5,318 matches
-
ați învățat aici. Creativitatea nu ține de creier, ci de comportament. Nu este misterioasă, ci poate fi explicată. Unele noțiuni comune despre creativitate se referă la faptul că numai o parte a populației este creativă, că numai oamenii cu adevărat deștepți sunt creativi, că a fi creativ înseamnă să fii puțin ciudat, iar creativitatea e determinată genetic. Sunt bucuros să vă spun că nimic din toate acestea nu este adevărat. Aceste noțiuni nu numai că sunt incorecte, ci inhibă zilnic creativitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
asociată adversativului dar și justifică utilizarea acestuia într-un enunț a cărui aserțiune infirmă atare expectație. În mod analog poate fi estimată distanța inferențială în cazul implicaturilor conversaționale generalizate. Un enunț de tipul E nu numai frumoasă, ci și foarte deșteaptă este acceptat firesc, fără raționamente suplimentare, în virtutea prejudecății foarte răspândite că frumusețea se asociază rareori cu inteligența - în timp ce în: (2) Blanchett nu a apărut însă numai în pelicule premiate și lăudate de critici, ci și în producții cu încasări record
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
prin pseudoconectorul fie, supraordonat unei disjuncții ("chiar și în toate/în fiecare din aceste condiții, nu se întâmplă ceea ce ar fi fost de așteptat"): (70) Mă tem că pe unul de-al nostru n-o să-l numească, fie el frumos, deștept, școlit sau devreme-acasă. 5.5. Construcții hibride, a căror apariție frecventă exclude ipoteza anacolutului ocazional (vezi supra, 4.3). 5.5.1. fie că [+Prop] ... sau [+Prop], a doua propoziție fiind deseori eliptică 17 (vezi supra, 4.3.1); este
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
la Oxford, unde Wittgenstein a locuit în casa 90 GÂNDITORUL SINGURATIC fostei sale studente Elisabeth Anscombe - își amintea ce îi spunea el despre unii dintre cei care îi frecventaseră cursurile la Cambridge: „Mulți dintre ei veneau la mine deoarece sunt deștept; sunt într-adevăr deștept, dar acest lucru nu este important. Ceea ce doreau ei era însă să fii deștept.“123 Nu asta își dorea cel mai mult Wittgenstein. Tranøy, care i-a facilitat lui Wittgenstein ultima lui vizită în Norvegia, în
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
a locuit în casa 90 GÂNDITORUL SINGURATIC fostei sale studente Elisabeth Anscombe - își amintea ce îi spunea el despre unii dintre cei care îi frecventaseră cursurile la Cambridge: „Mulți dintre ei veneau la mine deoarece sunt deștept; sunt într-adevăr deștept, dar acest lucru nu este important. Ceea ce doreau ei era însă să fii deștept.“123 Nu asta își dorea cel mai mult Wittgenstein. Tranøy, care i-a facilitat lui Wittgenstein ultima lui vizită în Norvegia, în toamna lui 1950, și
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ce îi spunea el despre unii dintre cei care îi frecventaseră cursurile la Cambridge: „Mulți dintre ei veneau la mine deoarece sunt deștept; sunt într-adevăr deștept, dar acest lucru nu este important. Ceea ce doreau ei era însă să fii deștept.“123 Nu asta își dorea cel mai mult Wittgenstein. Tranøy, care i-a facilitat lui Wittgenstein ultima lui vizită în Norvegia, în toamna lui 1950, și a mers mai târziu pe urmele sale, discutând cu oameni simpli care l-au
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
și unul care, într-o zi, tare aș vrea să știu ziua aia, dar în egoismul lui niciodată n-a vrut s-o divulge, a descoperit, într-o privire, că este cel mai frumos bărbat de pe pământ. Și cel mai deștept. Și cel mai important. Că, dintr-o dată, adevărul despre sine era, într-un fel, altul decât acela pe care îl știa el. La fel de bine, un adevăr în ceea ce mă privea, se părea că e faptul că sperii bărbații. Aveam un
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
uitasem lung la el și mă minunam pentru că îl crezusem tot timpul una dintre cele mai de neintimidat persoane de pe planetă. Ce aveți, fraților, cu toții? Nu țip, nu bat din picior, nu sunt autoritară în niciun fel, nu fac pe deșteapta. Habar n-am, mi-a spus omul, n-aș putea explica, ai așa, un nu știu ce care atrage și, în același timp, ține la distanță. M-am supărat pe el și o vreme nu i-am vorbit, ceea ce l-a surprins
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
pentru concertul lui red hot chili peppers bineînțeles că și domnul s-a oprit din lătrat, a dat vreo două ture prin curte, după care se uita lung la mine... cică "ce n-ai înțeles?" bine, mă, că ești tu deștept... mă întorc să mai dorm un pic... bagajul e făcut și... să te iau cu mine? să nu te iau? mă vei lua cu tine oricum!! parcă eram înfipt bine în inima și mintea ta sau doar mă amăgeai? nu
