6,495 matches
-
Savu al Moldovei și Bucovinei, care a citit actul de canonizare al Sf. Iosif. La această ceremonie au participat și IPS Pimen Zainea, arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, PS Calinic Botoșăneanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor și PS Ioachim Băcăuanul, arhiereu-vicar al Episcopiei Hușilor. În diferite perioade, la Mănăstirea Văratec au viețuit mai mulți teologi și oameni de cultură. Printre aceștia sunt de menționat următorii: <poem>:""În singurătatea mănăstirii Ulterior, acest epitaf a fost înlocuit cu un altul, scris chiar de Veronica Micle
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
anii 360-363, orașul a fost fortificat și întărit datorită poziției sale importante la granița persană, dar în anul 363, după moartea împăratului Iulian Apostatul, Shapur al II-lea a anexat provincia Nisibis Imperiului Sasanid. La Nisibis, s-a aflat o episcopie creștină încă din anul 300, primul episcop fiind un anume Babu. După conciliul bisericesc din Ctesiphon din anul 410, Episcopia de Nisibis a fost ridicată la rangul de arhiepiscopie mitropolitană cu șase sufragane sau episcopii subordonate. După Conciliul de la Efes
Nusaybin () [Corola-website/Science/307753_a_309082]
-
moartea împăratului Iulian Apostatul, Shapur al II-lea a anexat provincia Nisibis Imperiului Sasanid. La Nisibis, s-a aflat o episcopie creștină încă din anul 300, primul episcop fiind un anume Babu. După conciliul bisericesc din Ctesiphon din anul 410, Episcopia de Nisibis a fost ridicată la rangul de arhiepiscopie mitropolitană cu șase sufragane sau episcopii subordonate. După Conciliul de la Efes din anul 431, Arhiepiscopia din Nisibis a adoptat nestorianismul, afiliindu-se Bisericii Răsăritului sau Bisericii Asiriene a Răsăritului cu sediul
Nusaybin () [Corola-website/Science/307753_a_309082]
-
Nisibis, s-a aflat o episcopie creștină încă din anul 300, primul episcop fiind un anume Babu. După conciliul bisericesc din Ctesiphon din anul 410, Episcopia de Nisibis a fost ridicată la rangul de arhiepiscopie mitropolitană cu șase sufragane sau episcopii subordonate. După Conciliul de la Efes din anul 431, Arhiepiscopia din Nisibis a adoptat nestorianismul, afiliindu-se Bisericii Răsăritului sau Bisericii Asiriene a Răsăritului cu sediul la Ctesiphon. De altfel, în secolul al V-lea, la Nisibis se afla a doua
Nusaybin () [Corola-website/Science/307753_a_309082]
-
în istoriografie. Documentele istorice bizantine arată că Ierotei a fost primul episcop al Turkiei; dar conform Institutului de istorie al Academiei Ungariei, Turkia din documentele bizantine era chiar Transilvania, definită de râurile Criș, Mureș, Timiș, iar în vest de Tisa Episcopia a fost creată pentru mulțimea de credincioși români și slavi Într-o cronică germană, Iula era considerat rege: Ruinele bisericii bizantine construite de Iula au fost descoperite în 2011. În jumătatea a doua a secolului X politică urmașului lui Iula
Gyula (voievod) () [Corola-website/Science/306518_a_307847]
-
din timpul lui Robert cel Pios al Franței, al lui Richard al II-lea al Normandiei, sau al lui Henric al II-lea al Sfântului Imperiu Roman de pe la 1007 - 1012), au fost anulate ori de Papii de la Roma ori de episcopii locali. Entuziasmul apărut în rândul creștinilor după chemările Papei Urban al II-lea la cruciadă a mutat persecuțiile evreilor într-o nouă etapă a istoriei, total diferită de tot ce se întâmplase până atunci. Nivelul antisemitismului din acea perioadă poate
Cruciada Germană din 1096 () [Corola-website/Science/306513_a_307842]
-
