5,558 matches
-
pătrunde o vrabie. O dată pierdut cuibul, lăstunii nu-l mai pot recupera și nu le rămâne altceva de făcut decât să construiască alt cuib în alt loc. Sunt posibile pauze îndelungate în toiul construcției cuibului, provocate de vremea rea. Construirea cuibului durează 12-14 zile. Ponta are loc de două ori pe sezon la toate populațiile, cu excepția celor nordice, unde aceasta se petrece loc o singură dată pe sezon. În cazul pieririi primilor pui, femela depune ouă a doua oară. O pontă
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
g. Clocitul durează 14-15 zile, ajungând la 20 de zile în verile ploioase. În timpul clocirii masculul se angajează să facă rost de hrană și pentru femelă, lucru greu de îndeplinit pe vreme rea, când femela se vede nevoită să părăsească cuibul pentru a-și căuta singură hrană. Puii nou-născuți sunt neputincioși, nefiind în stare nici măcar să spargă coaja ouălor — aici intervin părinții. Puii sunt apți de zbor la vârsta de 22-32 zile, rămânând dependenți de părinți încă o săptămână. Uneori, primii
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
la altitudini mai mici. Zborul la altitudine joasă nu prevestește numaidecât ploaie — în serile calde de vară, când aproape de sol se strâng mai multe insecte, lăstunii vânează și ei mai jos. În timpul ploii nu vânează, ci așteaptă la dos — în cuib sau sub alt adăpost. Arealul de hrănire se întinde, de obicei, până la maxim 450 m de la cuib, de regulă într-un spațiu deschis (pășune, vâlcea, câmp, panta unui munte). În arealul de iernare lăstunii se hrănesc la altitudini mult mai
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
când aproape de sol se strâng mai multe insecte, lăstunii vânează și ei mai jos. În timpul ploii nu vânează, ci așteaptă la dos — în cuib sau sub alt adăpost. Arealul de hrănire se întinde, de obicei, până la maxim 450 m de la cuib, de regulă într-un spațiu deschis (pășune, vâlcea, câmp, panta unui munte). În arealul de iernare lăstunii se hrănesc la altitudini mult mai mari — aprox. 50 m deasupra solului — și nu se stabilesc pe un teritoriu anumit. Rația alimentară este
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
la fel de rapid ca și ei, care capturează prada în aer. Lăstunii reușesc însă să scape ușor de alți urmăritori, datorită abilităților lor în ale zborului. Ei sunt mai vulnerabili pe malul apei, când își grămădesc bucăți de pământ pentru construcția cuibului. Pentru orice eventualitate, lăstunii în astfel de momente lucrează în grup. Pe corpul lăstunului parazitează diferiți purici și căpușe, inclusiv o căpușă caracteristică anume lăstunilor de casă, "Ceratophyllus hirundinis". Dintre endoparaziți poate fi evidențiat "Haemoproteus prognei" (malaria aviară, purtători ai
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
reproducere. Mai mulți factori influențează variația numărului populației, de exemplu construirea clădirilor noi și înăsprirea legilor privitoare la poluarea aerului conduc la prosperarea lăstunilor. În același timp, vremea rea, folosirea pesticidelor în agricultură, neajunsul de pământ umed (necesar la construirea cuibului) și rivalitatea cu vrăbiile cauzează scăderea populației în limitele unei anumite localități. În literatura europeană rândunicile sunt evocate destul de des, însă fără specificarea speciei concrete. Sunt cunoscute câteva expresii legate de venirea primăverii care amintesc rândunicile, cum ar fi „prima
