6,312 matches
-
Noi și Europa (1993), Lecțiile istoriei (O, tempora!) (1995, Premiul Uniunii Scriitorilor), Anti-Gog (1996, 2005), Cetăți de pe Nistru (1998), Periplu prin memorie. O tempora... (1998), Întoarcerea la literatură. Aplicații (2000), Poeme de odinioară (2000), Pro Eminescu (2001), Tradiții naționale în estetică și filosofia artei (2001), Printre contemporani (2003), Întoarcerea la literatură. Sugestii (2004), Avem o misiune (2004), O, tempora(2004), Cetatea Ciceului (2004), Ciceu. Cetatea de pe Someș (2004), Coborârea în viață (2007), Lucian Blaga între amintire și actualitate (2008). A tradus
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
editurile Univers, Minerva, Junimea, Institutul European, Spiru Haret, Cronica ș.a.). A predat studenților de la toate secțiile (română, franceză, engleză, germană, rusă) cursuri generale și speciale, printre care: Introducere în știința literaturii, Istoria ideilor estetice, Teoria literaturii, Istoria literaturii universale, Bazele esteticii, Istoria critică a esteticii, Cele șapte arte, Curs special de poezie română contemporană, Curs special Tudor Arghezi, Conceptul de poezie în literatura română, Istoriografie și critică literară, Posteritatea „Daciei literare“, Critică literară, Teoria artelor plastice și literaturii, Imaginea artistică, Genuri
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Institutul European, Spiru Haret, Cronica ș.a.). A predat studenților de la toate secțiile (română, franceză, engleză, germană, rusă) cursuri generale și speciale, printre care: Introducere în știința literaturii, Istoria ideilor estetice, Teoria literaturii, Istoria literaturii universale, Bazele esteticii, Istoria critică a esteticii, Cele șapte arte, Curs special de poezie română contemporană, Curs special Tudor Arghezi, Conceptul de poezie în literatura română, Istoriografie și critică literară, Posteritatea „Daciei literare“, Critică literară, Teoria artelor plastice și literaturii, Imaginea artistică, Genuri și specii literare, Probleme
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
contemporană, Curs special Tudor Arghezi, Conceptul de poezie în literatura română, Istoriografie și critică literară, Posteritatea „Daciei literare“, Critică literară, Teoria artelor plastice și literaturii, Imaginea artistică, Genuri și specii literare, Probleme fundamentale ale artei, Curs special de poetică, Istoria esteticii. Profesor, orator entuziast, captivant și singular prin idealismul său, prof. dr. Alexandru Husar a susținut în cărțile sale două dimensiuni fundamentale ale împlinirii omului: tradiția națională, pe de o parte, și percepția prin cultură a chintesențelor sau a generalului filosofic
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
performante igienice prin optimizarea tehnologiilor de tratare a acestora. A susținut și demonstrat mereu că atât operațiile tradiționale de finisare chimică, dar, mai ales, cele de înnobilare, de finisare superioară aplicate textilelor destinate articolelor vestimentare, sunt impuse nu numai de estetică, ci și de confortul și nevoile purtătorilor. Prodigioasa activitate științifică a prof. dr. ing. Elena Iliescu se concretizează în: 14 cărți, manuale, îndrumare tehnice; peste 80 lucrări științifice; peste 20 lucrări susținute și publicate în reviste de specialitate din țară
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
între anii 1952-1957 a fost student al Facultății de Filologie de la Universitatea „Al.I. Cuza“ din Iași. În perioada 1956-1962 a fost redactor la Studioul de Radio Iași, iar între 1964-1966 a fost lector la Conservatorul ieșean, unde a predat estetica. A fost redactor-șef adjunct la revista „Cronica“ (1966-1970), redactor-șef la revista „Convorbiri literare“ (1972-1976), director adjunct (19791982) și director (1982-1999) al Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu“ din Iași. A debutat, în 1964, cu o proză, în „Iașul literar
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Ceaușescu era un thriller (cu accente absurde) și rupt din viață pentru că, pentru Mungiu, recuperarea acestei existențe este nu doar o datorie morală (poveștile care n-au fost spuse atunci trebuie spuse acum - măcar acum !), ci și, mai ales, una estetică : dacă, prin absurd, s-ar fi putut face film 100% realist pe vremea lui Ceaușescu - un film ca acesta, despre un avort -, așa ar fi trebuit să arate : sec, brutal, fără menajamente. Pești într-un acvariu Ceea ce este cu adevărat
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
care a început, după cum spui, ca un mijloc de distracție a maselor, a sucombat în fața tentației perenului. “i a înțeles bine sau rău, nu știu că numai atașându-se valorii estetice va putea trece prin timp. “i-a căutat propria estetică, uneori cu atâta pasiune și determinare, încât a ieșit complet din sine. Astăzi putem spune că a găsit-o. Cinematograful a luptat mult ca să fie o artă. Deși nu are muză, a reușit. în fond, filmul Restul e tăcere al