și s-au îndreptat în interiorul teritoriului spre Jaffa și au ajuns la Ramlah pe 3 iunie, orașul fiind abandonat în acel moment de locuitorii săi. Aici, mai înainte ca luptătorii cruciați să-și continue drumul spre Ierusalim, a fost înființată episcopia de Ramlah-Lydda la biserica Sfântului Gheorghe (un sfânt preferat al cruciaților). Pe 6 iunie, Godfrey i-a trimis pe Tancred și Gaston să cucerească Betleemul. După cucerirea orașului, Tancred și-a ridicat stindardul pe Biserica Nașterii Domnului. Pe 7 iunie
Asediul Ierusalimului (1099) () [Corola-website/Science/306563_a_307892]
-
avut loc între anii 1970-1977 și au fost întrerupte în 1978, când s-a desființat Direcția Monumentelor Istorice. Biserica, grav afectată de cutremurele din 1977 și 1986 a fost consolidată în întregime în perioada 1988- 1990. În anul 2008, cu ajutorul Episcopiei Giurgiului, au fost restaurate interioarele casei și a beciurilor domnești, precum și biblioteca. În curtea mănăstirii, lângă biserică, se află un edificiu în Lista Monumentelor Istorice sub denumirea de „Mausoleul eroilor căzuți în Primul Război Mondial (Mănăstirea Comana)”, la numărul curent
Mănăstirea Comana () [Corola-website/Science/306614_a_307943]
-
Timotei Aelurus și pe Petru Fullo, și, la îndemnul primului, a emis la 9 aprilie 475 o circulară ("Enkyklikon") episcopilor prin care le cerea să accepte ca valide doar primele trei sinoade ecumenice și să respingă conciliul de la Calcedon. Toți episcopii urmau să semneze edictul. Deși majoritatea episcopilor orientali au acceptat scrisoarea, patriarhul Constantinopolului Acacius a refuzat, cu susținerea populației orașului, arătându-și fățiș disprețul față de Basiliskos prin draparea în negru a icoanelor din biserica Sfânta Sofia. La scurt timp după
Basiliskos () [Corola-website/Science/306606_a_307935]
-
urmare a procesului de colonizare cu coloniști sași (început la sfârșitul sec. XII), așezările din apropierea cetății se dezvoltă mult. În 1270, în timpul episcopului Petrus Monoszló, cetatea și așezările din apropiere au fost donate de Ștefan al V-lea, regele Ungariei, Episcopiei Transilvaniei și Catedralei Sf. Mihail din Alba Iulia. Acest regim juridic a durat până în anul 1313. În această perioadă locuitorilor li s-a impus o fiscalitate excesivă, iar localitatea a fost considerată în continuare un sat. La începutul secolului XIV
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
care sunt cumpărate de către Ioan Ostoici, un dregător bogat din Timișoara. Mănăstirea va rămâne în proprietatea familiei Ostoici timp de 150 de ani, perioadă în care se părăginește dobândindu-și denumirea actuală de „Săraca”. În 1932 a fost răscumpărată de Episcopia Caransebeșului și a redevenit așezământ monahal. Desființată din nou în urma decretului comunist din 1959, va funcționa ca parohie. În anul 1963 au început lucrările care au dus la restaurarea completă a bisericii și a picturii. În 1987 s-a reluat
Mănăstirea Săraca () [Corola-website/Science/306703_a_308032]
-
prin emigrații suplimentare ulterioare. Sub stăpânirea bizantină Yaffa a făcut parte din provincia Palaestina Prima , pomenită fiind ca port însemnat de către Chiril de Alexandria. Din secolul al V-lea e.n., a fost numit și la Yaffa un episcop . Doi din episcopii care au funcționat la Yaffa , Fidus (431 i.e.n.) și Elias (536 î.e.n.) au participat la conciliile bisericii. Arabii conduși de Amr ibn Al As, din comandanții vestiți ai califului Omar (Umar),cuceresc mica urbe, sub steagul Islamului, în anul 636
Jaffa () [Corola-website/Science/306648_a_307977]
-
Vasile cel Mare din strada Polonă din București, în 1909. În anul 1910 a zidit "Biserica Pogorârea Spiritului Sfânt", din satul natal, Rădești. În 1912 s-a deplasat la Roma, pentru a interveni la revizuirea bullei papale privitoare la înființarea episcopiei maghiare greco-catolice de Hajdúdorog. În anul 1914 a început construcția "Academiei Teologice de la Oradea", dar războiul declanșat în acel an, l-a împiedicat să-și ducă până la capăt planul. A refuzat să se facă purtătorul de cuvânt al prim-ministrului
