5,331 matches
-
perceput de actorii locali mai curând ca o amenințare. Creditele acordate pentru dezvoltarea ofertei de locuințe noi, adaptate persoanelor aflate în dificultate, și pentru construirea locuințelor sociale nu au fost consumate în totalitate (unele experiențe demonstrează însă temeri și comportamente exagerat de prudente). Astfel, în opinia lui Bernard Légé, persoanele care provin din centrele de adăpost și care primesc diverse garanții 392 nu mai afectează de facto ordinea socială. "Organismele HLM nu fac nici o diferență între populația admisă în mod normal
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
infirmilor și bolnavilor incurabili. După Jean Boulouis, Essai sur la politique des subventions administratives, Paris, Armand Colin, 1951. 41 Henri Monod, citat de L. Bourgeois, op. cit., 1914, p. 269. 42 Trebuie să menționăm totuși, după cum demonstrează Anne Carol, că este exagerat să se facă din eugeniștii francezi precursorii genocidului din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Eugenismul francez nu a dus decât la examenul prenupțial. Vezi Anne Carol, Histoire de l'eugénisme en France. Les médecins et la procréation, XIXe-XXe
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
mâna stângă este lejer dusă înainte-sus, în față, în timp ce corpul se răsucește ușor spre dreapta cu trecerea greutății pe piciorul drept. Mâna se duce oblic jos, în spate, cu racheta ținută oblic sus, în spate, printr-o mișcare de extensie exagerată din articulația mâinii. Lovirea propriu-zisă începe în momentul eliberării mingii din mâna stingă. Brațul drept, cu racheta, execută o biciuire energică, lovește mingea, continuând avântarea în sus. Greutatea corpului este transferată înainte pe piciorul stâng, iar dreptul se ridică pe
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
lui F. Prefața, unde se afirmă violent aservirea literaturii române față de cea franceză, va trezi reacția lui E. Lovinescu, care se va disocia ferm de exagerările fostului său discipol. De altfel, autorul poate fi bănuit mai curând că ar fi exagerat cu bună-știință, din varii rațiuni, decât că ar fi nutrit o reală desconsiderare a culturii române, definită drept „colonie a culturii franceze” și „provincie din geografia sa”, cu atât mai mult, cu cât în carte se anunța apariția „în curând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
a pretins că este o lucrare ratată, un eșec al unui scriitor talentat. Referindu-se la problemele criticii literare, I. Vitner s-a declarat în dezacord cu aprecierile făcute în referat. După părerea sa lipsurile criticii literare ar fi fost exagerate în referat, trecându-se peste succesele câștigate în acest domeniu. Asemenea succese ale criticii noastre actuale ar fi, după părerea vorbitorului, cele patru culegeri de articole de critică literară apărute la E.S.P.L.A la sfârșitul anului trecut și apariția volumului
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ale fenomenelor, diminuează forța și dramatismul faptelor vieții. Ca și teoriile naturaliste, concepțiile care identifică tipicul cu o medie statistică oarecare, duc la o artă lipsită de putința reflectării adevărului vieții. La baza ei stă în fond tot obiectivismul burghez (...). Exagerând, îngroșând anumite trăsături în făurirea chipului Mamei Gorki a văzut mai adânc, mai în profunzime realitatea (...). Caragiale a urât lumea burghezo-moșierească, a fost adânc convins că în cadrul ei necinstea, fărădelegea, prostia, mișelia sunt însușiri prețuite, care garantează ridicarea pe scară
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
văzut mai adânc, mai în profunzime realitatea (...). Caragiale a urât lumea burghezo-moșierească, a fost adânc convins că în cadrul ei necinstea, fărădelegea, prostia, mișelia sunt însușiri prețuite, care garantează ridicarea pe scară socială. Spre a arăta cât mai clar aceasta a exagerat conștient trăsăturile unora dintre personajele sale. Pe Agamiță Dandanache, de pildă, l-a făcut cretin și zaharisit, adică mai incapabil decât Farfuridi (...). În literatura realismului socialist, problema exagerării conștiente capătă o însemnătate deosebită (...). Artiștii care aplică metoda realismului socialist au
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
unora dintre personajele sale. Pe Agamiță Dandanache, de pildă, l-a făcut cretin și zaharisit, adică mai incapabil decât Farfuridi (...). În literatura realismului socialist, problema exagerării conștiente capătă o însemnătate deosebită (...). Artiștii care aplică metoda realismului socialist au posibilitatea să exagereze în mod conștient, să înfiereze diferite aspecte ale vieții cu scopul de a reda perspectivă viitorului (...). În perspectiva devenirii, artistul realist socialist reliefează mai profund și adevărata față a vechiului (...). Unii interpretează însă mecanic, simplist aceste idei. Pentru ei exagerarea
