5,324 matches
-
minorilor victime ale delictelor violente comise În mediul familial În funcție de natura delictului comis, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC). Cea mai mare parte a minorilor victime ale delictelor cu violență comise În mediul familial sunt consecința delictelor de viol (37,4%), urmată de cea a minorilor care au suferit diverse loviri și violențe (25,9%). Atrag atenția și ponderile destul de ridicate ale minorilor victime ale unor delicte deosebit de grave, cum sunt cele de vătămări corporale (15,7
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ale delictelor cu violență comise În mediul familial sunt consecința delictelor de viol (37,4%), urmată de cea a minorilor care au suferit diverse loviri și violențe (25,9%). Atrag atenția și ponderile destul de ridicate ale minorilor victime ale unor delicte deosebit de grave, cum sunt cele de vătămări corporale (15,7% dintre victimele minore) și omor (13,1% dintre victime), ceea ce relevă că, În momentul de față, În multe familii există o puternică Încărcătură criminogenă, concretizată prin acte deosebit de grave și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dintre victime), ceea ce relevă că, În momentul de față, În multe familii există o puternică Încărcătură criminogenă, concretizată prin acte deosebit de grave și violente comise de părinți sau rude asupra propriilor lor copii. Pe categorii de vârstă și tipuri de delicte, minorii victime ale delictelor cu violență sub vârsta de 14 ani sunt, Într-o proporție alarmantă de aproximativ 80,0%, victimele unor omoruri comise chiar În mediul familial și În care sunt implicați, În primul rând, părinții acestora (sau unul
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
că, În momentul de față, În multe familii există o puternică Încărcătură criminogenă, concretizată prin acte deosebit de grave și violente comise de părinți sau rude asupra propriilor lor copii. Pe categorii de vârstă și tipuri de delicte, minorii victime ale delictelor cu violență sub vârsta de 14 ani sunt, Într-o proporție alarmantă de aproximativ 80,0%, victimele unor omoruri comise chiar În mediul familial și În care sunt implicați, În primul rând, părinții acestora (sau unul din părinți), precum și alte
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
victimele unor omoruri comise chiar În mediul familial și În care sunt implicați, În primul rând, părinții acestora (sau unul din părinți), precum și alte rude apropiate. Aceeași categorie de minori devine principala victimă, Într-o proporție de 55,0%, În delictele de lovire și alte violențe, precum și În cele de viol (46,0% dintre victime), ceea ce atestă, Încă o dată, vulnerabilitatea lor victimală ridicată, În comparație cu categoria minorilor cu vârste Între 14 și 17 ani, care sunt cu predilecție victime ale violențelor din afara
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ridicată, În comparație cu categoria minorilor cu vârste Între 14 și 17 ani, care sunt cu predilecție victime ale violențelor din afara familiei. Toate aceste date statistice relevă că mult mai grave decât abuzul și maltratarea fizică propriu-zisă ale copiilor sunt actele și delictele violente comise asupra lor În mediul familial și care au drept consecințe uciderea sau vătămarea gravă a minorilor de către părinți sau tutorii lor legali. Între principalele cauze ale acestor forme de violență gravă desfășurate În interiorul familiei pot fi menționate: condițiile
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
că sunt înscris la doctorat. Am solicitat din România dovezi în acest sens, dar mi s-a refuzat eliberarea lor. Nu am îndrăznit nici să scot eu diplomele din țară, întrucât, în raport cu reglementările regimului de atunci, aș fi comis un delict grav. Salvarea mi-a venit de la profesorul Stahl. Prietenul nostru comun, profesorul Henri Mendras (un bun cunoscător și un admirator al teoriilor profesorului Stahl), m-a însoțit la discuția cu cel de care depindeau aprobările și care era, spre norocul
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și jafurile tind să fie explicate prin deficitul de educație, în timp ce violul este motivat cel mai adesea prin dezechilibru mintal. Mai recent, studiile privind modul în care își explică oamenii criminalitatea relevă legătura pe care aceștia o fac între comiterea delictelor și consumul de droguri. Evaluarea periculozității diferitelor tipuri de delicte Cercetările psihosociologice experimentale au arătat că există un larg consens între diferite grupuri în ceea ce privește gravitatea (seriousness) diferitelor delicte (Coombs, 1967; Indermaur, 1990; Rose și Prell, 1955; Sellin și Wolfgang, 1964
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în timp ce violul este motivat cel mai adesea prin dezechilibru mintal. Mai recent, studiile privind modul în care își explică oamenii criminalitatea relevă legătura pe care aceștia o fac între comiterea delictelor și consumul de droguri. Evaluarea periculozității diferitelor tipuri de delicte Cercetările psihosociologice experimentale au arătat că există un larg consens între diferite grupuri în ceea ce privește gravitatea (seriousness) diferitelor delicte (Coombs, 1967; Indermaur, 1990; Rose și Prell, 1955; Sellin și Wolfgang, 1964; Thurstone, 1927; Turner, 1978). În cele mai multe cercetări s-a apelat
