8,648 matches
-
și ideativ”, fiecare deschizând alte perspective și solicitând alte soluții. În varianta finală, mitologia românească nu este văzută ca una creștină, arhaică (daco-romană), nici ca o mitologie necreștină (tracică sau latină), ci ca „sinteză integratoare a celor două straturi mitologice - dac și roman - cu zestrea lor și influențele mitice alogene, ponderea căzând însă pe structura, viziunea și tematica remodelate în perioada medievală”. Cartea urmărește să demonstreze capacitatea „de creație a românilor în mitologie, una din fațetele cele mai expresive ale spiritualității
VULCANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290665_a_291994]
-
ZALMOXIS, revistă apărută în număr unic la Cluj-Napoca la 1 decembrie 1995, editată de societatea culturală omonimă. Redactori: Ionuț Țene, Bogdan Pletea, Horia Muntenuș. Articole consacrate riturilor religioase ale dacilor semnează G. D. Iscru (Considerații privind locul și rolul geto-dacilor în etnografia românească), Ionuț Țene (Armia lui Zalmoxis), Petre Popescu-Gogan ( Dacă este adevărat...), Teohar Mihadaș (Burebista), Vasile Lovinescu (Omul universal), Horia Muntenuș (Zalmoxis sau Celebrarea luminii, Mărturisirea, Zalmoxianismul funciar din
ZALMOXIS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290691_a_292020]
-
și rolul geto-dacilor în etnografia românească), Ionuț Țene (Armia lui Zalmoxis), Petre Popescu-Gogan ( Dacă este adevărat...), Teohar Mihadaș (Burebista), Vasile Lovinescu (Omul universal), Horia Muntenuș (Zalmoxis sau Celebrarea luminii, Mărturisirea, Zalmoxianismul funciar din dramaturgia lui Lucian Blaga), Daniel Hoblea (Încreștinarea dacilor). Mai colaborează I. V. Bădică, Nicolae Georgescu, Vasile Lechințean, Mina Văcărescu, cei mai mulți cu preocupări axate pe tema literară a dacismului și a raporturilor dintre literatură și istorie. M. Pp.
ZALMOXIS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290691_a_292020]
-
foarte vechi, vom aborda și explicarea etimologiei, prin urmărirea transformărilor fonetice, întro firească existență, într-un timp foarte îndelungat al unui popor, al altui asemenea lexem, din același fond străvechi, și anume al oronimului Kogaionon. Despre Kogaionul, Muntele Sacru al dacilor, deținem primele informații de la geograful grec Strabon, care în Geographia sa, spune că dacii aveau acest munte sacru, purtând numele amintit, de sub care izvora și un râu cu aceeași denumire. În mod sintetic vom urmări fenomenele lingvistice care au dus
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
într-un timp foarte îndelungat al unui popor, al altui asemenea lexem, din același fond străvechi, și anume al oronimului Kogaionon. Despre Kogaionul, Muntele Sacru al dacilor, deținem primele informații de la geograful grec Strabon, care în Geographia sa, spune că dacii aveau acest munte sacru, purtând numele amintit, de sub care izvora și un râu cu aceeași denumire. În mod sintetic vom urmări fenomenele lingvistice care au dus la descoperirea muntelui acesta sacru. Deși denumirea oronimului pare stranie, nu trebuie să uităm
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
la a permite cercetării istoriei deschideri către alte domenii care pot lumina căi neînțelese și sortite altfel a rămâne neelucidate un timp imposibil de definit. Așadar iată că ceea ce cercetătorii români, și nu numai, considerau existența unui Munte Sfânt al dacilor un mit, deși menționat de o personalitate antică, competentă - Strabon era geograf - prin cercetări lingvistice, în acest caz, s-a ajuns la a recunoaște că și mitologia, poate fi sursă importantă de informații științifice. Să nu uităm că mitul are
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
lerunus, de la care prin renunțarea la terminațiile finale us, fenomen general în evoluție se ajunge la ceea ce am amintit mai înainte, anume la călugării lerunii care-l slăveau pe Marele Ler, Zalmocsis - Dumnezeu cel Sfânt (avem în vedere faptul că dacii au fost monoteiști, chiar înaintea iudeilor, și că în limba lor Zalmocsis, Zeul Suprem se traducea prin Stăpânul Vieții și al Morții; creștinismul s- a răspândit firesc tocmai pentru că Noua Învățătură a împlinit legea nu a stricat-o cum spune
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
aceleași legi fonetice, de care am vorbit, deci vom prezenta doar formele în evoluție. Iahavanus-Iahavanu-Iahvanu-Iahva; în limba ebraică întâlnim forma aceasta. Este cunoscută în epocă polemica lui Origenes cu iudeii pe care-i acuză că s- au inspirat din religia dacilor, dar și afirmațiile istoricului iudeu Iosephus Flavius, care în Antichități Iudaice, vorbește despre izbitoarele asemănări dintre morala și religia aspră a călugărilor daci numiți ktiști și polistai și secta esenienilor evrei, care s-au inspirat de la geți. Aplecarea asupra stabilirii
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
