentat nucleul unor cărți tipărite ulterior (Versificația modernă, 1966, Calistrat Hogaș, 1968, Ion Creangă, 1971, Studii de literatură universală, 1973Ă sau al ediției Calistrat Hogaș, Pe drumuri de munte (vol. I, 1944, vol. II1947Ă. Fără a fi cronicarul actualității literare curente (mandat deținut la R.F.R. de Șerban Cioculescuă, Vladimir Streinu a cultivat în coloanele periodicului îndeosebi critica de exegeză, cu deschidere spre istoria literară și mai rar cronica literară. Este demn de menționat preocuparea sa de a-și
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
evenimentelor în Europa acelor vremuri căutau informațiile necesare în gazetele străine. Nicolae Iorga a adunat cu grijă, în Istoria presei românești, numeroase și prețioase știri care atestă atenția cu care era urmărită presa străină în țările românești. Sunt citați aici cronicarii: Miron Costin, Nicolae Costin, Ion Neculce și Stolnicul Constantin, Cantacuzino. Începând cu Constantin Brâncoveanu, care citea "calendare politice" italienești, continuând cu Nicolae și Constantin Mavrocordat, care se referă într-o scrisoare din 25 noiembrie 1740, la știrile "date de gazetele
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
carnavalului, valsul din cadrul balului somptuos („«... În acordurile muzicii militare, care Întonează cu destul brio un vals vaporos, perechile pornesc ca duse pe niște valuri, În cari se pierde conștiința, iar timpul pare că s-a oprit pe loc...»”, consemnează Turturel, cronicar de high-life). Perechile se mai prind și În mazurcă, În cadril etc. Câte un personaj important al unei urbe din provincie, pentru a fi discreditat, e acuzat că-și neglijează Îndatoririle preferând să chefuiască, Într-un cadru nonconvențional: „Onor. prim
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
fierbinte.. A doua zi, doctorul highlife se vede silit a-i prescrie o cutie și jumătate de capsule de ricin. După fiecare bal du monde, a doua zi, caii doftorilor mondains aleargă până le iese limba de un cot.”. Un cronicar monden ca Edgar Bostandaki, aparținând el Însuși de high-life, ia pulsul lumii bune din Târgul Mare și Ține mult așteptata rubrică Cum se pitrece la noi... din Vocea zimbrului, „un ziar cotidian din cel mai apropiat oraș mare de provincie
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
conte deasupra monogramei E.P. - Esméralde Piscopesco - de toată frumusețea.”). La baluri, se bea șampanie; un bal În saloanele hotelului Regal, la care participă numai lume bună, este pretext de etalare somptuoasă a bunăstării acestei lumi: „«Șampania curge-n valuri»”, consemnează cronicarul de salon din Târgul Mare (High- life). Șampanie oferă la prânzul de seară și madam Caliopi Georgescu (din schița Bacalaureat), ca expresie a unui repetat triumf intelectual: „A fost o masă splendidă. S-a băut șampanie În sănătatea lui Ovidiu
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
vechi cărți populare în literatura română, 2), 157-168. AAM.1713 Antim Ivireanul, Așezământul Mănăstirii Antim. Ed.: Antim Ivireanul, Opere, ed. G. Ștrempel, București: Minerva, 1972, 324-346. AB Istoria Țării Rumânești de la octombrie 1688 pînă la martie 1717.Ed. Mihail Gregorian, Cronicari munteni, II, 273-352. (apud Todi 2001) ACP.1714 Antim Ivireanul, Capete de poruncă. Ed.: Antim Ivireanul, Opere, ed. G. Ștrempel, București: Minerva, 1972, 386-394. BB.1688 Biblia. Ed.: Biblia adecă Dumnezeiasca Scriptură a Vechiului și Noului Testament, tipărită întâia oară
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
ed.) Gramatica limbii române. vol. I − Cuvântul; vol. II − Enunțul. București: Editura Academiei Române. Galves, C., Cyrino, S., Lopes, R., Sandalo, F., Avelar, J. (eds) 2012. Parameter Theory and Language Change. Oxford: Oxford University Press. Gâdei, V. A. 1898. Studiu asupra cronicarilor moldoveni din sec. XVII din punct de vedere al limbei, metodei și cugetărei. Cu o prefață de D-l V. A. Urechia. București: Editor Atanasie Nițeanu Strada Negru Vodă No. 29. GBLR 2010 - Pană Dindelegan, G. (ed.) Gramatica de bază
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
toate felurile”), care se încheie cu prezența lui Vodă, a curții sale și a „cinstiților boieri și jupânese cu coconii și duducile lor, cu fețe luminoase și straie scumpe” (Sadoveanu, 1955 : 230). Cercetătoarea Violeta Barbu notează faptul că foarte mulți cronicari străini în trecere prin principatele românești în veacurile XVII-XIX au lăsat „note pitorești” despre acest tip de evenimente, iar „istoria recentă nu a pregetat să descopere bogăția semantică a acestui spectacol public, în care Biserica și Domnia sunt indisolubil legate
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în acest sens este articolul "Idealuri" publicat de Corneliu Vadim Tudor, nesemnat, în jurnalul Săptămâna în toamna anului 1980. Partidul, scrie acesta, ""știe, bunăoară, că onorurile cele mai înalte trebuie să le primească cei ce săvârșesc faptele patrioticești, după cum spunea cronicarul, nu vizitatorii avizi de câștig, dascălii de tarantelă democratică, înveșmântați în tartanul lor rău mirositor, irozii străini intereselor acestei nații, cei care zornăie din pintenii trufiei și-i amețesc pe unii cu patriotismul lor gheșeftar"". Avertismentul, lipsit de echivoc, reflectă
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]