5,717 matches
-
belșug pe pereții secularelot teuci. După ce caii s-au adăpat -așa cu zăbala nescoasă, Înhămați și cu ... călătorii fixați pe locurile lor - căruța a plecat mai departe printre dealurile mai verzi sau mai galbene, mărginite pe stânga de către impunătoarea pădure domnească, stăpânită altădată de către familia Mavrocordat, și devenită „bun al Întregului popor”. Va, nu-și putea lua ochii de la verdele pădurii, de la cai și de la dealurile Înalte printre care șerpuia drumul plin de colb. Nu era ușor de urcat drumul ce
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Învecinării acesteia cu pădurea. Pădurea era o adevărată minune, atât pentru cei mici cât și pentru cei mari. Era frumoasă ca În poveștile bunicilor și Întinsă pe o mare suprafață, poate cea mai mare pădure din ținuturile acele, veche pădure domnească ce aparținuse odată familiei domnitoare Mavrocordat iar acum era un „bun al tuturor” (vorbe) și aparținea statului (acte). Pe lunga sa culme creșteau cei mai mari arbori din câți se puteau vedea și din izvoare, multe și bogate, cea mai
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
cu un cordon cu fundiță pe partea dreaptă. Fața sa prelungă și cu ten măsliniu catifelat, ochi mari și negri, contrastau cu verdele negru al Cociobenii, o pată de culoare frumoasă În sălbăticia dealurilor și râpilor din marginea frumoasei păduri domnești. Soarele Își trimitea căldura și lumina sa bine cuvântată peste Jdogina cu arborii cei mai Înalți, peste foișorul de observație, peste Vărărie și Poiana Rusului, peste coama pădurii mari prin care apa neasemuit de rece și de bună la gust
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
perioada Regulamentului organic. Categoria de unde s-ar putea recruta filfilzonii ar fi a cincea și a șasea. Cu alte cuvinte, cele câteva sute de boieri mici, „fără barbă”, ziși „starea a doua și a treia, Între cari se prenumărau edeclii domnești, baș-ciohodaru, tufecci-bașa, divictaru, cafegi-bașa, stolnici, șătrari, slugeri, medelniceri, cluceri de arie etc., până la serdari, căminari și cluceri mari”1. Simpla Înșiruire a funcțiilor acestora ne taie elanul de a Încerca să descoperim printre ei un dandy. Nici În rândurile boierilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
palat, unde mi-a fost acordată o audiență chiar în ziua aceea, ținându-se seamă de doliul care îmi lovise familia. Totuși, nu am fost primit în particular. Suveranul îi avea în preajmă pe căpitanul slugilor înarmate, pe șeful cancelariei domnești, păstrător al sigiliului regal, pe maestrul de ceremonii, cât și pe alți curteni, cu toții mai somptuos înveșmântați decât monarhul însuși și pălăvrăgind nestingheriți între ei în vreme ce eu înșiram, emoționat, fraze cu trudă pregătite dinainte. La răstimpuri, sultanul ciulea urechea la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
nici nelegiuit și nu risc să mă pomenesc azârlit în focul Gheenei. Numai că sora mea este tot printre leproși! Chipul lui Harun s-a posomorât. — Ai să te duci curând s-o vezi? — Aștept un cuvânt de la șeful cancelariei domnești. Prefer s-o văd după aceea, poate că voi avea vreo veste să-i dau. În săptămânile care au urmat, mi-am reluat câteva cursuri la școală, la medersa Bu-Inania. Mi s-a cerut să-mi povestesc călătoria în fața colegilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
trei călări alături Și mai au loc pe de lături Caii mândri să și-i joace Când încolo, când încoace; Iar din negri trunchi de stânca. Peste valea cea adâncă, Pe de-asupra de cetate, De biserici și palate, Stă domneasca cetățue Ce cu crestele-i se sue, Repezite înspre nori Peste codri sunători, Cu-a ei ziduri, cu-a ei bolți Și cu turnuri pe la colți, Ziduri grele și cu creste Cum au fost și nu mai este. Pintre arcurile
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
negustoriu Ș-a da-o la croitoriu Și-a lărgi-o subsuori Ș-a da mai multe parale Ș-o lărgi-o pîn-în poale Și-oi mai da un puișor Și i-a trage - un cercușor. 12 Frunză verde măr domnesc, Mă cutremur și gândesc Cu puica să mă - ntîlnesc, Două vorbe să-i vorbesc, Inima să-mi răcoresc. Când m-am dus m-am întristat Și cu groaz - am cuvîntat: - Rămâi, puică, sănătoasă Ca o garoafă frumoasă. Iar puicuța mi-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Spune, bădiță, soră-ta și maică-ta Să samene mac pe prag, Nu se teamă ca îl calc, Iarbă-n lastra, în fereastă- Nu se teamă: nu-ți oi fi nevastă; 15 Și-n cele două ferești, Să semene meri domnești. Tu la tine nu gîndești: Că ce folos de casa ta, Că-i amarnică maică-ta. 20 Casa pe dinafară zugrăvită Și'nlăuntru-i otrăvită, Că-i necazul feciorilor Și moartea nurorilor. 132 Frunză verde măr domnesc, Mă pornii la boeresc