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
explică oamenii criminalitatea relevă legătura pe care aceștia o fac între comiterea delictelor și consumul de droguri. Evaluarea periculozității diferitelor tipuri de delicte Cercetările psihosociologice experimentale au arătat că există un larg consens între diferite grupuri în ceea ce privește gravitatea (seriousness) diferitelor delicte (Coombs, 1967; Indermaur, 1990; Rose și Prell, 1955; Sellin și Wolfgang, 1964; Thurstone, 1927; Turner, 1978). În cele mai multe cercetări s-a apelat la tehnica de „comparare pe perechi”: studenții erau rugați să compare, din punctul de vedere al periculozității lor
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sondajele de opinie. Într-o cercetare pe 60.000 de persoane din SUA, cerându-se să se evalueze peste 200 de acte de delincvență, s-a pus în evidență că americanii consideră crimele cu violență ca fiind cele mai grave delicte (Wolfgang et al., 1985). S-a mai constatat, de asemenea, că există un larg consens în legătură cu periculozitatea actelor criminale, mai ales în ceea ce privește delictele considerate de cea mai mare și de cea mai mică periculozitate. Referitor la delictele considerate a avea
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
delincvență, s-a pus în evidență că americanii consideră crimele cu violență ca fiind cele mai grave delicte (Wolfgang et al., 1985). S-a mai constatat, de asemenea, că există un larg consens în legătură cu periculozitatea actelor criminale, mai ales în ceea ce privește delictele considerate de cea mai mare și de cea mai mică periculozitate. Referitor la delictele considerate a avea o periculozitate medie, părerile au fost oarecum divergente când s-a pus problema ierarhizării lor. În alte cercetări s-a constatat că infracțiunile
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cele mai grave delicte (Wolfgang et al., 1985). S-a mai constatat, de asemenea, că există un larg consens în legătură cu periculozitatea actelor criminale, mai ales în ceea ce privește delictele considerate de cea mai mare și de cea mai mică periculozitate. Referitor la delictele considerate a avea o periculozitate medie, părerile au fost oarecum divergente când s-a pus problema ierarhizării lor. În alte cercetări s-a constatat că infracțiunile împotriva persoanei sunt considereate de public a fi mai grave decât infracțiunile împotriva proprietății
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
omucidere, viol, furt, tâlhărie, furt de automobile). Cu excepția Kuwaitului, în care populația s-a pronunțat pentru pedepse mai severe, în celelalte șapte țări a existat o concordanță în ceea ce privește periculozitatea diferitelor crime (Scott și Al-Thakeb, 1977). Același model al aprecierii periculozității delictelor s-a întâlnit și în Australia, într-o cercetare independentă condusă de Roderic Broadhurst și David Indehermaur (1982). Concluzia: cu variații nesemnificative, indiferent de țară și cultură, oamenii apreciază într-un mod foarte asemănător periculozitatea diferitelor acte infracționale. Imaginea delincvenților
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
opinie publică în legătură cu această problemă sunt relativ inconsistente. Julian V. Roberts (1992, 143) consideră că lipsa de consistență a datelor se datorează metodologiilor utilizate: în unele sondaje s-a cerut respondenților să aleagă o singură sancțiune pentru un tip de delict, în alte sondaje subiecții erau rugați să ierarhizeze sancțiunile legale după gravitatea lor, calculâdu-se scorurile fiecărei sancțiuni. În ambele situații intervin factori care distorsionează rezultatele. Cu toate acestea, se poate trage concluzia că publicul percepe relativ corect funcțiile sancțiunilor prevăzute
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
În SUA, proporția celor care se pronunțau în favoarea pedepsei capitale era de 61% în 1936: în 1989, se ridicase la 79% (Flanagan și Maguire, 1990). Și în alte țări, precum Canada, Marea Britanie, Australia, proporția cetățenilor ce susțin pedeapsa capitală (pentru delicte grave, omucidere, crime în serie etc.) este în creștere în ultima perioadă. Julian V. Roberts (1992, 154) explică tendința de creștere a proporției celor care susțin pedeapsa capitală prin aceea că, în ultimele decenii, numărul cazurilor de omucidere a sporit
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
infracțiunile cu violență în SUA (după T. Chiricos et al., 1997, 343) Suprareprezentarea criminalității, în general, și a celei cu violență, în special Studiile bazate pe analiza conținutului comunicării în mass-media au relevat că, în totalul știrilor, relatările despre diferite delicte au o pondere de 5% până 25% (Sacco, 1995, 142). Ponderea acestui tip de știri variază în funcție de data și locul efectuării cercetărilor, de tipurile de media avute în vedere și, într-o anumită măsură, de metodologia adoptată de cercetători. Primele
