5,962 matches
-
placa de beton situată alături de pardoseala bisericii. Biserica "Sf. Apostoli Petru și Pavel" din Solca este un monument caracteristic al arhitecturii moldovenești din secolul al XVII-lea, având elemente arhitectonice ale bisericilor din veacurile precedente, dar și elemente noi. Acest edificiu se aseamănă cu biserica Mănăstirii Dragomirna ca proporții, ornamentație și, într-o anumită măsură, ca plan. Cele două biserici (de la Solca și Dragomirna) sunt considerate a fi cele mai înalte din nordul Moldovei. Biserica de la Solca are o înălțime de
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
vechimii sale și a măiestriei lucrului în lemn biserica nu se află pe noua listă a monumentelor istorice. Biserica “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din cătunul Deleni își află începuturile, prin proporțiile sale modeste, îin secolul al XVII-lea. Pereții edificiului înscriu un dreptunghi cu capetele de est și de vest nedecroșate, poligonale cu trei laturi. Deasupra pronaosului a fost ridicat un turn-clopotniță solid, cu foișor în console și fleșă, acoperit, la fel ca întregul edificiu, cu șiță (reînnoită ultima oară
Biserica de lemn din Deleni () [Corola-website/Science/321173_a_322502]
-
secolul al XVII-lea. Pereții edificiului înscriu un dreptunghi cu capetele de est și de vest nedecroșate, poligonale cu trei laturi. Deasupra pronaosului a fost ridicat un turn-clopotniță solid, cu foișor în console și fleșă, acoperit, la fel ca întregul edificiu, cu șiță (reînnoită ultima oară în anul 1978). În 1953, suprafața exterioară a bârnelor a fost tencuită cu un amestec perisabil de lut și pleavă; alte reparații avuseseră loc în 1813 (șantier sugerat de aducerea clopotului mic în acel an
Biserica de lemn din Deleni () [Corola-website/Science/321173_a_322502]
-
prezent. Din patrimoniul bisericii au făcut parte câteva xilogravuri și icoane pe sticlă, parte a zestrei decorative a tâmplei. Conscripțiile anilor 1761-1762, 1805 și 1829-1831 menționează lăcașul in dreptul localității “Brasso”; cele din 1733 și 1750 îl omit. Într-adevăr, edificiul a deservit, dintotdeauna, și obștile credincioșilor din Brășeu, Păroasa, Mușuroiu și Valea, cătune depopulate astăzi aproape în totalitate. Tradiția locală transmite informația că biserica ar fi fost mutată pe actualul amplasament “din deal” în urmă cu peste două secole, fiind
Biserica de lemn din Deleni () [Corola-website/Science/321173_a_322502]
-
acesta s-a petrecut anterior mijlocului secolului al XVIII-lea, dat fiind faptul că pe harta iosefină a Transilvaniei din 1769-1773, lăcașul este consemnat, în mijlocul unui grup de gospodării, în dreptul toponimului „Dealu Mare”. În anul 2007, s-a încercat strămutarea edificiului în incinta complexului muzeal etnografic „Astra” din Sibiu; sătenii s-au opus.