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ferești, Să semene meri domnești. Tu la tine nu gîndești: Că ce folos de casa ta, Că-i amarnică maică-ta. 20 Casa pe dinafară zugrăvită Și'nlăuntru-i otrăvită, Că-i necazul feciorilor Și moartea nurorilor. 132 Frunză verde măr domnesc, Mă pornii la boeresc, 183 {EminescuOpVI 184} Coasă-n mână am luat, Două brazde - am răsturnat, Am tras o brazdă, am tras două, Am tras patruzeci și nouă. Cat la soare, prînzu-i mare, Nu-mi aduce de mâncare. Mă uit
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
22 Ghiul-Hedsche I Aprilie 21 1315 Muharem I Mai 21 Safar I Iunie 20 Rebi-el-avel I Iulie 19 Rebi-el-accher I August 18 Djamadi-el-avel I Septembrie 16 Djamadi-el-accher I Octombrie 16 Resdcheb I Noiembrie 14 Schaban I Decembrie SĂRBĂTORI NAȚIONALE ȘI DOMNEȘTI 11 Februarie, aniversarea revoluțiunii din anul 1866, prin care s-a realizat formarea unei dinastii în România. 14 Martie, proclamarea Regatului României la 1881. 8 Aprilie, ziua nașterii M.S.Regelui și proclamarea plebiscitului pentru alegerea Măriei Sale. 24 Aprilie, ziua onomastică
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
încep să - ți zică „ maestre ”, înseamnă că ramolismentul a devenit vizibil. Românul actual este tot poet. Dar nu și cititor de poezie. Cauți bronzul în operă, nu în biografia autorului. Discipolul rebel își revitalizează maestrul. Marea poezie miroase a măr domnesc. Criticul trebuie să muște, chiar dacă i - au rămas numai gingiile. Talentul e ca sănătatea. Unii nici nu știu că îl au. Nonconformismul artiștilor tineri clasicizează îndrăzneala înaintașilor. Cu parfumul Paranoya se pot obține oricând clasici în viață. Tolstoi și Gogol
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Uneori, literatura se schimbă odată cu guvernul.. Arta ori șochează, ori plictisește.. Românul actual este tot poet. Dar nu și cititor de poezie. Căutați bronzul în operă, nu în biografia autorului. Discipolul rebel își revitalizează maestrul. Marea poezie miroase a măr domnesc. Criticul trebuie să muște, chiar dacă nu i - au mai rămas decât gingiile. Talentul e ca sănătatea. Unii nici nu știu că îl au. Nonconformismul artiștilor tineri clasicizează îndrăzneala înaintașilor. Scriitorii sunt solidari doar în eternitate. S - a umplut lumea artistică
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
slujba Dabijăi-Vodă, Domnul Moldovei, este împodobit ca Ispravnic<footnote Ispravnic, dregător însărcinat cu conducerea administrației într-un județ. footnote> de Codru, unde erau moșiile părintești. Pe lângă ocârmuirea Codrului, i-a mai dat și Vornicia<footnote Mare clucer, slujbaș al curții domnești. Păstra cheile de la cămările unde se țineau proviziile. footnote> Bârladului. Săvârșea cu grăbire și înțelepciune orice treburi, ori ale obștii ori îndeosebi ale Domnului. Supt întâia și a doua Domnie a Ducăi-Vodă, pentru meritele lui, Duca îl cinstește cu dregătoria
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Bârladului. Săvârșea cu grăbire și înțelepciune orice treburi, ori ale obștii ori îndeosebi ale Domnului. Supt întâia și a doua Domnie a Ducăi-Vodă, pentru meritele lui, Duca îl cinstește cu dregătoria de Mare Clucer<footnote Vornic. Mare dregător în sfatul domnesc. Era conducător al curții domnești avand drept de judecată asupra întregului corp de curteni, precum și asupra întrgii țări. footnote>. Supt Dumitrașcu Cantacuzino, ajunge Serdar<footnote Serdar, dregător cu atribuții militare. Comanda cetele de călareți din ținuturile dinspre tătari. footnote> peste
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
înțelepciune orice treburi, ori ale obștii ori îndeosebi ale Domnului. Supt întâia și a doua Domnie a Ducăi-Vodă, pentru meritele lui, Duca îl cinstește cu dregătoria de Mare Clucer<footnote Vornic. Mare dregător în sfatul domnesc. Era conducător al curții domnești avand drept de judecată asupra întregului corp de curteni, precum și asupra întrgii țări. footnote>. Supt Dumitrașcu Cantacuzino, ajunge Serdar<footnote Serdar, dregător cu atribuții militare. Comanda cetele de călareți din ținuturile dinspre tătari. footnote> peste oastea moldovenească. Pe vremea aceea
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
a M. S. Domnitorului Românilor...“ Tot ziarul „Curierul de Iaasi“, de vineri, 3 iunie 1877, publica știrea: „Domnitorul și Doamna, în urma unei invitațiuni din partea Maiestății Sale Imperatorului Rusiei, au mers însoțiți de mareșalul de D. A. Mavrocordat și de doi adjuncți domnești, Duminică, 29 mai, cu un tren espres, la Ploiești, spre a prânzi la Maiestatea Sa“ La rubrica „Revista Esternă“, gazeta „Curierul de Iassi“ de vineri, 3 iunie 1877 publica următoarele: „Gazetta de Colonia“ primește de la corespondentul său din Paris următoarele
