5,667 matches
-
ctitoritului/ oarecum mai norocos decât zeii noștri de tranziție la/ ei înșiși/ nepreocupați de evoluție ci de/ statornicie cică preocupați drept clișeu multiplicat la/ xeroxul albastru al Cerului. Auzi-mi ruga/ și iartă-mă pre mine maculatul că/ te-am decretat Sfinte drept părinte proteguitor al/ merituoasei dar nedreptățitei Poezii Române în care/ îndrăznesc să cred că se află și inima mea cum/ în mijlocul unei uriașe rodii una din semințe se află între/ două elipse împurpurate... însângerate..." (1996). A.B.În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
descoperire a făcut în România și cum o să mă trimită el pe mine la Harvard, că era o legătură între noi. Andrei și-a exprimat rezerva că mă pot duce, dat fiind că urma să ne căsĂtorim. Și Ghiță a decretat că nu e niciun obstacol, ne va cununa chiar el și după aceea eu să fac bine să mă duc la Harvard, și chiar așa s-a întâmplat până la urmă. Ei erau apropiați și pentru că erau monarhiști și pentru legătura
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
directorul acestei foi, N. Breban, nu s-a Înregimentat destul de iute În cohorta „anticomuniștilor”, iar În revista pe care o conducea nu se publicau atacuri la adresa politicienilor!, a fost, Încă o dată, marginalizat, iar revista sa, timp de vreo cincisprezece ani, decretată „proastă, plicticoasă, ne-vandabilă!”. Moara de zvonuri care funcționa formidabil, mai ales În deceniile dictaturii, ca una dintre puținele forme de Împotrivire la ucazurile absurde și anti-valorice ale stăpînirii, uneori În forme satirice, invocarea insistentă a lui Caragiale sau seria
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
oferă doar vreo cinci sau șase „forme” În care poți să-ți afirmi neatârnarea și existența: artele (și artele militare!Ă, literatura, științele, magistratura - care În vechime se Învecina cu Puterea și, mai nou, poate de la Napoleon Încoace, care a decretat că „destinul este politica!” - și politica. Poate și anume forme ale „filantropiei”, unde-și găsește „uneori” loc și figura mereu controversată a Sfântului. Se pare că numai pe aceste „căi bătute” se poate naște ceea ce noi, modernii, numim valoare. Iar
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
cu mintea mea de-acum!”. De altfel, vechii zei ai Greciei Îi pedepsesc nu o dată, În fastuoasele și unicele lor mituri, pe eroii care cer sau pretind un alt destin. Deși, pentru noi, europenii moderni, acest cuvânt, după Napoleon care decreta că „politica este destinul”, dar, mai ales, după magnificul Faust II al lui Goethe ce Încearcă să răstoarne predestinarea oarbă grecească, oedipiană, În schițarea unui adevărat „liber arbitru”, intuit și de gîndirea iezuită, acel segment din existență În care e
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și continuării tezaurului enorm și infinit de complex al Europei - post-renascentiste și moderne. Dar sunt și unii intelectuali americani care refuză această „dependență”, această „școală” la curentele și modelele europene, voind să-și urmeze propriile tradiții. Sau, și mai mult, decretând că Întreaga cultură europeană este obsoletă și că prezentul și viitorul aparțin formelor originale americane; iar așa-zisul curent „postmodernist”, pe care-l maimuțăresc nu puțini tineri, azi, la noi și aiurea, ca și pop-art-ul, new-age sau altele reprezintă prezentul
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
care, În orice vreme, au nevoie de fraze absolute, de un ideal sau altul, și atunci, „Îl” iau de unde e posibil, orice numai nu cumințenia și previzibilitatea, torsul molcom și adormitor al vieții bătrânilor și adulților „lași”. Sau, cum o decretau tinerii fasciști italieni cu o vorbă rămasă celebră, vivere pericolosamente!; să negi „drumurile și firea, prudența burgheză, așezată”, să provoci, chiar În timpuri de pace, un război sau altul, să „răstorni” acea ordine și așezare pe care ai găsit-o
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
perpetuă, de zi și de noapte, o pândă aproape animalică, resuscitată brusc din straturile adânci ale paleo-genealogiilor umane. Am fost brusc aruncați Într-o pădure umană și În formele unor animaloide inferioare și „vinovate”, pradă celor ce poartă „alte” Însemne, decretate de o putere superioară, ieșită din neant, care Înlocuiește meritul și prestigiul nu numai cu forța tancurile sovietice care „moțăiau” cu zecile În jurul marilor orașe - și care, s-a văzut, În ’56, au intrat În Budapesta, iar În ’68 În
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