Biserica de lemn din Deleni () [Corola-website/Science/321173_a_322502]
-
fost afiliată la bisericile din satele învecinate până în anul 1795, când a fost construită biserica de lemn surprinsă în fotografie de către fotograful Denis Galloway în anul 1926 când a întreprins o călătorie de documentare în zona etnografică Călata. Biserica, ca edificiu, așa cum este ea surprinsă în fotografia alăturată, prezintă caracteristici obișnuite pentru acest gen de construcție. Aflată în cimitirul satului, biserica avea pe latura de sud un pridvor cu 6 stâlpi. Probabil că acest pridvor adăpostea intrarea în biserică. Acoperișul era
Biserica de lemn din Stana () [Corola-website/Science/321196_a_322525]
-
bisericii Colțea, el înscriind un plan în dublu H a cărui suprafață totală era de 100 mp., iar gangul de acces se încheia cu o boltă semicilindrică ce avea înălțimea de aproximativ 3,50 m. Turnul Colței era pe atunci edificiul cel mai înalt din București, forma motivul principal al intrării în curtea bisericii Colțea, din anul 1715 fiind înconjurat cu ziduri. În timp ce baza robustă amintea stilul autohton al mănăstirilor fortificate, partea superioară era mai suplă și de inspirație germană și
Turnul Colței () [Corola-website/Science/321241_a_322570]
-
totală de 100 m². În baza cercetărilor arheologice și a desenelor slugerului N. Oteteleșanu s-a putut aprecia că turnul atingea înățimea de circa 54 m. Pe baza unor fotografii și desene vechi, s-a putut face o reconstituire a edificiului. Acesta avea acoperișul terminat cu o streașină înălțată de care erau prinse patru turnulețe. Deasupra intrării se afla o piatră dreptunghiulară, împodobită cu decor floral, ce înscria două suprafețe patrulatere, dintre care una păstra însemne heraldice. Etajul întâi a fost
Turnul Colței () [Corola-website/Science/321241_a_322570]
-
Catedrala Alexandr Nevski este un monument reprezentativ al orașului Sofia. Edificiul servește drept catedrală patriarhală a Bisericii Ortodoxe Bulgare. A fost ridicată între anii 1904-1912 în stil neobizantin, după planurile arhitectului rus . Hramul catedralei îl evocă pe eroul rus Aleksandr Nevski. Cupola are o înălțime de 45 m, iar turnul clopotniței
Catedrala Alexandr Nevski din Sofia () [Corola-website/Science/320594_a_321923]
-
biserici de lemn în această localitate. În memoria sătenilor se păstrează amintirea unei inscripții, acum dispărută, ce spunea că la anul 1832 biserica a fost împodobită cu pictură interioară. Această pictură se crede că a fost puternic deteriorată în urma mutării edificiului cu aproximativ 100 m mai la sud în anul 1912, mutare necesară datorită deteriorării terenului ca urmare a ploilor abundente din anii 1911-1912. Planul bisericii este dreptunghiular cu absidă poligonală cu trei laturi, nedecroșată. Dimensiunile navei - lățimea fiind de 4
Biserica de lemn din Chinciuș () [Corola-website/Science/320596_a_321925]
-
1912, mutare necesară datorită deteriorării terenului ca urmare a ploilor abundente din anii 1911-1912. Planul bisericii este dreptunghiular cu absidă poligonală cu trei laturi, nedecroșată. Dimensiunile navei - lățimea fiind de 4,05 m iar lungimea de 8,80 m încadrează edificiul în categoria bisericilor de lemn de dimensiuni mici. Inițial biserica a fost acoperită cu șindrilă dar în urma mutării survenite la începutul secolului XX, acoperișul bisericii a fost înlocuit cu unul nou de țiglă fapt ce a determinat sarcini suplimentare pe
Biserica de lemn din Chinciuș () [Corola-website/Science/320596_a_321925]
-
livezi și ele bătrâne, ieșite de pe rod. Condițiile vitrege, accesul foarte dificil (practic odată cu venirea iernii locuitorii sunt rupți de lume), fac ca nici slujitorii Domnului să nu fie dornici a se stabili în zonă, parohia fiind vacantă. Este un edificiu de plan dreptunghiular, cu absida pentagonală decroșată, prevăzut cu un turn-clopotniță robust, cu două foișoare închise suprapuse și o fleșă acuțită, învelit integral în tablă. același tip de învelitoare, reînnoit în 2008, s-a folosit și în cazul acoperișului propriu-zis
