14,427 matches
-
unde Gog este un rege, iar Magog un regat (Iez. se referă la Imperiul Pers). În Apocalipsă, Gog și Magog închipuie totalitatea națiunilor care coalizează împotriva celor aleși. Potrivit unor texte rabinice, Gog și Magog ar fi cei mai mari dușmani ai lui Mesia: Targ. Num. 11, 29; vezi de asemenea Oracolele sibiline III, vv. 319‑322; 512‑513, care îi situează pe Gog și Magog în Etiopia extrem orientală, considerată de antici capătul lumii și adesea confundată cu India și
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
43. . Formula „Unsul lui Iahve” era la origine aplicată regelui lui Israel. În VT, „Mesia” eshatologic nu este o ființă supranaturală; este un muritor, descendent din neamul davidic, restaurator al regatului davidic. El va stăpâni cu dreptate și va nimici dușmanii lui Israel. Concepția mesianică creștină a fost influențată decisiv de curentele iudaice apocaliptice, care se radicalizseră începând cu a doua jumătate a secolului al II‑lea î.Cr. Către această perioadă a fost alcătuită Cartea lui Daniel; capitolul 7 al acesteia
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Lc. 10,29‑37 (Orbe, Teología..., p. 8). . Anticristul ar fi, potrivit formulei lui A. Orbe, un diabolus rediuiuus. Iată de ce el va avea toate trăsăturile acestuia, fără însă a se confunda cu el. Irineu îl descrie ca „apostat”, vrăjmaș, dușman al lui Dumnezeu; „hoț” (latro), care își însușește ceea ce nu‑i aparține; „rob” (seruus) nesupus. . În legătură cu acest subiect, cf. G. Ruhbach, „Zum Begriff <ϑ∴2γ≅Η in der alter Kirche”, în Texte und Untersuchungen zur Geschichte der altchristlichen Literatur, 92
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
asupra lor; căci ei vor fi preoți ai lui Dumnezeu și ai lui Cristos și vor domni împreună cu el vreme de o mie de ani” 20,6); eliberarea diavolului și așezarea cetății sfinților; „focul din cer” care îi nimicește pe dușmani; izgonirea diavolului în iezerul de foc în care se află deja cele două fiare; judecata finală și viziunea noului Ierusalim. Descrierea noului Ierusalim este simbolică de la un capăt la altul: cetatea are douăsprezece porți, trei câte trei orientate către fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
nominatim regnum Hierosolymorum) [Suetonius, Viețile celor doisprezece cezari, trad. de Gheorghe Ceaușescu, Rao, 2000]. Aceste două mărturii arată, pe de o parte, atașamentul lui Nero față de partea orientală a imperiului său, iar, pe de altă parte, temeiul tradiției potrivit căreia dușmanul Romei tradiționale, adică republicane, avea să‑și găsească refugiul într‑un oraș important din Orient, de unde ar fi încercat să‑și recapete puterea. . Bibliografia asupra acestui subiect este foarte bogată. Vezi R.H. Charles, A Critical and Exegetical Commentary on the
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
al credinței milenariste: instaurarea raiului pământesc pentru o perioadă de o mie de ani, înaintea sfârșitului definitiv al istoriei. . Salvatore reliefează mai multe puncte comune, foarte semnificative, între Carm. apol. și Regula războiului de la Qumran. 1 Qm 1, 4‑5: dușmanul care vine din Nord; 1 Qm 12, 10‑14: prăzile de aur și de argint; 1 Qm 17, 6‑8: prezența îngerului care îndrumă armata victorioasă. Salvatore consideră că în cazul lui Commodian, „non c’è dubbio che l’Anticristo
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
aritmetică (1785). Adaptând și creând terminologia necesară, Ș. expune noi cunoștințe în forme cât mai adecvate înțelegerii elevilor săi. Această activitate, extrem de benefică pentru întreaga populație românească transilvăneană, a fost curmată în mod brusc de conflictul cu episcopul Ioan Bob, dușmanul cel mai înverșunat al capilor mișcării numite mai târziu Școala Ardeleană. La îndemnul acestuia, în vara anului 1794 Ș. se vede arestat, umilit, apoi închis la Aiud și judecat abia după câteva luni de detenție. Condamnat la moarte în primă
SINCAI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289694_a_291023]
-
temporară din liceu. După ce în 1897, sub pseudonimul Mihai din Pașcani, publicase o schiță, Domnișoara M. *** Fălticeni, dar și versuri sau niște istorii hazlii într-o foaie obscură, „Dracu”, debutează efectiv în 1898, la „Vieața nouă”, unde îi apar schițele Dușman, Binecrescută, poeziile Oriental, Cântăreții, Amurg, semnate cu numele real. Nu îi place însă linia macedonskiană a revistei și își îndreaptă producțiile către alta mai cuminte, „Pagini literare”, scoasă de Artur Stavri și Ion Gorun, unde i se tipăresc o suită
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
