27,909 matches
-
segregarea socială este un fenomen predominant urban, cercetarea și teoretizarea sa devenind importantă odată cu manifestarea marcantă a procesului de urbanizare, respectiv a problemelor cauzate de consecințele ei (de exemplu, conflicte rasiale, inegalități sociale, rasiale și de locuire, dezorganizare socială, sau deficit de legitimitate etc.). În literatura de specialitate segregarea este tratată ca o problemă socială cauzată de deficitul de dezvoltare urbană și de ineficiența politicilor sociale. În ceea ce privește teoriile care abordează segregarea, acestea se grupează în două mari categorii: teoriile ecologiste și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
procesului de urbanizare, respectiv a problemelor cauzate de consecințele ei (de exemplu, conflicte rasiale, inegalități sociale, rasiale și de locuire, dezorganizare socială, sau deficit de legitimitate etc.). În literatura de specialitate segregarea este tratată ca o problemă socială cauzată de deficitul de dezvoltare urbană și de ineficiența politicilor sociale. În ceea ce privește teoriile care abordează segregarea, acestea se grupează în două mari categorii: teoriile ecologiste și culturaliste. 1. Conform viziunii ecologiste, diviziunea populației urbane nu este aleatorie, ci mai degrabă urmează anumite reguli
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de politici sociale se încadrează rata creșterii economice și rata inflației. Ca urmare a boom-ului economic specific anilor postbelici, statele occidentale înregistrează creșteri economice semnificative. În plus, în aceeași perioadă, rata inflației s-a situat la niveluri scăzute, în timp ce deficitul bugetar nu era considerat o problemă din perspectiva politicilor economice ale vremii. Valorile acestor indicatori relevanți pentru cererea și oferta de politici sociale se înregistrează pe fondul unei puternice susțineri, nu numai din partea economiștilor (așa cum am arătat în prima parte
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de teoreticienii dependenței drept calea către independență economică și dezvoltare. Criza SUA, în plan economic și social (pierderea războiului din Vietnam, criza Watergate, eșecul războiului împotriva sărăciei lansat de Lyndon Johnson, criza petrolului din anii ’73-’74, „stagflația” anilor ’70, deficitul bugetar uriaș etc. au constituit un puternic semnal de alarmă cu privire la diminuarea hegemoniei americane în lumea capitalistă. De aici rezultă și principalele diferențe între teoria dependenței și cea privind sistemul mondial: Tabel 1. Diferențe între teoria dependenței și teoria sistemului
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
piață, ca o resetare voluntară și spontană a principiilor de coordonare din economie și politică, deși foarte influentă la începutul anilor ’90, când a inspirat diverse programe de „terapie de șoc”, a fost treptat recunoscută ca simplistă (Kolodko, 1993). Acest deficit conceptual reflectă slaba preocupare a teoreticienilor liberali de a înțelege relația dintre economie și politică. Deși, în general, se susține că libertățile economice și cele politice sunt, deopotrivă, necesare și desirabile pentru buna funcționare a societăților dezvoltate contemporane și deși
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
economică de tip neoliberal (sau neoclasic), pe trei componente-cheie: liberalizarea prețurilor, stabilizare și privatizare. Alte puncte vizau politici monetare și bugetare restrictive, cu scopul de a controla creșterea prețurilor prin politici monetare și bugetare severe, cu dobânzi pozitive ridicate și deficite publice cât mai reduse, liberalizarea politicii de comerț exterior și convertibilitatea monedei naționale, precum și o reformă instituțională vizând retragerea intervenției statului din economie și societate (Blanchard, Kenneth, Sachs, 1994). Nuanța de „șoc” venea din concepția asupra liberalizării totale a prețurilor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
forme țărilor sărace. Reduce sentimentul de izolare al țărilor sărace. Expandarea societății informaționale și ușurarea accesului la informații. Efectele negative ale fenomenului de globalizare Nu sunt soluții naționale la problemele transnaționale. Corporațiile transnaționale determină direcțiile generale ale economiei unui stat-națiune. Deficit social: vectorii globalizării fiind CTN<footnote Companii transnaționale. footnote> și ISD<footnote Investiții străine directe. footnote>, acestea stabilesc soarta țărilor și, mai ales, ocazionează dificultățile în redistribuirea veniturilor, insuficiența locurilor de muncă, asigură profit pentru corporații. Deficit demografic: se restrânge
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
economiei unui stat-națiune. Deficit social: vectorii globalizării fiind CTN<footnote Companii transnaționale. footnote> și ISD<footnote Investiții străine directe. footnote>, acestea stabilesc soarta țărilor și, mai ales, ocazionează dificultățile în redistribuirea veniturilor, insuficiența locurilor de muncă, asigură profit pentru corporații. Deficit demografic: se restrânge potențialul intelectual național și crește exportul de resursă umană, competențe etc. Deficitul de securitate: sărăcia, nesiguranța personală, migrația se transferă în amenințări pentru ordinea socială națională și globală. Deficitul de ecologie: mediul natural al lumii se deteriorează