Biserica de lemn din Dumbrava de Sus () [Corola-website/Science/320666_a_321995]
-
în tipologia locului, raportul dintre înălțimea turnului clopotniță și lungimea bisericii fiind net în favoarea celei din urmă. Pereții de lemn, tencuiți, descriu un plan dreptunghiular care în partea de răsărit se termină printr-o absidă poligonală, cu cinci laturi, nedecroșată. Edificiul are un acoperiș unitar, din țiglă. În partea de vest a acestuia, deasupra pronaosului se află un mic turn-clopotniță. Turnul, de secțiune pătrată, are coiful de formă piramidală și este realizat din tablă. Câte un orificiu circular este practicat în
Biserica de lemn din Sfântu Gheorghe, Mureș () [Corola-website/Science/320668_a_321997]
-
propriul lăcaș de cult. Conform cronicii parohiei, preotul greco-catolic din Cacica a botezat-o în anul 1863 pe Olga Kobyleanska, viitoarea scriitoare de limbă ucraineană. a fost construită din cărămidă în anul 1865, după proiectul lui Luca și Dumitru Navroțchi. Edificiul a fost ridicat cu sprijinul credincioșilor, în timpul păstoriei preotului paroh Kiril Hamorac (1861-1874). Biserica a fost sfințită la 8/20 noiembrie 1871 de către un sobor de preoți în frunte cu decanul Bucovinei, pr. Teodor Macsimovici, paroh de Cernăuți. Hramul lăcașului
Biserica greco-catolică din Cacica () [Corola-website/Science/320678_a_322007]
-
a fost adusă în centrul satului de pe dealul bisericii în primăvara anului 1980. Este datată în secolul al XVIII-lea. Are hramul "Sf. Arhanghel Mihail" și este edificiul de cult utilizat înainte de anul 1948 de către comunitatea greco-catolică din sat. În urma distrugerii aproape în totalitate a celeilalte biserici de lemn din sat - cea folosită de ortodocși - biserica de lemn Sf. Arhanghel Mihail rămâne singurul edificiu de acest fel din
Biserica de lemn Sf. Arhanghel Mihail din Sub Pădure () [Corola-website/Science/320673_a_322002]
-
Arhanghel Mihail" și este edificiul de cult utilizat înainte de anul 1948 de către comunitatea greco-catolică din sat. În urma distrugerii aproape în totalitate a celeilalte biserici de lemn din sat - cea folosită de ortodocși - biserica de lemn Sf. Arhanghel Mihail rămâne singurul edificiu de acest fel din localitate. Noua listă a monumentelor istorice înregistrează sub codul MS-II-m-A-16034 în mod eronat, biserica Sfinții Arhangheli care, în urma distrugerii a fost reconstruită la Târgu-Mureș. Prezenta biserică de lemn nu figurează pe listele monumentelor istorice. Mutarea bisericii
Biserica de lemn Sf. Arhanghel Mihail din Sub Pădure () [Corola-website/Science/320673_a_322002]
-
se deosebi prea mult, la o primă vedere de o casă veche, biserica de lemn din Porumbeni este așezată printre copaci pe un deal, nu departe de biserica reformată. Intrând în curtea ei, cele câteva morminte și clopotnița relevă utilitatea edificiului. Vechimea bisericii nu se cunoaște cu exactitate, momentul construirii ei fiind estimat de către d-na Ioana Cristache-Panait ca fiind în secolul al XVI-lea în timp ce d-nul Ioan Eugen Man plasează acest moment în secolul al XVII-lea. Privitor la
Biserica de lemn din Porumbeni () [Corola-website/Science/320731_a_322060]
-
și legile orașului. Sistemul auto-guvernare al orașului a fost consolidat de drepturile electorale acordate de regele Ioan Fără de Țară în 1199 și în 1215. În 1907, William al II-lea al Angliei, fiul lui William Cuceritorul, a început construcția unui edificiu public, "Westminster Hall", care va deveni viitorul Palat Westminster. În anul 1176 a început construcția celei mai faimoase forme a Podului Londrei (care a fost terminat în 1209). Acesta a fost construit în locul câtorva poduri de lemn. Podul va rezista
Istoria Londrei () [Corola-website/Science/320692_a_322021]
-
prezent, singura sinagogă existentă în oraș este Sinagoga Mare, care nu mai funcționează din lipsă de enoriași. a fost construită din lemn în anul 1795. Ea fost distrusă într-un incendiu, fiind reconstruită în anul 1852, din piatră și cărămidă. Edificiul are dimensiuni mari, cu ziduri cu grosimea de circa 1 metru și ferestre înalte. Înfățișarea exterioară este modestă, fațadele fiind tencuite și zugrăvite, dar lipsite de volumetrie. În aceeași clădire se află și Sinagoga "Terkis", care era folosită în trecut