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
Cantacuzino, împreună cu trupe turcești, restabilea rapid situația. Adrianopolul și celelalte orașe suferau jefuirea turcilor. În acest mod tentativa lui Ioan V de a pune stăpânire pe Adrianopol nu i-a reușit și el a fugit, mai întâi, la Didymotika (și ,cuibul strămoșesc’’ al cantacuzinilor i-a oferit adăpost!), apoi la italieni, pe insula Tenedos, și dispunând de o bază acolo, a început să cucerească insulele din Marea Egee. Patriarhul Calistos, care îl susținuse pe tânărul împărat, și-a pierdut cathedra. Ca și
Ioan al VI-lea Cantacuzino () [Corola-website/Science/317503_a_318832]
-
octombrie - Locul I la concursul de poezie organizat în cadrul Festivalului Național de Umor „Alo, Păstorel", de la Iași. 2009, 24 octombrie, Chișinău — Diplomă de excelență „Travestia" „pentru spiritul parodic", atribuită la ediția a V-a a Festivalului Național de Epigramă „Donici, cuib de-nțelepciune". 2009, 1 Decembrie, Satu Mare - Diplomă de excelență „pentru spiritul alert, harul și valoarea literară a epigramelor prezentate în cadrul Festivalului Național Multicultural «De dragoste, de neam, de țară»", ediția a IX-a. 2009, 22 decembrie, Bistrița — Premiul revistei „Mișcarea
Lucian Perța () [Corola-website/Science/317585_a_318914]
-
pentru volumele Cât îi Maramureșu* / Nu-i poet ca eu și tu și Cartea nunților, acordat de Asociația Scriitorilor Baia Mare, la concursul „Cărțile anului 2010". 2011, noiembrie, Chișinău — Premiul al II-lea — la Festivalul Național de Epigramă și Fabulă „Donici, cuib de-nțelepciune", ediția a VII-a, secțiunea Fabulă. 2012, 21 aprilie, București — Diploma de Membru de onoare al Uniunii Epigramiștilor din România, „pentru aportul excepțional la promovarea epigramei românești". 2012, 12 mai, Buzău — Premiul I — secțiunea Creație literară, la ediția
Lucian Perța () [Corola-website/Science/317585_a_318914]
-
Saburova, însă nu a avut urmași cu nici una dintre ele. Petru a murit (28 ianuarie 1725 stil vechi) fără să numească un succesor. În tabăra Ecaterinei se aflau "omenii noi", cei pe care Pușkin avea să-i numească "puișorii din cuibul lui Petru" și a căror interese erau legate de noua capitală. La o schimbare a puterii ar fi pierdut totul. Ecaterina a fost prima femeie care a condus Imperiul Rus, deschizând calea legală a celor șaptezeci de ani (aproape tot
Ecaterina I a Rusiei () [Corola-website/Science/317669_a_318998]
-
și rotunjite coada și picioarele sunt de asemenea scurte. Capul este voluminos în comporație cu mărimea corpului. Penajul are un colorit frumos, verde, albastru sau roșu. Cuibăresc în scorburi, crăpături de stânci sau pe malurile apelor und sapă galerii pentru cuib. Speciile mai primitive au fost arboricole și se hrăneau cu insecte, șopârle, rozătoare mici, pe când cele mai evoluate s-au specializat pe vânarea peștilor, pe care-i pândesc de pe un arbore de pe malul apei și îi prind prin plonjare verticală
Alcedinidae () [Corola-website/Science/317731_a_319060]
-
stabilit în Banat după terminarea studiilor, în comuna Domașnea. Aici se apropie de familia lui Nicolae Horăscu, șeful garnizoanei Mișcării Legionare din zonă. Ulterior, Spiru Blănaru se va căsători cu fata acestuia, Maria Horăscu. La facultate, Blănaru fusese șef de cuib, iar în 1938 devine șeful Frățiilor de Cruce din Oradea. Datorită profesiei de avocat și afilierii politice legionare, Blănaru intră în vizorul Securității, după acapararea puterii în România de către comuniști. Intuindu-și arestarea iminentă, deoarece comuniștii începuseră să-i vâneze