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
acesta bine norocit și de veșnică viață? Și eu mă minunam de aceasta, și înțelegeam cu totul desăvîrșit acelea care îmi zicea, pentru că nu mi se părea că le văd, întru uimirea mea, și în somnul meu cu mintea, ci deștept și adevărat vedeam pre cele ce se făceau, și răspund: doamna și maica mea, eu încă n-am murit și încă sînt în viața cea vremelnică, ci cu rugăciunea și cu ajutorul bunului nostru părinte am ajuns aici pentru numele tău
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
i-au adus partidul la guvernare. Pe scurt, Dan Cârlan o vrea pe Alina Mungiu-Pippidi pe post de Ariel (e vorba, firește, de detergent, nu de desenul animat) al organizației sale județene. Aferim! Domna Mungiu e însă un personaj incomod. Deșteaptă și informată, slobodă la gură și ascuțită la limbă, în ciuda unei educații burgheze, cu o expertiză internațională apreciabilă, hârșită în mlaștina și bizantinismele comunității Soros de la noi și antrenată în lupta corp la corp din mediul academic anglo-saxon, cu capacități
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
dominatoare sau de neveste certărețe, mimează un fel de superioritate scârbită atunci când vine vorba de promovarea unei femei. Se înțelege, de promovat le promovează ei doar pe cele care merită încălecate, real sau imaginar, și le sacrifică rapid, ca băieți deștepți ce se află, imediat ce dau de belea, sau le pun lor în pericol pozițiile, care, natural, li se cuvin. Executarea Monei Muscă, căreia începuse să-i miroase a Cotroceni, bălăcărirea lașă a Monicăi Macovei, a cărei bărbăție instituțională a ridiculizat
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
atâtea ori." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica) (c) "Frumușel cățel aveți, zic eu cocoanii, după câteva momente de tăcere; da' rău! Aș! nu e rău, zice cocoana; până se-nvață cu omul; dar nu știți ce cuminte și fidel este, și deștept! Ei bine! e ca un om, frate! doar că nu vorbește... [...] Cui îi place zăhărelul?... Bubico (făcând pe bancă sluj frumos, cu toată cletinătura vagonului): Ham!" (I. L. Caragiale, Bubico) Formulați două enunțuri în care două interjecții predicative să se constituie
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
alegere A doua alegere 1. Harnici, gospodari 20,7 % 1. Harnici, gospodari 7,2 % 2. Buni, cumsecade 17,0 % 2. Cinstiți 2,4 % 3. Hoți, ticăloși, parșivi 5,3 % 3. Buni, cumsecade 2,0 % 4. Răi, dușmănoși 5,1 % 4. Deștepți, inteligenți 1,2 % 5. Necăjiți, amărâți 4,5 % 4. Egoiști, avari, zgârciți 1,2 % 6. Deștepți, inteligenți 3,9 % 4. Ospitalieri, primitori 1,2 % 7. Săraci 8. Deschiși, calzi, prietenoși 3,7 % 3,4 % 4. Hoți, ticăloși, parșivi 5. Deschiși
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cumsecade 17,0 % 2. Cinstiți 2,4 % 3. Hoți, ticăloși, parșivi 5,3 % 3. Buni, cumsecade 2,0 % 4. Răi, dușmănoși 5,1 % 4. Deștepți, inteligenți 1,2 % 5. Necăjiți, amărâți 4,5 % 4. Egoiști, avari, zgârciți 1,2 % 6. Deștepți, inteligenți 3,9 % 4. Ospitalieri, primitori 1,2 % 7. Săraci 8. Deschiși, calzi, prietenoși 3,7 % 3,4 % 4. Hoți, ticăloși, parșivi 5. Deschiși, calzi, prietenoși 1,2 % 1,0 % 9. Egoiști, avari, zgârciți 2,2 % 10. Cinstiți 2,0
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
a vizionarilor, a «nebuniloră, la noi, e să ajungă la o criză de lehamite, să se scârbească, la un moment dat, de ideile lor. La limită, prin bășcălie, orice Golgota devine talcioc (p. 330). Drama este că suntem mereu prea deștepți, prea învârtiți, prea șmecheri. Ne vom vindeca vreodată? Octavian Paler nu pare să aibă mari speranțe. înclin să i dau dreptate. Cu tot regretul. 7. Intelectualii și politica Schimbarea de regim politic din 1989 impropriu denumită revoluție (ce înseamnă de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
care nu ezităm să le numim abjecte, despre întreaga rezistență democratică, în frunte cu Iuliu Maniu etc. (cazul G. Călinescu), reprezintă, la fel, un act minor, neînsemnat, perfect scuzabil. Cineva a invocat și argumentul că G. Călinescu ne-a... făcut deștepți pe toți (ceea ce, în treacăt fie spus, am contesta, măcar în cazul... nostru personal). Substratul acestei atitudini clemente, profund afective, iraționale și total indiferente, de fapt, la aspectul civic și ideologic al problemei este falsa teorie a geniului căruia i
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