devreme, nucleul lor forte fiind „cerchiștii de la Sibiu”, Balotă, Negoițescu, Cotruș, Doinaș, cu zece-cincisprezece ani mai în vârstă și cu, e drept, o formație culturală mai „solidă”, pe care o apucaseră în școli și facultăți înainte de ’48, când s-a decretat dezastruoasa reformă a învățământului care punea la baza valorii nu meritele artistice sau morale ale scriitorilor care ne-au premers, ci... lupta de clasă! Apoi, cei mai tineri decât noi, Blandiana, Ion Alexandru, Adrian Păunescu, Constanța Buzea, Pituț etc. Citez
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
personajul cel mai palid, dar... totuși! Încă o dată, spre stupefacția „lor”, atunci și mai târziu, la primul meu roman am învins „pe terenul lor și cu armele lor”!, fapt ce i-a făcut pe nu puțini, naivi sau invidioși, a decreta „carierismul lui Breban”! Dar... după vara mea pariziană din ’71, când mi-am trimis demisia de la România literară și am atacat acolo „Tezele din Iulie”, semnalând începutul dictaturii personale a lui Ceaușescu și-apoi, în februarie, ’72, am fost exclus
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
puțin succes, alții însă, de secole, în artă, în „povestire”. „Romanul, spune unul din întemeietorii romanului modern, Stendhal, romanul este o oglindă purtată de-a lungul unui drum!” Sensul vieții - misterul vieții, al existenței?!... Sigur, unii sceptici sau ironici vor decreta că nu există nici un fel de „mister” și nici „sens”, deci și aceștia, încărcați de un colosal bun-simț, vor căuta viața chiar în viață și în bucuriile, satisfacțiile și victoriile pe care ea, uneori, le poate oferi. Sau în alcool
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
al douăzeci și optulea copil). Pedeapsa se întoarce împotriva autorului, victoria militară conspiră la înfrângerea demografică. Cum sancțiunile se exercită în general dinspre cel tare înspre cel slab, dinspre bogat spre sărac poate fi imaginat Consiliul de Securitate al ONU decretând într-o zi sancțiuni contra unui membru permanent? -, această întoarcere a bastonului dinspre cel slab înspre cel puternic mă face să mă gândesc la acel chengyu chinez, o mică povestioară hazlie atribuită lui Liu An (179 122 î.Hr.), intitulată Bătrânul
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
București DOCUMENTE 1 1916, noiembrie 17/30, București. Decretul nr. 3.120 privitor la strămutarea sediului central al Băncii Naționale a României la Iași Văzând raportul ministrului nostru secretar de Stat la Departamentul Justiției sub nr. 46.333 din 16 noiembrie 1916, Am decretat și decretăm: Art. l. Sediul central al Băncii Naționale a României, pe ziua de 15 noiembrie 1916, se strămută de la București la Iași. Art. 2. Toate operațiunile care, după legea și statutele Băncii, se făceau la București, se vor face la Iași, unde
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
1 1916, noiembrie 17/30, București. Decretul nr. 3.120 privitor la strămutarea sediului central al Băncii Naționale a României la Iași Văzând raportul ministrului nostru secretar de Stat la Departamentul Justiției sub nr. 46.333 din 16 noiembrie 1916, Am decretat și decretăm: Art. l. Sediul central al Băncii Naționale a României, pe ziua de 15 noiembrie 1916, se strămută de la București la Iași. Art. 2. Toate operațiunile care, după legea și statutele Băncii, se făceau la București, se vor face la Iași, unde va fi
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
lui Vasile Goldiș pentru a citi proiectul de rezoluție al Adunării. Proiect de rezoluțiune: I. Adunarea Națională a tuturor Românilor din Transilvania, Bănat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia, în ziua de 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor Români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. [Aplauze frenetice. Trăiască România Mare ! Lumea se ridică în picioare, mâinile se ridică. Ora e punct 12]. Adunarea Națională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
lui Dumnezeu și voința naționlă, Rege al României, La toți de față și viitori, sănătate: Asupra raportului Președintelui Consiliului nostru de Miniștri Sub nr. 2.171 din 1918, Luând act de hotărârea unanimă a Adunării Naționale din Alba Iulia, Am decretat și decretăm: Art. I. Ținuturile cuprinse în hotărârea Adunării Naționale din Alba Iulia de la 18 noiembrie/1 decembrie 1918 sunt și rămân de-a pururea unite cu Regatul României. Art. II. Președintele Consiliului nostru de Miniștri este însărcinat cu aducerea
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
și voința naționlă, Rege al României, La toți de față și viitori, sănătate: Asupra raportului Președintelui Consiliului nostru de Miniștri Sub nr. 2.171 din 1918, Luând act de hotărârea unanimă a Adunării Naționale din Alba Iulia, Am decretat și decretăm: Art. I. Ținuturile cuprinse în hotărârea Adunării Naționale din Alba Iulia de la 18 noiembrie/1 decembrie 1918 sunt și rămân de-a pururea unite cu Regatul României. Art. II. Președintele Consiliului nostru de Miniștri este însărcinat cu aducerea la îndeplinire