Artagnan, ba chiar anumite trăsături ale eroilor lui Dumas, precum chibzuința, gustul bunului trai ori nesăbuința tinereții. Toți patru îi slujesc domnului și îndeplinesc pentru el misiuni primejdioase. Faptele istorice se împletesc cu elemente legendare. Jderii recuperează armăsarul pe care dușmanii voievodului puseseră să i se fure, în credința că îl vor face astfel să își piardă invincibilitatea; cel mai tânăr dintre frați, Onuț, pătrunde ca iscoadă până la Stambul, spre a culege informații asupra pregătirilor de incursiune ismailiteană; tot el îl
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
romanul primește poezia basmului. Presvitera Olimbiada e o Sfântă Vineri înconjurată de viețuitoarele ajutătoare care îi stau în preajmă, Moș Petrea, Căpitanul, e un fel de Sânt Ilie, stăpân pe foc. Nu lipsește nici dragonul, prezent prin multele lui capete, dușmani ai voievodului care își răpune succesiv adversarii, așa cum vitejii din basme retează numeroasele scăfârlii ale balaurilor. Un loc aparte în rândul romanelor istorice sadoveniene îl deține Creanga de aur, scriere ce învie o epocă foarte îndepărtată, când creștinismul abia începuse
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
Pella, aplecarea spre magie și către riturile dionisiace, spiritul demoniac hrănit din vechi timpuri în Epir, „un genio nefasto per il marito e il figlio”49. Ambițioasă, dornică să domine viața politică, își marca prezența prin cruzime (și-a omorât dușmanii, după ce s-a întors în Macedonia, și a fost amestecată, se pare, în uneltirea care a dus la uciderea propriului soț50). Era sălbatică precum Epirul natal și nutrea năzuințe dincolo de condiția în care erau acceptate, pe vremea aceea, femeile 51
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
om cu hirea de hiară sălbatecă...”) Costin pune și înfrângerea de la Finta, în fața lui Matei Basarab. Acel „om cu hirea de hiară sălbatecă” a murit încercând să apere interesele socrului său. Mergând să depresoare o Suceavă asediată de Gheorghe Ștefan, dușmanul Lupului, Timuș a găsit vreme și pentru o „plimbare de jaf” prin Bucovina: „Timuș, cum au sosit la cetate, de a doa dzi s-au desfrânat la parcurile mănăstirilor, și întâi asupra Dragomirnei mănăstirii cu pușci au mărsŭ și au
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
capete bune, de-i ajungeau la toate socotelile”111). Nu disprețuia otrăvia - am văzut - nici Șerban Cantacuzino (al cărui frate mai mare, Drăghici Cantacuzino - cel însurat cu Păuna, fiica marelui spătar Diicu Buicescu -, fusese eliminat prin otrăvire de doi aprigi dușmani ai Cantacuzinilor, „Necula Sofialăul, grec de la Rumele” și „Balasache, grec țarigrădean”, „2 oameni [...] aleși de răi și pizmași neamului rumânesc, mai vârtos boiarilor, căci nu-i lăsa de tot în voia lor să mănânce și să prade țara, iar ei
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și marele ban Preda din Bucșani, căsătorit cu Zamfira, fiică a logofătului Dragu din Crăcani. Tot într-o luptă, cea de la Zărnești din 1690, a murit și aga Constantin Bălăceanu, ginere al lui Șerban Cantacuzino (era însurat cu Maria), și dușman înverșunat al lui Constantin Brâncoveanu. La Zărnești, Bălăceanu se afla în tabăra austriecilor, comandați de Donat Heissler, „nu în războiu - constată acid Radu Greceanu - ci mai de o margine fiind”. „înfrângerea nemților văzând, cum au putut și el dosul au
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Constandin Vodă aducându-l, tocma în țară la București, în vederea tuturor [Anonimul Brâncovenesc spune că țeasta a fost înfiptă „într-o suliță în zioa de Sfânta Mărirea mare”] l-au trimis...”228. Și opresc aici înșiruirea. Au fost numeroși și dușmanii lui Alexandru al II-lea Mircea. Și i-a lichidat în maniera cunoscută. I-a ucis pe fiii lui Dragomir din Boldești (cel omorât de Mircea Ciobanul) - Crăcea, marele stolnic Radu (era mort înainte de 2 iulie 1569229) și Barbu 230
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
din urmă a avut și o fiică numită tot Caplea (îi va lăsa o avere impresionantă), pe care a dat-o după marele vornic Neagoe din Periș. Din om de credință al lui Radu de la Afumați, Neagoe i-a devenit dușman și l-a omorât pe Voievod, ajutat de cumnatul său, postelnicul Drăgan. Va plăti cu viața „regicidul”, pierind în 1530 din porunca lui Moise Vodă. O nepoată a acestui Staico (și strănepoată a lui Vlad Călugărul), Stana, a fost măritată
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fel nu s-a păstrat numele soției lui Radu din Boldești, marele stolnic aflat printre victimele din 1568 ale lui Alexandru al II-lea Mircea; ne este necunoscut numele nevestei lui Stroe Pribeagul (Laiotă Basarab l-a făcut mare ban), dușmanul neîmpăcat al lui Radu Paise, care l-a înfrânt la Fântâna țiganului și l-a omorât. Tot Voievodul Radu Paise l-a ucis și pe marele logofăt Vlaicu din Priscani (acesta îi fusese o vreme credincios); n-a avut urmași
