KorAP: Find »[drukola/base=curios & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...209 210 211 ...264 >

6,583 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332

S-ar fi putut crede că această schimbare de costum conținea ceva deosebit de important. Nedumerite, Adelaida și Alexandra îl descoseau pe Evgheni Pavlovici. Prințul Ș., ruda lui, părea chiar foarte alarmat; generalul vorbea aproape cu emoție. Numai Aglaia îl privi curioasă, dar absolut calmă, cam vreun minut, pe Evgheni Pavlovici, de parcă ar fi dorit să compare ca să-și dea seama dacă-i stă mai bine în uniformă sau în costumul civil, dar mai apoi se întoarse cu spatele și nu-i

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
vreau ca, în sfârșit, să se termine cu această pretenție infamă! strigă generăleasa. Ia-i tare, prințe, nu-i cruța! Mi-au împuiat capul cu tărășenia asta, mult sânge rău mi-am făcut din pricina ta. De fapt, sunt și eu curioasă să-i văd. Cheamă-i, iar noi mai stăm. Aglaia s-a gândit bine. Dumneata, prințe, ai auzit ceva despre asta? i se adresă ea prințului Ș. — Sigur că am auzit; tot în casa dumneavoastră. Dar și eu țin mult

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
stătuse deoparte și tăcuse cu încăpățânare, ieși în față la invitația prințului, se opri lângă el, apoi, calm și clar, începu să dea raportul asupra problemei pe care i-o încredințase prințul. Toate discuțiile se potoliră momentan. Toți ascultau extrem de curioși, mai ales însoțitorii lui Burdovski. IXtc "IX" — N-o să negați, desigur, începu Gavrila Ardalionovici, adresându-i-se direct lui Burdovski, care îl asculta cu greu, holbându-și la el ochii de uimire și fiind evident foarte derutat, n-o să negați

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
puteți, domnule Burdovski, îl opri Gavrila Ardalionovici cu blândețe și dulceață în glas, mai rămâneți măcar vreo cinci minute. În această chestiune, ies la iveală încă vreo câteva fapte foarte interesante cel puțin pentru dumneavoastră și, în orice caz, destul de curioase. După părerea mea, e neapărată nevoie să le cunoașteți și, poate, chiar pentru dumneavoastră înșivă va fi mai bine dacă problema se va clarifica pe deplin... Burdovski se așeză tăcut, aplecându-și puțin capul, părând foarte îngândurat. Se așeză și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
că particular, spuseră, râzând, Alexandra și Adelaida. — Și dă-mi voie să-ți amintesc, Evgheni Pavlovici, adăugă prințul Ș., că gluma dumitale s-a cam răsuflat. — Ce credeți, prințe? întrebă, fără să asculte, Evgheni Pavlovici, surprinzându-se fixat de privirea curioasă și atentă a prințului Lev Nikolaevici. Cum vi se pare: cazul e particular sau general? Mărturisesc că pentru dumneavoastră am ticluit întrebarea. — Nu, nu e particular, spuse prințul încet, dar ferm. — Iertați-mă, Lev Nikolaevici, rosti cu o umbră de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
deodată, ceea ce-i evident, ci, poate, în cincisprezece sau în douăzeci de ani, ceea ce este absolut de înțeles și natural... — Și natural? — Și natural! respinse Lebedev insinuările, cu o încăpățânare pedantă. Pe lângă asta, călugărul catolic este din fire iscoditor și curios, așa că-i foarte ușor să-l momești în pădure sau într-un loc ferit și acolo să-i faci ce s-a spus mai sus; totuși nu vreau să contrazic opinia că numărul persoanelor mâncate ar fi extrem de mare, trădând

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
lui e atâta veselie și zarvă; chiar și că se bea atât de mult. Poate că n-ar fi scos un cuvânt toată noaptea, însă dintr-odată îi trecuse prin cap să vorbească. Începu extrem de serios, așa că toți se uitară curioși la el. — Domnilor, propriu-zis vreau să spun că pe atunci au fost asemenea perioade frecvente de foamete. De asta am auzit și eu, deși nu-s prea tare la istorie. Însă mi se pare că așa trebuie să se fi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
spre o concluzie grandioasă! tuna între timp Lebedev. Dar să analizăm mai întâi starea psihologică și juridică a criminalului. Vedem că criminalul sau, ca să zic așa, clientul meu, în pofida imposibilității de a găsi altceva comestibil, de câteva ori, în decursul curioasei sale cariere, își divulgă dorința de a se căi și renunță la cler. Asta o vedem clar din fapte: se amintește că el, totuși, a mâncat cinci sau șase prunci, o cifră relativ neînsemnată, dar semnificativă, în schimb, în altă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
scrisori, acoperite cu un scris mărunt, le puse dinainte și se apucă să le netezească. — Ce-i asta? Ce poate să fie? Ce o să ne citească? bombăniră câțiva, pe un ton mohorât; ceilalți tăceau. Însă toți se așezaseră și priveau curioși. Poate că într-adevăr se așteptau la ceva neobișnuit. Vera se ținea de masa tatălui ei și, de speriată ce era, mai că nu plângea; Kolea era și el aproape la fel de speriat. Lebedev, care se și așezase, se ridică brusc