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
footnote Investiții străine directe. footnote>, acestea stabilesc soarta țărilor și, mai ales, ocazionează dificultățile în redistribuirea veniturilor, insuficiența locurilor de muncă, asigură profit pentru corporații. Deficit demografic: se restrânge potențialul intelectual național și crește exportul de resursă umană, competențe etc. Deficitul de securitate: sărăcia, nesiguranța personală, migrația se transferă în amenințări pentru ordinea socială națională și globală. Deficitul de ecologie: mediul natural al lumii se deteriorează rapid în funcție de creșterea economiei naționale și globale. Cel mai mare pericol pe care-l poate
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
insuficiența locurilor de muncă, asigură profit pentru corporații. Deficit demografic: se restrânge potențialul intelectual național și crește exportul de resursă umană, competențe etc. Deficitul de securitate: sărăcia, nesiguranța personală, migrația se transferă în amenințări pentru ordinea socială națională și globală. Deficitul de ecologie: mediul natural al lumii se deteriorează rapid în funcție de creșterea economiei naționale și globale. Cel mai mare pericol pe care-l poate implica globalizarea este dezumanizarea acelora pe care valul ei îi înghite pur și simplu. Reducerea numărului locurilor
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
cele mai mari companii din lume, incluse în topul primelor zece companii, conform clasamentului întocmit de publicația Fortune Global sunt companii americane (Wallmart, cu un milion de angajați; Exxon Mobil); supremația militară a SUA se realizează prin cheltuieli suportate din deficitul bugetar (689 de miliarde de dolari în 2010 sau 20% din totalul cheltuielilor bugetare); puternică activitate de cercetare-dezvoltare desfășurată în toate domeniile de activitate; dimensiunile economiei ca potențial de producție, piețe interne și externe etc.; poziția geostrategică și politicile adoptate
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
Editura Universitară, București, 2009. footnote> Căderea bruscă a economiei după anul 1989 a afectat și balanța comercială a României, care, dacă în perioada 1985-1989 înregistra un sold de 11,428 miliarde de dolari, între 1990-1994 a ajuns rapid la un deficit de 74,93 miliarde de dolari, soldul deficitar devenind cronic. Ca urmare, a scăzut ponderea comerțului exterior al României în volumul comerțului mondial la jumătate (0,40% în 1988-1989 și 0,18 în 1997-1999). În timp ce globalizarea cuprindea spații geografice tot
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
de vânzare-cumpărare al unităților. Liberalizarea bruscă a comerțului exterior, prin lichidarea monopolului de stat, a condus la pierderea experiențelor acumulate în mulți ani de practicare a comerțului. Au apărut dezechilibre între import și export, cu influențe asupra cursului valutar și deficitului de cont curent al balanței de plăți externe sau asupra rezervei valutare. Noul tarif vamal de import nu a reușit să-și îndeplinească rolul de instrument principal al piețelor comerciale. Factorii externi au constat în dezintegrarea CAER<footnote Consiliul de
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
alimentară dezarticulată (privită pe filiere de prelucrare). În 2010, România a exportat alimente în valoare de 2,35 miliarde de euro (6,3% din totalul exporturilor), dar importa, în același timp, produse în valoare de 3,24 miliarde de euro, deficitul rezultat fiind de 850 de milioane de euro. Pentru comparație, Polonia a realizat exporturi de produse alimentare de 13 miliarde de euro, iar Bulgaria a exportat produse de același tip în valoare de 2,4 miliarde de euro. Scăderea dramatică
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
locuințelor, telefonie etc.) au fost, în mare parte, externalizate, fără a se observa reduceri de tarife, ci, dimpotrivă, majorarea continuă a acestora. Se poate observa că oferta națională de produse de export, raportul export-import, destructurarea economiei naționale sunt componentele unui deficit comercial cronic care se constituie într-o frână pentru dezvoltarea economică și evitarea creșterii continue a datoriei externe. Globalizarea s-a regăsit prin prezența companiilor străine în economia României, „ocuparea” pieței interne cu produse și servicii străine, cu obținerea de
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
milioane de hectare de teren arabil rămân nelucrate în fiecare an, iar circa 800.000 de hectare au fost vândute străinilor. Vulnerabilitatea economiei naționale și calitatea actului de decizie sunt elemente critice în gestionarea în interes național a comerțului exterior. Deficitul cronic între exporturile și importurile României din ultimii 20 ani este un semnal al acestor dificultăți lipsite de soluții care să facă balanța excedentară. Politicile băncilor străine cu filiale în România au fost precumpănitor orientate către stimularea consumului populației de
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
mare. Punerea sub control a contrabandei (comerțului ilicit) cu țigări, produse alcoolice, material lemnos, produse petroliere, produse manufacturate, produse alimentare etc., facilitată astăzi de un control vamal permeabil, ar aduce în circuitul produselor de importexport valori semnificative cu influență asupra deficitului bugetar. Instituțiile guvernamentale sunt datoare cu o reacție de anvergură proiectată pe termen lung, care să dea posibilitatea ca firmele românești să concureze, de pe poziții egale cu firmele similare ca profil transnațional. De ce nu se abordează o asemenea temă? Petre