Spiru Blănaru () [Corola-website/Science/317740_a_319069]
-
cu stuf, trestie, papură de baltă și nuferi, iar la adâncime sunt alge și alte plante acvatice. De asemenea, aici se află și specii rare de plante cum ar fi castanele de baltă (Trapa natans). Pe malurile lacului își fac cuiburi păsările migratoare. Principalele specii de pești care populează apele limanului sunt bibanul, cleanul, crapul, plătica, roșioara, somnul și știuca. Mai rar sunt întâlniți și pești din speciile guvid, sabiță sau văduviță. Pescuitul are caracter industrial, în apropierea limanlui existând iazuri
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
Barta). Temperatura apei atinge vara un maxim de 24-25°, în timp ce iarna lacul îngheață la suprafață. Limanul este acoperit la suprafață în special cu stuf și nuferi, iar în adâncime are alge și alte plante acvatice. Pe malurile lacului își fac cuiburi păsările migratoare. În apele sale viețuiesc aproximativ 40 de specii de pește. Pe lângă pește, viețuiesc mai mult de 10 specii de șerpi, raci, broaște, scoici șifonate și așifonate (mai mult de 8 specii), câteva specii de melci, viermi, larve, crustacei
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
apei atinge vara un maxim de 28-30°, în timp ce iarna lacul îngheață la suprafață. Limanul este acoperit la suprafață în special cu stuf și nuferi, iar în adâncime are alge și alte plante acvatice. În tufișurile de pe malurile limanului își fac cuiburi păsările migratoare. În mlaștinile de pe malul de sud-est al limanului este o colonie de pelicani creți ("Pelecanus crispus") unică în Ucraina. În apele sale viețuiesc mai multe specii de pește cum sunt crapul, bibanul, plătica, știuca etc. Pescuitul are caracter
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
sunt înalte, uneori abrupte, pe când cele de est și sud sunt joase și mlăștinoase. Temperatura apei atinge în timpul verii maxime de 25-26 °C, iar în timpul iernii lacul îngheață la suprafață. Lacul are vegetație acvatică la suprafață, iar pe malurile sudice cuiburi păsările de apă și poposesc păsările migratoare. Printre speciile de pești care viețuiesc în lac sunt bibanul, crapul și știuca. Apele lacului sunt folosite pentru irigații. Limanul Catlabuga (în limba noastră ; în "Catlabuh", în "Catalpug") este un liman fluviatil din
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
la suprafață în special cu stuf și nuferi, iar în adâncime are alge și alte plante acvatice. De asemenea, aici se află și specii rare de plante cum ar fi castanele de baltă (Trapa natans). Pe malurile lacului își fac cuiburi păsările migratoare. În apele sale viețuiesc pești cum sunt bibanul, cleanul, crapul, plătica, roșioara, somnul și știuca. Mai rar sunt întâlniți și pești din speciile guvid, sabiță sau văduviță. Pe lângă pești, în apele Catalpugului viețuiește un număr mare de raci
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
categorie sunt active noaptea sau seara, ele trăiesc în scorburi, sau ascunse în arbori. Duc o viață solitară, seara sau noaptea pornesc la vânătoare de insecte, păianjeni sau nevertebrate mici. Cuibăresc în scorburi, sau goluri săpate în maluri înalte. În cuibul căptușit cu frunze femela depune 3 - 5 ouă de culoare albă. Puii eclozionați sunt acoperiți de puf, nu se cunosc prea multe date despre reproducerea lor.