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
tumefiat, cu vânătăi îngrozitor de umflate și însângerate, ochii îi sunt deschiși, cu pupilele încrucișate; albul ochilor, mare, dezgolit, strălucește cu o reflexie moartă, sticloasă. Dar, ciudat, privind cadavrul acestui om chinuit, ți se iscă în suflet o întrebare specială și curioasă: dacă toți ucenicii lui au văzut un cadavru exact ca acesta (și negreșit trebuia să fie exact ca acesta), dacă l-au văzut viitorii apostoli importanți, l-au văzut femeile care au mers în urma lui și au stat lângă cruce

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
am făcut planul să mor la Pavlovsk, la răsăritul soarelui, ducându-mă în parc, ca să nu deranjez pe nimeni dintre cei aflați la vilă. Explicația mea va lămuri suficient de bine poliția despre ce-i vorba. Amatorii de psihologie și curioșii vor putea trage din asta orice concluzie vor dori. Totuși, n-aș dori ca acest manuscris să fie dat publicității. Îl rog pe prinț să păstreze un exemplar, iar ultimul exemplar să i-l transmită Aglaiei Ivanovna Epancina. Aceasta-i

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
auzit mai mult lucruri rele decât bune, am auzit de meschinăria și exclusivitatea intereselor pe care le aveți, despre oboseală, educație puțină, deprinderi ridicole - o, dar se scrie și se vorbește atât de mult despre dumneavoastră! Venind aici, astăzi, eram curios și cuprins de panică; trebuia să văd cu ochii mei și să mă conving singur: pătura superioară a rușilor nu e bună într-adevăr de nimic, și-a trăit traiul, a secat din ea viața adevărată și nu mai este

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
îl întâmpinaseră și îl petrecuseră cu șoapte involuntare; același lucru se întâmpla și pe străzi, și în parc: când trecea pe jos sau în caleașcă, se auzea rumoare, i se rostea numele, era arătat cu degetul, era pomenită Nastasia Filippovna. Curioșii o căutaseră și la înmormântare, dar ea nu luase parte. Nu fusese la înmormântare nici căpităneasa, pe care Lebedev reușise totuși s-o oprească și s-o concedieze. Slujba de prohod îi produse prințului o impresie puternică și dureroasă; drept

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
fiindcă acuma-i arșiță și, se știe, duhoarea... Mă tem să deschid ferestrele; iar mama are ghivece cu flori, multe flori, cu o mireasmă minunată; m-am gândit să le aduc aici, dar Pafnutievna și-ar da seama, fiindcă-i curioasă. — E curioasă, confirmă prințul. — N-ar fi bine să cumpăr niște buchete și s-o acopăr toată cu flori? Cred că mi-ar părea rău de ea, prietene, s-o văd între flori! Ascultă... începu prințul, parcă încurcându-se, căutând

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-i arșiță și, se știe, duhoarea... Mă tem să deschid ferestrele; iar mama are ghivece cu flori, multe flori, cu o mireasmă minunată; m-am gândit să le aduc aici, dar Pafnutievna și-ar da seama, fiindcă-i curioasă. — E curioasă, confirmă prințul. — N-ar fi bine să cumpăr niște buchete și s-o acopăr toată cu flori? Cred că mi-ar părea rău de ea, prietene, s-o văd între flori! Ascultă... începu prințul, parcă încurcându-se, căutând parcă și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919

s-ar ridica în adevăr la suma de lei 83000, trebuie să fi trecut mult, foarte mult timp de când gestiunea acestui funcționar inferior de la Ministeriul de Finanțe nu va fi fost revizuită de șeful depozitului timbrelor. A treia împrejurare, asemenea curioasă, e că șeful depozitului timbrelor nu are garanție, deși legea compatibilității generale a statului prescrie ca orice funcționar însărcinat cu gestiunea de avere publică să aibă o garanție fixată. Notăm că procurorul înaltei Curți de Compturi i-a observat Ministeriului

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
foarte mari: abolirea așa numitei servitudini, prin care abolire s-a emancipat câteva milioane de sclavi, desființarea pedepsei corporale, înlocuirea tribunalelor vechi cu tribunale de jurați, cucerirea Caucazului și Tasrendului, învingerea turcilor și în fine emanciparea Bulgariei. [4 martie 1881] ["CURIOASĂ ȘI VREDNICĂ... Curioasă și vrednică de-a se releva în treacăt măcar e următoarea împrejurare. Toate parlamentele din Europa, oricare ar fi atitudinea lor politică, au esprimat, faț cu moartea tragică a M. Sale împăratului Alexandru II, părerea lor de