Demetriu Radu () [Corola-website/Science/306911_a_308240]
-
în treburile Bisericii spunând că acestuia i s-a încredințat Statul, iar nu Biserica. Prin urmare Leon este nevoit să suspende ședința fără a putea să dea câștig de cauză iconoclaștilor. În decembrie 814, patriarhul Nicefor își ia angajamentul - împreună cu episcopii și călugării adunați la Patriarhie - de a rezista până la moarte furtunii iconoclaste. Tot acum el adresează împăratului o scrisoare prin care îl roagă să nu tulbure Biserica pe care părinții au curățat-o de erezii. La liturghia Bobotezei din 815
Leon al V-lea Armeanul () [Corola-website/Science/306920_a_308249]
-
Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Gura Humorului (în ). Autoritățile habsburgice au desființat Mănăstirea Humor în baza Ordonanței Imperiale din 19 iunie 1783 a împăratului Iosif al II-lea (1780-1790), trecând toate pământurile și fondurile administrate de Episcopia Rădăuților ""sub povățuirea stăpânirii împărătești și a crăieștii măriri"". După desființarea mănăstirii, chiliile s-au ruinat aproape complet. Biserica a fost transformată în biserică parohială. În clădirile din fostul ansamblu monahal a funcționat o școală pentru copiii localnicilor, iar din
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
tot timpul Evului Mediu, până la finele sec. XVIII), pe amplasamentul așezării fortificate de mai târziu numită Szentmiklos (Sf. Nicolae). În cursul secolului al XIII-lea este pomenită explicit existența ocnei de la Durgău-Turda. Astfel, la 1 mai 1271, se dăruia capitului Episcopiei de Transilvania „ocna de sare de la Durgău-Turda (Dörgö-Torda)”. În timpul stăpânirii maghiare a Salinei de la Turda din secolele XV-XVIII, au fost deschise la Durgău un număr de 4 ocne ogivale subterane: Mina Katalin, Mina Horizont ("Nagydörgö" = "Durgăul Mare"), Mina Felsö-Akna ("Obere
Salina Turda () [Corola-website/Science/306932_a_308261]
-
restauratorul Sinesie Jivanovici. Și-a început activitatea cu un lung șir de vizite canonice, desfășurate pe parcursul a mai multor ani, în parohiile diecezei. Până în anul 1878 a înmulțit numărul protopopiatelor și a propus Congresului Național Bisericesc de la Sibiu înființarea unei episcopii la Oradea, motivând că episcopia Aradului e prea întinsă. Propune reînvierea revistei " Lumina", în anul 1876, și astfel, în anul 1877, la 30 ianuarie/11 februarie, apare revista "Biserica și Școala", care a apărut neîntrerupt până în anul 1948. Noua publicație
Ioan Mețianu () [Corola-website/Science/306955_a_308284]
-
început activitatea cu un lung șir de vizite canonice, desfășurate pe parcursul a mai multor ani, în parohiile diecezei. Până în anul 1878 a înmulțit numărul protopopiatelor și a propus Congresului Național Bisericesc de la Sibiu înființarea unei episcopii la Oradea, motivând că episcopia Aradului e prea întinsă. Propune reînvierea revistei " Lumina", în anul 1876, și astfel, în anul 1877, la 30 ianuarie/11 februarie, apare revista "Biserica și Școala", care a apărut neîntrerupt până în anul 1948. Noua publicație a apărut sub îndrumarea lui
Ioan Mețianu () [Corola-website/Science/306955_a_308284]
-
mai bune cărți școlare, a înființat cursuri de perfecționare pentru învățători și preoți și a dat mereu circulare prin care îndruma părinții să-și trimită copiii la școală. Astfel, dacă în 1878 în cele 18 inspectorate școlare aflate sub jurisdicția episcopiei au funcționat 359 de școli, în anul 1899, în raportul prezentat Sinodului eparhial sunt înregistrate 430 de școli cu tot atâția învățători. La 2/14 aprilie 1877 a ținut o adunare cu toți protopopii și câte doi preoți din fiecare