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
limitativi prin efecte indirecte (de exemplu, eroziunea solului) sau efecte directe (lipsa apei). Dintre rezultatele cercetărilor genetice, semnificative prin impact sunt organismele modificate genetic. Urbanizarea populației la nivel global (peste 50% din aceasta trăiește în mediul urban) a dus la deficit de forță de muncă în agricultură. Depopularea mediului rural a însemnat și scoaterea din circuitul agricol a unor suprafețe de teren arabil și dispariția comunităților care trăiau la nivelul subzistenței, fără a găsi în zona urbană unde au emigrat condiții
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
asigura că investitorii pot să-și recupereze capitalul. Aceste presiuni se exprimă prin prime de risc, independența constituțională a băncilor centrale naționale față de guvern, insistența ca politicile economice și financiare naționale să fie îndreptate ferm către controlul inflației. Țările cu deficit bugetar cronic prezintă vulnerabilități, ca pericolul de a nu returna capitalul împrumutat, caz în care creditorii vor accepta mai greu și în condiții mai severe acordarea de împrumuturi (dobânzi mai mari). Liberalizarea piețelor de capital a fost cu ușurință acceptată
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
rublei rusești etc. Volumul tot mai mare de capital acumulat în fluxurile și rețelele financiare globale a cunoscut o diversificare continuă care a înlesnit accesul țărilor cu nevoi de fonduri financiare în scopul dezvoltării lor economice, în special pentru echilibrarea deficitelor bugetare. Dar fluctuațiile de pe piețele globale financiare (care depind de mulți factori, unii imprevizibili) și externalizarea politicilor financiare ale SUA și autoritatea ratingului de țară și implicarea lui în tranzacțiile financiare externe pot deveni impedimente serioase în returnarea creditelor contractate
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
sectorului bancar și pieței de capital, controlul corupției interne, evitarea liberalizării premature a unor piețe de capital. Pentru a convinge instituțiile financiare internaționale că situația financiară națională este sub control, guvernele promovează politici de austeritate cu bugete echilibrate sau cu deficite foarte mici. La nivelul UE, mărimea acestor deficite este stabilită prin statutul UE, iar mai recent, se încearcă a se prevedea în Constituție limita admisă pentru deficitul bugetar (Italia, de pildă). Există tendința și încercări precum cea inițiată de Organizația
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
interne, evitarea liberalizării premature a unor piețe de capital. Pentru a convinge instituțiile financiare internaționale că situația financiară națională este sub control, guvernele promovează politici de austeritate cu bugete echilibrate sau cu deficite foarte mici. La nivelul UE, mărimea acestor deficite este stabilită prin statutul UE, iar mai recent, se încearcă a se prevedea în Constituție limita admisă pentru deficitul bugetar (Italia, de pildă). Există tendința și încercări precum cea inițiată de Organizația Internațională a Consiliilor pentru Titlurile de Valori, de
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
este sub control, guvernele promovează politici de austeritate cu bugete echilibrate sau cu deficite foarte mici. La nivelul UE, mărimea acestor deficite este stabilită prin statutul UE, iar mai recent, se încearcă a se prevedea în Constituție limita admisă pentru deficitul bugetar (Italia, de pildă). Există tendința și încercări precum cea inițiată de Organizația Internațională a Consiliilor pentru Titlurile de Valori, de a reglementa activitățile financiare transfrontaliere, în sensul stabilirii unor standarde internaționale de monitorizare și reglementare a acestor tipuri de
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
activități, inclusiv a comerțului cu derivate sau a activităților conglomeratelor financiare. O politică națională care să răspundă provocărilor globalizării financiare poate fi elaborată în intervalul dintre două extreme: prudență, rate scăzute ale inflației, disciplină fiscală; politică macroeconomică expansionistă, bazată pe deficite bugetari mari, o datorie publică ridicată chiar cu riscul creșterii inflației și a ratelor dobânzii. O țară debitoare nu poate menține un curs de schimb supraevaluat al monedei naționale dacă acesta nu este sustenabil. Opțiunea guvernelor către politici financiare și
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
țările membre ale UE, inclusiv pe România. Ținând cont de aceste constatări, se poate aprecia că piețele financiare aduc ca noutate și ca progres în economia globală următoarele: transferul capitalului din țările cu excedent în contul curent al țărilor cu deficit de capital; ajutor acordat țărilor cu economia în tranziție pentru integrarea lor în sistemele financiare internaționale, care, inteligent folosit, poate stimula dezvoltarea economică. Pe de altă parte, aceleași piețe financiare pot fi cauza: crizelor financiare și economice care se transferă
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]