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
lipsește o mențiune obligatorie, cecurile circulare sau cecurile de călătorie emise la purtător, sunteți pasibil de pedeapsă cu amendă de la 5.000 la 100.000 lei și închisoare de la 6 luni la un an, afară de cazul când faptă constituie un delict sanc��ionat cu o pedeapsă mai mare. ● Interdicția bancară de a emite cecuri s-a pronunțat prin aplicarea art. 27-30 din Regulamentul BNR privind organizarea și funcționarea la Bancă Națională a României a Centralei Incidentelor de Plăți. ● Bancă noastră are
EUR-Lex () [Corola-website/Law/209513_a_210842]
-
lipsește o mențiune obligatorie, cecurile circulare sau cecurile de călătorie emise la purtător, sunteți pasibil de pedeapsă cu amendă de la 5.000 la 100.000 lei și închisoare de la 6 luni la un an, afară de cazul când faptă constituie un delict sancționat cu o pedeapsă mai mare. ● Interdicția bancară de a emite cecuri s-a pronunțat prin aplicarea art. 27-30 din Regulamentul BNR privind organizarea și funcționarea la Bancă Națională a României a Centralei Incidentelor de Plăți. ● Bancă noastră are obligația
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215768_a_217097]
-
Articolul 1 (1) Armele și munițiile abandonate, găsite, confiscate sau ridicate de către personalul Ministerului Administrației și Internelor conform prevederilor Codului de procedură penală care constituie corp delict sau mijloace de probă în procedura judiciară se vor depune la camerele de corpuri delicte aparținând Poliției Române, cu respectarea prevederilor art. 109 din Codul de procedură penală . ... (2) Camerele de corpuri delicte prevăzute la alin. (1) se organizează la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227367_a_228696]
-
1 (1) Armele și munițiile abandonate, găsite, confiscate sau ridicate de către personalul Ministerului Administrației și Internelor conform prevederilor Codului de procedură penală care constituie corp delict sau mijloace de probă în procedura judiciară se vor depune la camerele de corpuri delicte aparținând Poliției Române, cu respectarea prevederilor art. 109 din Codul de procedură penală . ... (2) Camerele de corpuri delicte prevăzute la alin. (1) se organizează la nivelul Inspectoratului General al Poliției Române, Direcției Generale de Poliție a Municipiului București și inspectoratelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227367_a_228696]
-
Codului de procedură penală care constituie corp delict sau mijloace de probă în procedura judiciară se vor depune la camerele de corpuri delicte aparținând Poliției Române, cu respectarea prevederilor art. 109 din Codul de procedură penală . ... (2) Camerele de corpuri delicte prevăzute la alin. (1) se organizează la nivelul Inspectoratului General al Poliției Române, Direcției Generale de Poliție a Municipiului București și inspectoratelor de poliție județene. ... (3) Camerele de corpuri delicte sunt încăperi special amenajate în care se păstrează armele și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227367_a_228696]
-
109 din Codul de procedură penală . ... (2) Camerele de corpuri delicte prevăzute la alin. (1) se organizează la nivelul Inspectoratului General al Poliției Române, Direcției Generale de Poliție a Municipiului București și inspectoratelor de poliție județene. ... (3) Camerele de corpuri delicte sunt încăperi special amenajate în care se păstrează armele și munițiile cu respectarea normelor de siguranță prevăzute de Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor, cu modificările și completările ulterioare. ... Articolul 2 (1) Se interzice depunerea armelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227367_a_228696]
-
normelor de siguranță prevăzute de Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor, cu modificările și completările ulterioare. ... Articolul 2 (1) Se interzice depunerea armelor și munițiilor de către personalul Ministerului Administrației și Internelor în alte camere de corpuri delicte decât cele aparținând structurilor prevăzute la art. 1 alin. (2), cu excepția situațiilor în care organul de urmărire penală sau instanța de judecată dispune altfel. ... (2) Se interzice depunerea în încăperile special amenajate prevăzute la art. 1 alin. (3) a altor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227367_a_228696]
-
se înțelege arma, respectiv muniția, astfel cum sunt definite acestea la art. 2 pct. I subpct. 1 și 3 din Legea nr. 295/2004 , cu modificările și completările ulterioare. ... (2) Sunt asimilate armelor, în ceea ce privește introducerea acestora în camerele de corpuri delicte, componentele esențiale ale acestora: mecanismul închizătorului, camera cartușului și țeava. ... Articolul 4 (1) Introducerea armelor și/sau munițiilor în camerele de corpuri delicte se face pe baza următoarelor documente: ... a) adresa de înaintare; ... b) copie a procesului-verbal de constatare/ridicare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227367_a_228696]