Ioan Mețianu () [Corola-website/Science/306955_a_308284]
-
Tot în anul 1882, sinodul eparhial a luat în dezbatere problema înființării unui gimnaziu. La 24 aprilie 1885, Mețianu s-a adresat ministrului A. Trefort solicitând aprobare pentru deschiderea gimnaziului. Cererea, însă, nu a intrat în sfera preocupărilor ministrului, deși episcopia deținea fondurile necesare, iar referentul școlar George Popa întocmise un plan de învățământ. În același an, 1882, s-a intervenit pe lângă baroneasa Ifigenia Sina din Viena pentru a dona diecezei o parte a intravilanului său din Arad pentru construirea unei
Ioan Mețianu () [Corola-website/Science/306955_a_308284]
-
repararea celoe existente și construirea altelor noi. Numai în primii zece ani de arhipăstorire au fost construite 30 de biserici noi și au fost reparate 140. S-a îngrijit de starea fundațiilor și a creat altele noi. În anul 1876 episcopia Aradului dispunea de 17 fundațiuni în Consistoriul arădean și 12 în cel orădean. Fondurile și fundațiile și-au sporit veniturile în așa fel, încât Episcopia Aradului era considerată la acea vreme una dintre cele mai bogate eparhii din cuprinsul Mitropoliei
Ioan Mețianu () [Corola-website/Science/306955_a_308284]
-
140. S-a îngrijit de starea fundațiilor și a creat altele noi. În anul 1876 episcopia Aradului dispunea de 17 fundațiuni în Consistoriul arădean și 12 în cel orădean. Fondurile și fundațiile și-au sporit veniturile în așa fel, încât Episcopia Aradului era considerată la acea vreme una dintre cele mai bogate eparhii din cuprinsul Mitropoliei Transilvaniei. La 16 octombrie 1898 moare mitropolitul Miron Romanul și la 31 decembrie 1898 a fost ales ca mitropolit Ioan Mețianu. Plecarea din Arad a
Ioan Mețianu () [Corola-website/Science/306955_a_308284]
-
Mănăstirea Sfânta Ana - Rohia, este un lăcaș de cult ortodox, din jud. Maramureș. Aceasta se află sub oblăduirea canonică a Episcopiei Maramureșului și Sătmarului. Este situată în „Țara Lăpușului”, în partea de sud a județului Maramureș, la o distanță de cca. 50 km de orașul Baia Mare și 43 km de orașul Dej. Mănăstirea Sfânta Ana-Rohia a luat ființă în anul 1923
Mănăstirea Rohia () [Corola-website/Science/307833_a_309162]
-
Asia Mică (85-160) sau „Maniheism”, întemeiată de persianul Mani (216-277) în care religia era impregnată de influența gnostică, învățături care au fost condamnate de biserica catolică drept eretice. În secolul IV la Primul conciliu de la Niceea (325) s-au întâlnit episcopii din lumea creștină pentru a hotărî care învățătură va fi definitiv acceptată, și după controverse intense, se despart unele grupări de învățătura religioasă general acceptată. Pe atunci în afară de excomunicare, biserica nu avea alte posibilități de sancționare. Împăratul Constantin I (Constantin
Inchiziție () [Corola-website/Science/308357_a_309686]
-
guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Suceava (în ). Autoritățile habsburgice au desființat Mănăstirea de călugărițe din Ițcani în baza Ordonanței Imperiale din 19 iunie 1783 a împăratului Iosif al II-lea (1780-1790), trecând toate pământurile și fondurile administrate de Episcopia Rădăuților ""sub povățuirea stăpânirii împărătești și a crăieștii măriri"". După desființarea mănăstirii, biserica a fost transformată în biserică parohială, situație în care se află și astăzi. Pe moșiile mănăstirii autoritățile austriece au adus începând din 1788 coloniști germani din landurile
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani () [Corola-website/Science/308365_a_309694]