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
vornic Badea Bălaceanu (ctitor al bisericii din Balacii Teleormanului; a mai făcut schitul Gâlmele și biserica Sf. Dumitru din București; biserica din Balaci îl cinstește în calitate de ctitor din 1684 și pe aga Constantin Bălăceanu, ginere al lui Șerban Cantacuzino și dușman neîmpăcat al lui Constantin Brâncoveanu; casele marelui ban Cornea Brăiloiu se aflau în Oltenia, la Văleni, unde le-a alăturat și o biserică în care îi putem vedea chipul; Radu Mihalcea Cândescu, ucis de Mihnea al III-lea Radu în
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu inamic din afară - evocați și în pisania de la Argeș: „[...] și au năpădit turcii cu multă apăsare, ca să ia patria noastră, țara Românească, și m-am ridicat domnia mea cu boierii, luptând în multe războaie, când fiind alungați, când gonind [pe dușmani], până când puterea și ajutorul lui Dumnezeu cel de sus [...] și ne-a dat Domnul Dumnezeu pace” - și dinlăuntru) și „încheoerea” („Acum zac singur aici, în mormânt mic, așteptând glasul arhanghelului, cea de pe urmă trâmbiță, învierea a toată lumea, prefacerea stihiilor. Rog
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
când s-a apropiat, văzând cetatea, a plâns pentru ea, zicând «Dacă ai fi cunoscut și tu, în ziua aceasta, cele ce sunt spre pacea ta! Dar acum ascunse sunt de ochii tăi. Căci vor veni zile pentru tine, când dușmanii tăi vor săpa șanț în jurul tău și te vor împresura și te vor strâmtora din toate părțile, și te vor face una cu pământul, și pe fii tăi care sunt în tine, și nu vor lăsa în tine piatră de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
apă și de sare, izvor al semnelor mâhnirii, punte aruncată spre un Dumnezeu care acceptă durerea ca formă a penitenței. Lacrimile le însoțeau pe văduve... Ce nu mai putea purta Ilinca Mavrocordat! Am arătat și mai sus că Radu Popescu, dușmanul lui Constantin Brâncoveanu, nu putea scăpa prilejul să arunce o suspiciune „de otrăvire” asupra celui care îi oprise cariera dregătorească și îi oferise și un stagiu la pușcărie: „Scarlat paharnicul, ginerele lui Costandin vodă, fiul preaslăvitului Alexandru dragomanul, care ținea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
că el avut și o fiică botezată ca maică-sa) a mai avut două fete (pe Maria și pe Anghelina, moartă de tânără) și un fiu, pe Pătrașco, urednic de Botoșani 237. Teodosia n-a avut noroc: Vasile Lozonschi, un dușman al cărții, avea un echilibru psihic precar (Maria Magdalena Székely: „un ușuratic, dacă nu cumva va fi fost de-a dreptul nebun”), era un spirit turbulent, generator de conflicte interne, reușind să-i irite, prin lipsa sa totală de respect
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lui Mandea „s-au plătit de către Dragomir armașul” (se arată în hrisovul dat de Alexandru al II-lea Mircea). Complicată viața văduvelor... Spectrul sărăciei: confiscarea averii Răzbunările Voievozilor nu se încheiau mereu cu suprimarea adversarilor. Urmașii „hiclenilor” și ai inamicilor (dușmani „din vremea boieriei” - cum zicea cronicarul) de tot soiul (uciși sau refugiați peste hotare) trebuiau să simtă duritatea puterii domnești. Expresia ei cea mai curentă era „trecerea bucatelor pe seama Domniei”, confiscarea averii, adică (pe care Voievozii o păstrau pentru ei
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
hiclean” și ucis de Mihnea al III-lea Radu în 1658, pe Nicolae Bașotă, mare vistier, însurat a doua oară cu Anița, fiica lui Iordache Balș, deposedat de bunuri de Nicolae Mavrocordat pentru delapidare, pe Nechifor Beldiman - însurat cu Ana -, dușman al lui Ștefan al II-lea Tomșa, care nu l-a iertat, ucigându-l și confiscându-i averea), unele văduve și copiii lor își duceau zilele în condiții dificile. Erau nevoite să se exileze (și convoaiele acestea ale unei dorite
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Încercare de „a-se-depăși-pe-sine” eșuează. Conștiința pervertită Închide Eul, după cum conștiința morală este cea care deschide Eul. Conștiința pervertită Îmi anulează libertatea, prin Închiderea perspectivei transcendenței. Reaua-credință, coruperea morală mă fac dependent și mă Însingurează. Încep să văd În jurul meu numai dușmani și adversități. Privesc totul cu invidie și patimă. Astfel, Încep să doresc distrugerea lumii, a celorlalți, tocmai pentru că eu, neputând face Binele, sunt invidios, mă simt inferior față de cei care reușesc și, din acest motiv, doresc să-i suprim, să
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]