în epocă polemica lui Origenes cu iudeii pe care-i acuză că s- au inspirat din religia dacilor, dar și afirmațiile istoricului iudeu Iosephus Flavius, care în Antichități Iudaice, vorbește despre izbitoarele asemănări dintre morala și religia aspră a călugărilor daci numiți ktiști și polistai și secta esenienilor evrei, care s-au inspirat de la geți. Aplecarea asupra stabilirii sensului lexemului în forma cea mai scurtă, din refrenul de mai sus Iah, prilejuiește și evidențierea argumentată că și romanii îl aveau în
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
inspirat de la geți. Aplecarea asupra stabilirii sensului lexemului în forma cea mai scurtă, din refrenul de mai sus Iah, prilejuiește și evidențierea argumentată că și romanii îl aveau în panteonul lor, ca Ianus (Iahavanus-Iavanus-Ianus, zeul Suprem, pe care pelasgii, înaintașii dacilor, îl numeau Zalmocsis, identificat de latini și cu Saturn (Elena Călușiță Alecu-Zalmoxis Ed. Gemenii). Latinii, ei înșiși desprinși, ca și dacii din ramura pelasgă, politeiști însă, sub influența grecilor, îl reprezentau cu două fețe, Zalmocsis însuși era considerat Stăpânul Morții
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
evidențierea argumentată că și romanii îl aveau în panteonul lor, ca Ianus (Iahavanus-Iavanus-Ianus, zeul Suprem, pe care pelasgii, înaintașii dacilor, îl numeau Zalmocsis, identificat de latini și cu Saturn (Elena Călușiță Alecu-Zalmoxis Ed. Gemenii). Latinii, ei înșiși desprinși, ca și dacii din ramura pelasgă, politeiști însă, sub influența grecilor, îl reprezentau cu două fețe, Zalmocsis însuși era considerat Stăpânul Morții și al Vieții, ceea ce arată că Ianus are aceleași atribute fiind de fapt același Zeu Moș; de altfel termenul de moș
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
și al Vieții, ceea ce arată că Ianus are aceleași atribute fiind de fapt același Zeu Moș; de altfel termenul de moș, este constituent al chiar teonimului în discuție, ceea ce arată că acesta este cel ce duce spre tărâmul înaintașilor. Spiritualitatea dacilor pelasgi pe planul misterelor religioase, ca și pe toate celelalte planuri ale existenței lor este o continuitate, ne-o arată și faptul că Noua Învățătură creștină continuă preceptele mistice ale dacilor, ce s-au consolidat în jurul a două jaloane
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
acesta este cel ce duce spre tărâmul înaintașilor. Spiritualitatea dacilor pelasgi pe planul misterelor religioase, ca și pe toate celelalte planuri ale existenței lor este o continuitate, ne-o arată și faptul că Noua Învățătură creștină continuă preceptele mistice ale dacilor, ce s-au consolidat în jurul a două jaloane, valabile și azi în creștinism și anume: monoteismul și credința în nemurirea după marea trecere a sufletului. Iisus-Dumnezeu este venerat în aceeași funcțiune de Stăpân al Vieții și al Morții. Așadar
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
nemurirea după marea trecere a sufletului. Iisus-Dumnezeu este venerat în aceeași funcțiune de Stăpân al Vieții și al Morții. Așadar vorbim aici de Zeul cel Bătrân, numit la început Iahavanus (Ianus) de toți pelasgii, menținut cu numele distinctiv amintit de dacii ce s-au despărțit de latinii, care l-au păstrat în panteonul lor politeist, cu numele inițial originar, derogat însă de atributele zeului suprem, cauza fiind puzderia de zei cultivați de aceștia. Colindele străvechi românești, ca și cele de azi
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
concluzie prezentăm, ca fiind edificatoare, părerile unor antici despre limba latină și limbile numite de ei ‚’’barbare’’, printre care se numără, după ultimile cercetări, în mod cert, și dacoromâna. Revenind la timpurile ce țin de adâncimile istoriei neîntrerupte a limbii dacilor, ai căror descendenți direcți sunt valahii, românii de azi, pelasgi ca și latinii și nu numai ei, care vorbeau la început o limbă comună originară numită lingva prisca, sau latina vulgata, vom reda câteva păreri ale unor personalități antice care
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
Hispania non Romane loqu i- cu toate că romanii de-abia în timpurile aceste intrau prima oară cu legiunile lor în Peninsula Pyreneia. Ca barbari erau considerați și gallii, iar limba lor “gallicus sermo”, era ca limbă considerată ca rustica romana (www.dacii.ro - Limba pelasgică). Având în vedere că s-a demonstrat că valahii sunt urmașii direcți și continuatorii pelasgilor, păstrându-le chiar numele (vezi evoluția pelasgi-pelahi- velahi - valah i- după aceleași legi universal valabile, dezbătute în tot parcursul demersului nostru), putem
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
pelasgilor, păstrându-le chiar numele (vezi evoluția pelasgi-pelahi- velahi - valah i- după aceleași legi universal valabile, dezbătute în tot parcursul demersului nostru), putem conchide că protodaca sau pelasga este aceeași limbă cu latina prisca, adică limba strămoșilor comuni și ai dacilor și ai romanilor și nu numai. Rămâne să fim deschiși oricăror sugestii care duc la anularea așa-ziselor pete albe sau negre din istoria noastră, sau din cea universală, să admitem că nici dacii și nici limba lor n-au