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
al României, La toți de față și viitori, sănătate: Asupra raportului președintelui Consiliului nostru de Miniștri sub nr. 2.211 din 1918, luând act de hotărârea unanimă a Congresului General al Bucovinei din Cernăuți, de la 15/28 noiemvrie 1918. Am decretat și decretăm: Art. I - Bucovina, în cuprinsul granițelor sale istorice, este și rămâne de-a pururea unită cu Regatul României. Art II - Președintele Consiliului Nostru de Miniștri este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat la București, la 18 decembrie 1918
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
La toți de față și viitori, sănătate: Asupra raportului președintelui Consiliului nostru de Miniștri sub nr. 2.211 din 1918, luând act de hotărârea unanimă a Congresului General al Bucovinei din Cernăuți, de la 15/28 noiemvrie 1918. Am decretat și decretăm: Art. I - Bucovina, în cuprinsul granițelor sale istorice, este și rămâne de-a pururea unită cu Regatul României. Art II - Președintele Consiliului Nostru de Miniștri este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat la București, la 18 decembrie 1918. Ferdinand I
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
atenția că acesta nu poate fi în plan. „Pe ce bază îi livrăm aur?” „Avem lege !”, îi răspund. „N-aveți lege !” „Permiteți să vă arăt legea !” Am găsit articolul din lege, cu emoții mari. A văzut legea. „Se anulează !”, a decretat scurt. Din momentul acela, pe piață n-au mai fost verighete pentru noii căsătoriți. Apoi iar a tăcut, iar eu am continuat să explic cum se tranzacționează aurul în piață. Tăcere. La un moment dat am început să-i vorbesc
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
creștini cu adevărat credincioși, fiindcă și în veacurile primitive mulți dintre dânșii au suferit moarte martirică; dar cu toate acestea noi nu am putut căpăta de la ei santificare adevărată apostolică”. După ce a devenit rege al Boemiei (1469), Matei Corvin a decretat expulzarea ereticilor („frați cehi și moravi”, n.a.) din această țară și a acceptat așezarea lor la hotarul Transilvaniei cu Moldova, fapte ce nu a fost de natură să îmbunătățească relațiile cu Moldova. Regele Ungariei nota în 1480: „Alungații au început
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
autorităților spaniole un "Raport", în care se afirma interesul pentru comerțul cu sclavi negri. În secolul al XVIII-lea comerțul cu sclavi a fost dominat de englezi, aceștia, după ocuparea în 1762 a Havanei pe o perioadă de 11 luni, decretând "liberalizarea comerțului cu sclavi". În 1789 regele Carlos al IV-lea a decretat liberalizarea comerțului cu sclavi pentru "provinciile Caracas, Santo Domingo, Puerto Rico și Cuba". De precizat că "trata negrera", comerțul cu sclavi negri, a cunoscut în întreaga perioadă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
negri. În secolul al XVIII-lea comerțul cu sclavi a fost dominat de englezi, aceștia, după ocuparea în 1762 a Havanei pe o perioadă de 11 luni, decretând "liberalizarea comerțului cu sclavi". În 1789 regele Carlos al IV-lea a decretat liberalizarea comerțului cu sclavi pentru "provinciile Caracas, Santo Domingo, Puerto Rico și Cuba". De precizat că "trata negrera", comerțul cu sclavi negri, a cunoscut în întreaga perioadă și un activ trafic de contrabandă. Operațiunile "de mala entrada" ilegale aveau să fie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
abolire a sclaviei. De reținut că în respectiva "armată de eliberare" erau înrolați mulți negri, aceștia luptând în repetate rânduri și în forțele de apărare a orașelor Cubei supuse asalturilor piraților și corsarilor francezi, olandezi și englezi. La 1880 se decreta abolirea sclaviei în Cuba, creându-se pentru o perioadă de tranziție sistemul "patronatului". Acesta avea să fie suprimat la 1886 de către regina Maria Cristina, anul 1886 devenind ca atare anul abolirii complete a sclaviei în insulă. Ce au însemnat pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
sens o notă președintelui Grau de San Martin, care a răspuns că șederea lui Luciano în Cuba era "absolut legală"! Anslinger a solicitat atunci intervenția președintelui Truman, care a autorizat luarea de măsuri. Continuând refuzul de extrădare, autoritățile americane au decretat stoparea exportului de produse farmaceutice americane către Cuba. În acest context "prietenul" Lansky, a plecat la Daytona Beach pentru a se consulta cu "prietenul comun" ,expreședintele Fulgencio Batista. Acesta a avansat două posibile soluții: guvernul cubanez să răspundă la blocada
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]