Aegotheliformes () [Corola-website/Science/318256_a_319585]
-
flora bacteriană pe o perioadă de 24 - 48 ore, asigură o digestie eficientă a hranei. Perioada de împerechere are loc în perioada ploioasă, când păsările formează grupe mai mici de 2 - 4 păsări, care se ajută reciproc la creșterea puilor. Cuibul conține 2-4 ouă albe pătate cu roșu, de dimensiuni 4,7 × 3,3 cm, cuibul fiind construit pe crengi la câțiva metri deasupra apei, astfel puii pot sări direct în apă. Clocitul durează 30 de zile, puii eclozionați sunt orbi
Opisthocomiformes () [Corola-website/Science/318254_a_319583]
-
Perioada de împerechere are loc în perioada ploioasă, când păsările formează grupe mai mici de 2 - 4 păsări, care se ajută reciproc la creșterea puilor. Cuibul conține 2-4 ouă albe pătate cu roșu, de dimensiuni 4,7 × 3,3 cm, cuibul fiind construit pe crengi la câțiva metri deasupra apei, astfel puii pot sări direct în apă. Clocitul durează 30 de zile, puii eclozionați sunt orbi și aproape golași, fiind acoperiți la ca. 10 zile cu puf.Femelele ca pui pot
Opisthocomiformes () [Corola-website/Science/318254_a_319583]
-
pe care-i vânează de la ca. 25 de m. înălțime, prin plonjare în apă. Păsările sunt apte de reproducție la vârsta de 3 - 4 ani. Ele depun un singur ou, clocit timp de 40 - 46 de zile de ambii părinți, cuiburile sunt în colonii mici, pe insulele din zonele calde, cuibul fiind amplasat pe un loc greu accesibil pentru animale carnivore. Pe Insula Crăciunului, păsările cuibăresc chiar în arbori. Perioada de reproducție are loc de obicei din primăvară până în vară, pe
Phaethontiformes () [Corola-website/Science/318255_a_319584]
-
prin plonjare în apă. Păsările sunt apte de reproducție la vârsta de 3 - 4 ani. Ele depun un singur ou, clocit timp de 40 - 46 de zile de ambii părinți, cuiburile sunt în colonii mici, pe insulele din zonele calde, cuibul fiind amplasat pe un loc greu accesibil pentru animale carnivore. Pe Insula Crăciunului, păsările cuibăresc chiar în arbori. Perioada de reproducție are loc de obicei din primăvară până în vară, pe unele insule se poate întinde pe tot timpul anului. În timpul
Phaethontiformes () [Corola-website/Science/318255_a_319584]
-
-ți mereu rezerva de amorse pentru aprinderea focului: iască, praf de la carii de lemn, scame, fire din bumbac, rumeguș uscat, așchii de lemn, sfoară despletită, scame de la fese sau bandaje, pânză, fire de lână, pene, scame din buzunar, bucăți din cuiburi de pasăre, orice fel de praf, așchii uscate ciocănite între două pietre, plută fărâmițată, ace de pin. La care adaugi 1-2 picături de gaz (petrol lampant) - dacă ai. Păzește-le cu grijă. Păstrează-le uscate. Poartă acest combustibil fragil și
Tehnici de supraviețuire () [Corola-website/Science/318351_a_319680]
-
crenguțe cojite (astfel ca fâșiile de coajă să se onduleze în afară, ca la o minge de badminton), rădăcini, cetină, ulei de la motor (dacă nu ai vreun vas - îl scurgi direct pe sol, înainte de a se congela în motor), cuiburi de pasăre, frunze de palmier, ferigă. Atenție: NU folosi toate vreascurile pentru focul acesta. Mai lasă câteva și pentru următorul foc, cel de mâine. - Combustibilul: adună o rezervă imensă (de două ori mai mult decât apreciezi la început) din orice
Tehnici de supraviețuire () [Corola-website/Science/318351_a_319680]
-
aduce dovezi, pleacă în pădure unde găsește dragonul doborât, însă își dă seama că nu va fi niciodată capabil să ucidă dragoni și îl eliberează. Stoick își trimite fiul la antrenament împreună cu alți tineri vikingi, în timp ce el pleacă în căutarea cuibului dragonilor. Însă, după fiecare antrenament, Hiccup se întoarce în pădure pentru a-și petrece timpul cu dragonul. Acesta nu mai poate zbura din cauza că în urma accidentului și-a pierdut o parte din coadă. Împrietenindu-se cu dragonul, pe care îl
Cum să îți dresezi dragonul () [Corola-website/Science/319778_a_321107]