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
pune ghilimele pe propriul minimalism. Dar este o dublă autoironie, pentru că numai așa trebuia filmat filmul său : de pe trepied, sec, în cadre fixe și lungi (tăieturile în plan apropiat din timpul emisiunii sunt o licență care putea să lipsească...). Poverismul esteticii televizuale nu a dat niciodată rezultate mai suculente și aproape că avem certitudinea că modalitatea de filmare a emisiunii lui Jderescu a influențat restul filmului, și nu invers ! Există aici, desigur, și lecția unui minimalism deja canonic (Jarmusch, Kaurismaki, poate
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
i” se deduc doar și mulți „e” din finalul anumitor cuvinte lipsesc. Dar odată trecută această probă, ai cîteva satisfacții. Observi că scrisorile au ordine și ritm. Deși folosește un spațiu restrîns, autorul volumelor Arta populară și relațiile ei, Domeniul esteticii, Principii de literatură comparată reușește să fie variat. Apoi, în aproape fiecare scrisoare găsești o frază ori o formulă pregnantă, care trezește atenția sau emoționează. în fine, politețea îi subliniază fermitatea. Ca fost student de-al său, eram tușat de
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
poate, și un poem-două, profund mișcat de această invitație, care mă bucură și mă consolează (ar fi greu de găsit cuvîntul exact)... Despre celelalte, ca de obicei, vom vorbi atunci. N-ar fi exclus - în toamnă - un nou simpozion de estetică în municipiul Bacău, între altele pe tema „Centenar Tudor Vianu”, cum îmi scria recent dl Sporici, admisă în plan de dl Neacșu și de dna Carmen Mihalache Popa , cu care am avut șansa de a vorbi personal recent telefonic, în
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
citation author=”Al. Husar” loc="Iași" data =”2.III.2000”> Dragă Domnule Călin, Un telefon al dlui Aiftincă mi-a dat ieri-alaltăieri de veste că va avea loc în municipiul Bacău sesiunea anunțată, de fapt, anul trecut a comisiei de estetică a Academiei în jurul datei de 24 octombrie curent. Am căzut de acord să lansăm cu acest prilej și noua mea carte întoarcerea la literatură (Aplicații), apărută recent în Editura Spiru Haret din Iași. Cum știu că ai privit totdeauna cu
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
elastic abdomenul, s-ar oferi singur și de bunăvoie să bată la poarta balamucului! Tot pe aici și-a găsit locul și o altă remarcă acidă ce-i atingea la leucă pe profesori: „Unele materiale cuprinzînd probleme de filosofie și estetică generală, deși semnate de profesori ai școlii sau de colaboratori externi, sînt scrise confuz, tratate Într-un spirit necritic, Într-un stil pedant, pretențios, la un nivel greu accesibil elevilor”. Se Întâlnise cu astfel de specimene cu precădere În revistele
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
mai puțin cu ale unui AndrØ Bazin, la care fiecare articol (deși scris în același regim cronicăresc în care lucrăm cu toții, producînd reflecții de circumstanță despre fenomene trecătoare) are calități transcendente iluminează (și adesea inegalabil) o problemă mai largă de estetică, filozofie sau sociologie. Nu-mi fac nici un fel de iluzii în privința distanței care mă separă de acea critică cea pe care sper să ajung cîndva s-o scriu. Ce m-a încurajat să fac această selecție conștient fiind de prezumția
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
blestem al unei sibile de mahala. De remarcat, în cartea pe care dedică istoriei urâtului, o istorie tematică, Umberto Eco apelează la ideea de carica- tură, „un soi de izbăvire estetică a urâtului”, în teoriile lui Karl Rosenkranz din O estetică a urâtului, pentru a releva o anumită practică a formelor cu reflexele ei estetice. Ceea ce Karl Rosenkranz afirmă în ceea ce privește caricatura se potrivește și în cazul lecturii operei lui Caragiale care-și păstrează armonia în ciuda unui indice de deformare care aruncă
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
patosul, teatralitatea, sublimul și violența. Cu acestea emulează jurnalistul mai mult sau mai puțin con- știent, forma sa de rapt delirant este recuperabilă prin discursul căruia Coriolan îi oferă doar pretextul. Mai tre- buie spus ca Michel Lacroix apropie această estetică a eroicului de resorturile care configurează o estetică particu- lară a acțiunii politice, în cazul analizat de autor, estetica fascistă : „En laissant libre cours à l’expression et son émotion esthétique, dans toute sa fureur, en tentant aussi de faire
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
jurnalistul mai mult sau mai puțin con- știent, forma sa de rapt delirant este recuperabilă prin discursul căruia Coriolan îi oferă doar pretextul. Mai tre- buie spus ca Michel Lacroix apropie această estetică a eroicului de resorturile care configurează o estetică particu- lară a acțiunii politice, în cazul analizat de autor, estetica fascistă : „En laissant libre cours à l’expression et son émotion esthétique, dans toute sa fureur, en tentant aussi de faire partager à son lecteur cet intense sentiment, il