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
așa numitei servitudini, prin care abolire s-a emancipat câteva milioane de sclavi, desființarea pedepsei corporale, înlocuirea tribunalelor vechi cu tribunale de jurați, cucerirea Caucazului și Tasrendului, învingerea turcilor și în fine emanciparea Bulgariei. [4 martie 1881] ["CURIOASĂ ȘI VREDNICĂ... Curioasă și vrednică de-a se releva în treacăt măcar e următoarea împrejurare. Toate parlamentele din Europa, oricare ar fi atitudinea lor politică, au esprimat, faț cu moartea tragică a M. Sale împăratului Alexandru II, părerea lor de rău. Ei bine

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
arată prețul de 90 bani de cal, care preț da mai multe avantaje chiar corpurilor, fiindcă puteau face economii, căci {EminescuOpXII 201} acesta era prețul maxim, totuși d. ministru Slăniceanu decide ca să se pună în licitație furnitura furajului și, lucru curios, că, în referatul care-l face la Consiliul de Miniștri asupra aprobării licitațiunii, d. ministru Slăniceanu, nu zice nici un cuvânt de existența acestor raporturi! Se aprobă dar licitațiunea pe 1 lei și 12 bani de cal; dar se aprobă nu

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
Acționarilor căilor ferate române, contractate după ce Stronssberg-Ambron et Comp. sustrăsese garanția din lada cu două chei și lăsase societatea cu drumurile neisprăvite; tot cu această grabă se procede la votarea instituțiunii Creditului Agricol și, în fine, la răscumpărarea liniei Cernavodă-Chiustenge. Lumea curioasă se întreabă: Este necesară răscumpărarea acestei linii? Are ea vreo importanță pentru rețeaua de căi ferate romîne? E portul Constanța destul de însemnat, destul de accesibil de dezvoltare pentru ca să merite o joncțiune cu căile ferate, un pod peste Dunăre, o răscumpărare? La

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
bine, zace uitată statua lui, căci alte griji au patrioții. Onor. republică a Ploieștilor invită la inaugurarea (cu profir) a statuei Libertății, ridicată pentru a atesta virtutea ploieștenilor în susținerea drepturilor cetățenești, cu ocazia proclamării republicei de la 1869 - 70. Actul curios al invitării, care aduce aminte de căpăținele de zahăr nemțesc pe care patrioții promiteau să le taie pe atunci, [î]l lăsăm să urmeze întocmai. Monarhia ereditară cată să se fi bucurând de serbarea acelei zile nemuritoare în care soarele

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
în sate! Iată în adevăr signatura guvernului și partidului roșu. Poporul acesta e atât de esploatat, tratat cu atâta neomenie, otrăvit zilnic de frații d-lui Rosetti, cu care a împărțit "mielul paștelor", încît are nevoie de sticle de medicament. Curioasa necesitate de a înființa spitaluri în sate - ceea ce nu mai e nicăiri în lume - dovedește cum în mod artificial s-au dezvoltat o morbiditate în satele noastre care nu s-a mai pomenit nicicând, nici în timp de epidemii. Iată

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
titve incapabile decât de mistificări și neadevăruri le-au amețit, încît, neputând răspunde, neavând ce să răspunză ad rem, obiectiv, au început să aiureze, să vorbească în dodii și-n bobote, ca netoții ori ca surzii. În urma acestei amețeli vedem curioase lucruri. Într-unul din numerile Pseudo-"Romînului" vedem acuzarea că reacționarii amenință pe rege cu asasinatul daca nu-i va chema la putere. Cari reacționari? Cînd? Unde? Dar mai știu ei ce vorbesc când îi apucă istericalele fanariotice? Mai ieri

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
înceta de a mai amesteca armata în luptele de partide politice și stânga se va lecui de confuziunea de idei ce-o predomină încă azi cu privire la destinațiunea armatei honvezilor. [11 septembrie 1881] ["DIN TELEORMAN AFLĂM... Din Teleorman aflăm lucruri foarte curioase despre modul cum știu liberalii să practice regimul liberal și de disprețul cu care tractează opiniunea publică și voturile prin cari se esprimă. Vestitul Chirițescu, mână dreaptă a d-lui Simeon Mihălescu și a tovarășului său Varșavski, de la a doua

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
tatar și... 6 români. Acel român pribeag ne-a promis statistica deputaților, senatorilor, membrilor de la Casație, de la Apel, tribunale, a prefecților, administrația Domeniilor, băncilor, drumurilor de fier, poștelor și telegrafelor, serviciu sanitar și tecnic etc. etc., din cari vom cunoaște curioasa promiscuitate care apasă asupra țării întregi, încît nu mai are răsuflare nici în punctele ei cele mai libere. {EminescuOpXII 334} La dreptul vorbind misiunea istorică, predestinarea d[umne ]zeiască a Domniei străine s-a consumat și poporul românesc e de

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]