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
perspectivă viitorului (...). În perspectiva devenirii, artistul realist socialist reliefează mai profund și adevărata față a vechiului (...). Unii interpretează însă mecanic, simplist aceste idei. Pentru ei exagerarea conștientă în arta realismului socialist, se reduce la o simplă anticipare a faptelor, (...) a exagera conștient după ei înseamnă a deforma lucrurile, a le înlocui pur și simplu cu reprezentările lor viitoare. O asemenea interpretare este deosebit de primejdioasă pentru că deschide larg calea «corectării» (...). Roadele nefericite ale unor asemenea concepții se pot cunoaște în felul cum
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
mai ales în sesizarea unor trăsături autentice, convingătoare ale personajului principal, tânărul Landru. De aceea trebuie arătat că este nejustă critica apărută în Scânteia tineretului, într-o cronică semnată de Mihail Lupu. Autorul cronicii - la adăpostul unor observații critice întemeiate - exagerează lipsurile nuvelei ajungând până la urmă să declare că aceasta este lipsită de valoare (...). Este clar că articolul întitulat greșit O nuvelă care denaturează chipul tânărului constructor al socialismului nu-i poate ajuta lui Ștefan Andrei în creația sa, deoarece cronicarul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
povestiri. Dar nu acelea erau elementele de viitor, germenii dezvoltării de mai târziu a scriitorului. Nu din Colina sau Calul, s-a dezvoltat autorul Desfășurării. În primele lui nuvele, alături de o vădită și puternică tendință spre naturalism, de un interes exagerat spre analiza psihologică a stărilor sufletești întunecate și bolnăvicioase, există, bine desenată, fizionomia unui puternic scriitor realist. Chiar în schițele și nuvelele naturaliste există un element sănătos, așa cum există un element sănătos în însăși metoda naturalistă, la un Zola, la
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
vikingi danezi care, pe cînd călătoreau pe un rîu în Franța, au fost întrebați de un mesager, strigînd de pe mal: "Care este numele stăpînului vostru?" "Nici unul", au răspuns ei, "toți sîntem egali".3 Însă trebuie să rezistăm tentației de a exagera. Egalitatea cu care se lăudau vikingii exista doar printre oamenii liberi, chiar ei variind prin avere și statut. Mai jos decît oamenii liberi erau sclavii. Asemenea grecilor și romanilor, iar în această privință, asemenea europenilor și americanilor cu secole mai
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
dirija guvernul statului, de ce am accepta superioritatea intrinsecă a altora ca un principiu politic fundamental? Cu siguranță, o persoană sau un grup cu destulă putere și-ar putea impune pretenția referitoare la superioritatea lor intrinsecă în fața obiecțiilor voastre fără a exagera, chiar peste cadavrele voastre. De-a lungul istoriei umanității, mulți oameni și grupuri au făcut uz sau mai bine spus abuz de putere exact în modul acesta. Dar pentru că forța brută își are limitele sale, cei care au pretins a
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
cursul? — A, Încerc să-mi aduc aminte. Păi... a fost bine. N-ai pierdut prea mult. Și dup-aia am fost la shopping cu mama și cu Janice. Ne-am dus la Liberty și la Browns. Sper că n-ai exagerat, mă privește el Îngrijorat. Te-ai odihnit? Adu-ți aminte ce-a zis Venetia despre tensiunea ta. — Mă simt foarte bine! Îmi flutur brațul În aer. Niciodată nu m-am simțit mai bine! — Păi, Luke se uită la ceas, ar
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
rapid, Încruntată. Ai idee cît rău Îți poate face așa ceva la coloană? Crede-mă, știu despre ce vorbesc, am lucrat un an de zile cu o fizioterapeută, adaugă către Luke. N-ai idee cîte a văzut Întîmplîndu-se de la cărat genți exagerat de mari! — Dar asta e moda, zic scurt. — Moda! slobozește Venetia un nou șir de hohote melodioase de rîs. Moda Îți dăunează sănătății. Încearcă asta, Becky. Recomandată de fizioterapeuta mea. Deschide un dulap și scoate o borsetă cu curelușe kaki
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Rebecca. Doctorița asta nouă e de acord? Vedeți? Vedeți cum e? Nici un „Ce mai faci?“ sau „Arăți excepțional“. — SÎnt gravidă, i-o trîntesc. Și se pare că o să am un copil destul de mare. Expresia lui Elinor nu se Îmblînzește. Nu exagerat de mare, sper. Bebelușii prea voinici sînt vulgari. Vulgari? Cum Îndrăznește să-mi facă splendida mea odraslă vulgară? — Mă rog. Eu una mă bucur c-o să fie mare, zic sfidătoare. Așa, o să aibă mai mult loc pentru... tatuaje. Parcă-parcă am