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
adică limba strămoșilor comuni și ai dacilor și ai romanilor și nu numai. Rămâne să fim deschiși oricăror sugestii care duc la anularea așa-ziselor pete albe sau negre din istoria noastră, sau din cea universală, să admitem că nici dacii și nici limba lor n-au putut dispărea întrun timp de neluat în seamă, pentru evoluția istoriei-165 de ani de stăpânire romană, pe un teritoriu foarte limitat, doar un sfert din teritoriul Daciei Mari, stat întemeiat de Burebista. Dacă am
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
Daciei Mari, stat întemeiat de Burebista. Dacă am admite această aberație atunci ne punem întrebarea cine și cum a păstrat intacte atâtea milenii obiceiurile, datinile, portul, creațiile folclorice străvechi, structura construcțiilor specific dacică, miturile, misterele religioase, ce țin de monoteismul dacilor, transmis pe cale populară, firesc, fără intervenția vreunei edict al vreunei personalități, cum s-a petrecut la unguri, la ruși sau la bulgari ori sârbi și câte argumente valabile n-or mai fi. Privind trecutul cu mintea deschisă, luând în considerație
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
am trezit luată peste picior de amicul arhitect deconstrucționist. Când a aflat că dau Tenerifele, Mauritiusul, Singaporele, ba chiar Grecia pe zimbrii baștinali, mai întâi a râs mânzește și după aia a susurat perfid ca un șarpe ceva despre partidul dacilor unde-s așteptată cu brațele deschise și despre cât la sută din apartament o să trambalez în marea aventură. N-am zis nimic și mi-am văzut de bagaje cu zel nesmintit. Aici se cuvine să întrerup puțin epicul și să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
fost cântecul de mierlă: Prima dată-n Ruginoasa S-a jucat cu puța-n șperlă. A umblat prin multe părți, La urechi n-a dus paharul. Învățând abecedarul, A-nceput să scrie cărți. Când bătrânul Burebista La scos via a pus dacii, Și-a șters fruntea cu batista Și a scos numai aracii. Despre regi, despre regine, A-negrit destule pagini, A scos țarini din paragini Și castele din ruine. A înconjurat Ceahlăul Ca inelul lui Saturn Și-a trecut apoi pârăul
La septuagenarul Boris Cr?ciun by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84141_a_85466]
-
cărți răsfirate. De fapt, „realitatea editorială“ picantă la etaje se regăsește, nu la „capitaliștii“ de la parter! Pentru că nu afli zi de zi Misterele fundamentale descoperite și nici nu îți poți procura de la orice punct de vânzare a cărții Apocalipsa Daciei, Dacilor, Românilor (de la Masramt). Chermezele scriitoricești și editoriale din alți ani se văd înfrânte de cele două „locante“ cu sandvișuri și cafea la 5 lei și cu extrem de puține mese. Rămân micii de afară! Bref - miercuri a fost cea mai slabă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
de confesiune, de "lirica măștilor", în care apare un "eu" mai îndrăzneț, mai radical în opinii, si de "lirica rolurilor", în care poetul poate experimenta atitudini depărtate de cea obișnuită lui. Distincțiile au fost urmărite la Eminescu (Singurătate, Rugăciunea unui dac, înger fi demon exemplifică, în ordine, cele trei feluri de lirică) în articolul Atitudinea și formele eului în lirica lui Eminescu, din volumul Figuri și forme literare, București, 1946, republicat în Studii de literatură rom&nă, București, 1965. Observația poate
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
aceeași localitate. Articolul 15 Organizarea adunării generale a acționarilor Adunarea generală ordinară este constituită valabil și poate lua hotărîri dacă la prima convocare acționarii prezenți sau reprezentați dețin cel putin 2/3 din capitalul social, iar la a doua convocare, dac�� dețin cel putin 1/2 din capitalul social. Adunarea generală extraordinară este constituită valabil și poate lua hotărîri dacă la prima convocare acționarii prezenți sau reprezentați dețin cel putin 3/4 din capitalul social, iar la a doua convocare, daca
HOTĂRÎRE nr. 1279 din 8 decembrie 1990 privind înfiinţarea unor societăţi comerciale pe acţiuni în domeniul asigurărilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107398_a_108727]
-
Domeniul privat al statului și, respectiv, al comunelor, orașelor, municipiilor și județelor este alcătuit din terenurile dobândite de acestea prin modurile prevăzute de lege, precum și din terenurile dezafectate, potrivit legii, din domeniul public. El este supus dispozițiilor de drept comun, dac�� prin lege nu se prevede altfel. Articolul 7 Fondul funciar și, în mod corespunzător, dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale trebuie înregistrate în documentele de evidență funciară și de publicitate imobiliară prevăzute de lege. Capitolul II Stabilirea dreptului de
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107513_a_108842]