șmecher, lăudăros și băgăreț, o simpatică secătură, cu aura inconfundabilă a balcanității dâmbovițene. Amicul poate fi și becher, dar, cu felul lui colocvial (trăncănitor, adică), nu-i strică o nevastă în fața căreia să se poată făli cât e el de deștept și cum le știe pe toate. Cât despre familie, aici e destulă falsitate și, sub zâmbete, sub vorbăria prefăcută, frisonează un apetit al încornorării. Femeia, care nu e chiar „damă bună”, se dă în vânt după petreceri sofisticate, ca în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
neverosimile din perspectiva stereotipurilor generale. Și să nu uităm că drama nu ar fi completă fără apariția virginală și zâmbitoare a Sublimei Soții, de neclintit la brațul soțului preaiubit. Sincer, am avut mereu o reală admirație pentru această jurnalistă frumoasă, deșteaptă și puternică, dar postura fermă și în același timp discretă pe care a adoptat-o de-a lungul acestei grele încercări a făcut ca la prețuirea inițială să se adauge un respect plin de compasiune. O femeie cu adevărat remar
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
și aleanul lui spus în cântec, „plăcutele zbierări de turme”, „balsamul” miroaselor) sunt chemate să mărturisească tot supremația erosului. Poema îl anunță pe Heliade din Zburătorul prin momentele ei de pastel însuflețit de acordul „unsunător” al cereștii mișcări: „Toate se deștept, simt, cere/Magnetul însuflețit/ Ce va prin împărechere/Sufletul a fi-nnoit”. V. încearcă și struna liricii de idei. Prieteșugul, Imaginația, Simpatia trădează, chiar din titlu, artificiul, caracterul de disertație versificată pe teme morale, dar și strădania de înviorare a abstracțiilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
chip cumu-i această figură, ce scrie aicea". Ioan Niculce (c. 1672-c. 1745), cu tot disprețul lui de boier pentru neamul "prost", va avea, ca Creangă mai târziu, ticuri de rural: ingenuitatea șireată, obișnuința de a se socoti neghiob crezîndu-se totuși deștept ("Așa socotesc eu cu firea mea aceasta proastă"), proverbialitatea, filozofia bătrânească, văietătura, darul de a povesti. Experiența, vârsta înaintată îi dau lui Niculce dezlegarea limbii, tonul bârfitor și moralizator. Cronicarul e înțepător și cu un firesc umor popular. Despre pedeapsa
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
stau la obârșia gîrliții de cristal, Mai rece decât gheața, și-n unda-i cea măruntă Să văz suind un păstrov și lostrița căruntă, Mai iuți decât săgeata, pe piatra de metal. S-ascult la păsări triste ce noaptea se deștept; S-ascult tempeste negre departe-ntărîtate, Și prăvălind copacii, torente-nfuriate, Și văile să urle de un potop ce-aștept. Și trăsnete în cremeni izbind neîncetat Să umple tot eterul de aburi de pucioasă, Să surpe în prăpăstii o stâncă scorburoasă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
înrudiri cu sentimentalismul lui Demostene Botez, cu beția de arome a lui Pillat, cu orgia de flori a simboliștilor. Nota particulară a poetei este însă o mare prospețime de impresii în perceperea înfloririi și dezagregării materiei. Sosirea lemnelor de la pădure deșteaptă senzația esențelor: În mers greoi și clătinat, Căruțele cu lemne mi-au adus Din codrii Bîrnovei, de sus, Și în ograda mea au descărcat Mireasmă proaspătă și tare de pădure. Melcul putred găsit sub frunze e prilej de meditație aproape
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
să se simtă bine din nou. Capcana nr. 37tc " Capcana nr. 37" Atunci când nu Înțelegi că În toate organizațiile se formează diferite grupuritc " Atunci când nu Înțelegi că În toate organizațiile se formează diferite grupuri" „Pedeapsa celor care se cred prea deștepți ca să se bage În intrigi de culise este că ajung să fie conduși de oameni mai Înceți la minte.” Platon Mă aflam la un interviu care, la vremea aceea, mi-ar fi oferit oportunitatea primei mele slujbe ca manager. Discuția
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
voi a fost curățenia din fabrică. Puteai să mănânci de pe jos!”. Ați văzut? Comanda a fost asigurată prin intermediul efortului Ă vechi de când lumea Ă de a face curat. Părerea mea despre președinte a trecut de la „obsedat de curățenie” la „tip deștept”. Dar să nu sărim calul! Tema curățeniei la locul de muncă abordată la seminarele pe care le țineam părea să aducă Întotdeauna la suprafață povești interesante. În timpul unei pauze, una dintre participante mi-a povestit o Întâmplare petrecută unui șef
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]