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
rapt delirant este recuperabilă prin discursul căruia Coriolan îi oferă doar pretextul. Mai tre- buie spus ca Michel Lacroix apropie această estetică a eroicului de resorturile care configurează o estetică particu- lară a acțiunii politice, în cazul analizat de autor, estetica fascistă : „En laissant libre cours à l’expression et son émotion esthétique, dans toute sa fureur, en tentant aussi de faire partager à son lecteur cet intense sentiment, il verse la plupart du temps dans ce lyrisme échevelé, fait de
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
al secolului care vine nu îi va mai fi rușine de non-sens, ci îl va cultiva cu obstinație, până la delir și oroare, de la avangardiști la misticii revoluționari. Acest trucaj literar este însă evocat într-un alt text care configurează o estetică prin refuzul alteia, un articol care prin titlu se înconjoară de aparențele modestiei : „Câteva păreri”. Caragiale apelează atât la anecdotă, cât și la exem- plul decupat din textul literar a ceea ce până la el a constituit un model exemplar, ne referim
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
tensionate. Caragiale sesizează arti- ficiul romantic ca artificial, semn că autorul a depășit o vârstă a literaturii pentru a intra într-o alta. Pentru a ilustra această incompatibilitate el face trimitere la drama Hernani a lui Victor Hugo emblematică pentru estetica romantică. Fără să o spună direct, ceea ce i se pare inac ceptabil la dramaturg este calitatea sa de „poet liric”, sintagma cu care este invocat și care-l legitimează. Cu alte cuvinte, lirismul și retorica au un mariaj dezastruos pentru
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
exemplar și pentru faptul că relevă propriul profil ca dramaturg. Altfel, el devine regizorul piesei de mare succes, O noapte furtunoasă, punere în scenă care s-a dorit exemplară atât pentru viziunea scriitorului cerchist, cât și pentru asu- marea unei estetici în ce privește gruparea. În ciuda capa- cității de a se abstrage a cerchiștilor în „cercul” lor cultural, dute-vino-ul între Cluj și Sibiu și escapadele bucureștene își pun amprenta asupra lor într-un climat tulbure al tranziției de la societatea liberală, modernă la satrapia
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
ca spații formative cu propria matrice conceptuală și civilizațională. Caragiale constituia un genius loci al acestei lumi, de aceea polemica dintre cei doi prieteni privitoare la comediile lui Caragiale devine relevantă într-un context mai larg decât cel al unei estetici sau al unui gen. Perioada când Stanca montează la Sibiu în 1947 piesa lui Caragiale este încă una de tranziție, care prefigurează o metamorfoză de ansamblu a societății româ- nești. Piesa lui Caragiale oferă la rândul său posibilitatea de reflecta
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
clasic pentru că nu posedă „marile dimensiuni ale moralului, - tragicului - sublimului - religiosului - misti- cului” . Explicația cuprinde un profil identitar al sufletului românesc și al culturii române „[...] căci sufletul nostru e astfel alcătuit că știm trăi numai pe o singură coardă, cea estetică, dar occidentalul european (de altfel, ca și rusul) nu rezistă decât la valoarea estetică conjugată cu altele, care de-abia ele să-i dea adâncime și semnificația dura- bilă.” Personajele lui Caragiale fiind lipsite de o conștiință morală, ceea ce include
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
până la paroxism, până la acel «insoutenable», care după Ionescu e «violent- comic, violent dramatic» și «singurul profund tragic, profund comic, esențialmente teatru» , constituie și viziunea origi- nară, fundamentală, a lui Caragiale. «Simț enorm și văz monstruos» e formula ce-i rezumă estetica.” Și în acest caz, lentila e de vină în ceea ce privește interpretarea lumii caragialești ca una coșmarescă. Alexandru Paleologu este prizonierul unui regim totalitar - la fel și Lucian Pintilie -, iar viziunea pe care o are despre opera lui Caragiale împru- mută mult
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
industriale în orice problemă de justiție. S-a pensionat la începutul lunii septembrie 1980 și a decedat la începutul lunii octombrie 1993, fiind înhumat în cimitirul Eternitatea din Iași. CARMAZINU-CACOVSCHI, VSEVLAD (1898-1988ă ARHITECT PEISAGIST Savant de reputație mondială în domeniul esteticii mediului ambiant, creator al Școlii Românești de Arhitectură Peisagistică, profesorul universitar doctor docent Vsevlad CarmazinuCacovschi s-a născut la 16 septembrie 1898, în stația C.F.R. Cristești, comuna Holboca, de lângă Iași, provenind dintr-o familie de intelectuali de origine poloneză. A
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]