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
decât celelalte, se afla pe vremuri un foișor de strajă. Acolo străjuiau străjile Moldovei vestind prin focuri înalte, urgia năvălirii tătarilor de dincolo de Nistru, prin vadul Prutului din dreptul Fălciului. Pentru că atunci când s‟arăta primejdie la hotar, străjile, după rânduiala domnească, aprindeau focuri mari, pe culmi de dealuri, dădeau semn spre Suceava, de pe deal pe deal, care ajungea în scurtă vreme, semnul de cumpănă până la Domnie. Anuca, fata pădurarului 131 Și, îndată olăcarii, chemau țara la război, cu oastea la locurile
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
se înghesui în jurul lui, adulmecându-l într-un fel de a-l recunoaște capul haitei. Apoi, toți urlând în cor, țâșniră în urma lui... pierzându-se în inima codrilor... Dor de casă... arnă grea și omăt mare de cinci palme mari domnești... O început moale, cu o ușoară fulguială pe copacul de la geam într-o seară, pe la aprinsul lumânărilor, pe la începutul lui decembrie, și o ținut până către Blagoslovenie. ...Povârnișuri prăpăstioase cu mușchi crescut pe ele, încolo zăpadă, în lumina învăpăiată a
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
mai multe ori pe zi. Vasile Ilucă înfățișează și alte aspecte, unele de-a dreptul ciudate, descoperite în cărțile de documente. De exemplu, nu numai oamenii, dar și dobitoacele erau rânduite după anume ranguri. Există porci țărănești, dar și porci domnești, cum existau și oi țărănești și oi domnești. Gradul valoric era concretizat numeric: “o mie și cinci sute de oi țărănești fac o sută și cincizeci oi domnești și cinci sute de porci țărănești fac cincizeci de porci domnești”. Sau
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
și alte aspecte, unele de-a dreptul ciudate, descoperite în cărțile de documente. De exemplu, nu numai oamenii, dar și dobitoacele erau rânduite după anume ranguri. Există porci țărănești, dar și porci domnești, cum existau și oi țărănești și oi domnești. Gradul valoric era concretizat numeric: “o mie și cinci sute de oi țărănești fac o sută și cincizeci oi domnești și cinci sute de porci țărănești fac cincizeci de porci domnești”. Sau: bunurile cumpărate de înalții prelați puteau fi vândute
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
dobitoacele erau rânduite după anume ranguri. Există porci țărănești, dar și porci domnești, cum existau și oi țărănești și oi domnești. Gradul valoric era concretizat numeric: “o mie și cinci sute de oi țărănești fac o sută și cincizeci oi domnești și cinci sute de porci țărănești fac cincizeci de porci domnești”. Sau: bunurile cumpărate de înalții prelați puteau fi vândute. La prețuri mai convenabile, se înțelege. Ori: toți cei care nu se supuneau rânduielilor impuse, dintr-un motiv sau altul
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
porci domnești, cum existau și oi țărănești și oi domnești. Gradul valoric era concretizat numeric: “o mie și cinci sute de oi țărănești fac o sută și cincizeci oi domnești și cinci sute de porci țărănești fac cincizeci de porci domnești”. Sau: bunurile cumpărate de înalții prelați puteau fi vândute. La prețuri mai convenabile, se înțelege. Ori: toți cei care nu se supuneau rânduielilor impuse, dintr-un motiv sau altul, cădeau sub strașnic blestem și afurisenie, în veacul vecilor. Gestul iertării
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
spus donatorul cerea s-o țină tot într-un “guleai” pe banii “nineacăi” monahul Gavriil. ― Până aici, parcă-parcă ne-am descurcat părinte. Voi aminti, însă, că după obiceiul vremii aproape toate daniile făcute locurilor sfinte erau întărite printr-un act domnesc. Oricine ar fi făcut dania. După cum o să vedem, aceste întăriri domnești de stăpânire a unor bunuri a dat apă la moară celor sus-puși de la locurile sfinte, care s-au folosit de aceste acte după ani și ani, ceea ce a adus
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
banii “nineacăi” monahul Gavriil. ― Până aici, parcă-parcă ne-am descurcat părinte. Voi aminti, însă, că după obiceiul vremii aproape toate daniile făcute locurilor sfinte erau întărite printr-un act domnesc. Oricine ar fi făcut dania. După cum o să vedem, aceste întăriri domnești de stăpânire a unor bunuri a dat apă la moară celor sus-puși de la locurile sfinte, care s-au folosit de aceste acte după ani și ani, ceea ce a adus mari neajunsuri mănăstirilor moldovene și nu numai. ― Pentru început, am să
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]