Sinagoga Mare din Fălticeni () [Corola-website/Science/320751_a_322080]
-
mai sus, la care se adaugă câteva cuie pentru șiță. Ceramica a apărut în cantitate destul de redusă. Două - trei fragmente din pastă roșie, foarte corodate, din epoca romană, au fost antrenate în depunerile aluvionare anterioare epocii medievale. Ceramica ulterioară construcției edificiului este - cu excepția unui fragment decorat cu dungi castanii și verzi - nesmălțuită. A fost folosită în cea mai mare parte arderea oxidantă; unele exemplare sunt arse integral. Fragmentele provin de la oale, căni, borcane, străchini, ulcioare, unul de la un capac. Câteva sunt
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
mare parte a suprafeței naosului iar în jur s-au extins în măsura permisă de prezența înmormântărilor moderne, nu au dus la descoperirea unor elemente de datare deosebit de exacte. Se poate considera - ținând seama de lipsa unor urme deconstrucții anterioare edificiul actual și de materialele arheologice descoperite, ulterioare etapei inițiale a monumentului - că se confirmă arheologic datarea propusă pe baza analizei caracteristicilor arhitectonice și a picturii precum și a datelor documentare, la sfârșitul sec. XIV. O problemă interesantă este cea pe care
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
să fi aparținut unui turn. S-ar putea presupune existența unei clopotnițe de lemn la vest de naos care să fi fost reprezentată într-o formă asemănătoare turnurilor cunoscute. De altfel un caz de neconcordanță perfectă între reprezentarea pictată și edificiul existent în realitate este întâlnit la Streisângeorgiu, în tabloul votiv din 1408, unde biserica este înfățișată cu un turn la vest de naos, deși de fapt turnul, sprijinit parțial pe pilaștri de piatră, se află în interiorul acestui compartiment. În faza
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
mai multe candele din argint. Biserica a fost reparată din nou în 1914. Biserica a fost avariată de cutremurele din secolul al XX-lea. Între anii 1999-2000, în perioada păstoriei preotului Vasilică Irimia, s-au efectuat lucrări de consolidare a edificiului pe cheltuiala fraților Ioan și Mihai Michiu. Acesta din urmă este inginer de profesie și patron al motelului Condor din satul Dulcești. Biserica a fost resfințită la 29 octombrie 2000, de sărbătoarea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, de către episcopul Eftimie
Biserica Înălțarea Domnului din Bozienii de Sus () [Corola-website/Science/321638_a_322967]
-
și Gavriil vor fi ocrotitorii acestui lăcaș istoric de rugăciune spre slava lui Dumnezeu. Veșnică pomenire ctitorilor.”". Biserica „Înălțarea Domnului” din Bozienii de Sus are plan triconc, cu abside laterale cu trei fațete și cu absida altarului de formă pentagonală. Edificiul nu are turle, ci doar o clopotniță, deasupra intrării. Lipsesc contraforții care să susțină zidurile, precum și ocnițele. Biserica este înconjurată la partea inferioară de un brâu în „dinți de ferăstrău”, care nu se continuă și pe zidul turnului-clopotniță. Biserica are
Biserica Înălțarea Domnului din Bozienii de Sus () [Corola-website/Science/321638_a_322967]
-
locali în a organiza iarmaroace, contribuind la dezvoltarea târgului. Au fost construite noi drumuri, case poduri. În centrul târgului a apărut o piață largă unde se desfășurau iarmaroacele. În 1791, la inițiativa lui Gheorghe Panaite a început construcția unui mare edificiu de piatră - Catedrala Sfântul Nicolae, care a durat aproximativ 5 ani. Catedrala Sf. Nicolai fusese construită după modelul bisericilor romano-catolice, proiectul a fost executat de arhitectul vienez Veisman. Pentru construcția ei boierul Panait a invitat din Galiția 300 de negustori
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]