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
să-i luăm lui Becky. Și Jess a zis: „Nu mai avem ce să-i luăm, și-a cumpărat deja toată Londra.“ Se aude un hohot general de rîs, și simt cum mă fac precum sfecla. Ok, poate că am exagerat un picuț. Dar ideea e că a trebuit s-o fac. Vreau să zic, o să fiu mult prea ocupată după ce se naște copilul ca să mai am timp de cumpărături. Probabil că vreun an n-o să ajung pe la nici un magazin. — Deci
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
rame foto, niște vaze mici și niște broșe stil anii ’30. Ați mai fost pe la noi, nu? zice vînzătoarea, În timp ce scanează revista. De Crăciun ați fost aici tot timpul. Tot timpul. Pe bune acum. Și oamenii ăștia, cît pot să exagereze! — Tocmai m-am mutat Înapoi În zonă, Îi zîmbesc amical. Mă numesc Becky. — V-am remarcat. Pune numărul din Vogue Într-o pungă de plastic. — Vă spunem „Fata...“ Nu mai continuă, și eu Înțepenesc. Ce voia să zică? — Șșt! zice
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
ceea ce face astăzi Vadim de ceea ce a făcut înainte. Când îl văd la TV, mi se pare incredibil că a fost posibil să scăpăm de Ceaușescu, iar acum democrația ni-l livrează pe tribun! Liviu Antonesei: Poate nu trebuie să exagerăm cu optimismul! Văd că Mona Muscă, după ce a fost deconspirată, după un prim moment în care a scăzut puțin în sondaje, în ultimul a recuperat, ba chiar a și avansat. Sigur, cazul d-sale nu este unul la fel de încărcat precum
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
trăi din ceea ce știi să faci și îți place să faci e preferabil oricăror altor forme de a-ți câștiga existența, cred că în cazul lui Emil Hurezeanu funcționează și un fel de instinct pedagogic. Cum, bănuiesc, nu-i place exagerat de mult presa noastră, merge din loc în loc și încearcă să o mai schimbe! Din același motiv și reportajele-interviu amintite ar putea fi utilizate în orice școală de jurnalism cu mult folos. Episodul lui cu consilierea d-lui Năstase e
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
umbla o vorbă: "avem mai multe ziare decât ziariști". Acum, lucrurile nu sunt foarte diferite din acest punct de vedere decât că e mai calificată în modul de a face porcării!, dar a dispărut aproape cu totul onestitatea. Poate e exagerat spus că a dispărut aproape cu totul, dar a dispărut în proporție îngrijorătoare. Dacă lucrurile ar sta altfel, ar fi suficient să citesc unul-două ziare centrale și unul-două locale, așa însă pierd două-trei ore în fiecare noapte ca să verific încrucișat
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
venit din presa studențească, iar cei mai mulți chiar de la Iași. Ți-i amintești pe toți? Să nu-l uiți pe Tatulici, tatăl lui L. Ulici, cum spuneau, în epocă, cei de la "Ars Amatoria"! Liviu Antonesei: Eu aș putea spune fără să exagerez că anii de presă studențească au fost un fel de a doua facultate, făcută în paralel cu prima. Iar la Iași chiar era puternică și foarte vie. La Cluj, era "Echinoxul", mai erau câteva reviste bunișoare prin țară, dar aici
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
de consiliere școlară, Durata observației: aproximativ două ore. Deprinderi de comunicare * verbală - clienta este comunicativă, folosește un limbaj elevat. Îsi exprimă cu ușurință ideile si nu întâmpină probleme de înțelegere. Este sigură pe ceea ce spune si are tendința de a exagera lucrurile. C.L. prezintă calitățile unui bun orator. Precizie, claritate, fermitate. * non-verbală - pe parcursul discuției eleva a avut un comportament degajat si si-a privit interlocutorul în ochi. Atitudinea ei inspiră siguranță si stimă de sine ridicată. Nu agreează discuțiile care îl
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
mimică (privirea de dormitor). Orientarea privirii poate să însemne și un dispreț, și atenție, și nestatornicie, însă pupilele mărite înseamnă atenție. Mulți privesc mâinile în clipele de răgaz. Ținuta mâinii poate fi intenționată sau nu: oratorii, care fac gesturi largi, exagerează. Acțiunile de tranziție arată nerăbdarea, (fumatul), ori altele distrag atenția (atingerea obiectelor): încrucișarea brațului (ascultare distantă), așezarea mâinilor în poală (pentru a păstra distanța), lovirea aerului cu mâna (agresivitate), mâna întinsă cu palma orientată în sus (întrebarea), apropierea palmelor una
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
lăudate, cât și critica lor nefondată: nu trebuiau criticate dispozițiile date de autoritatea ecleziastică, deoarece Biserica nu era un parlament. Atunci când anumiți clerici nu se comportau în conformitate cu normele bisericești, era important să nu se dea atenție ziarelor contrare credinței, pentru că exagerau aceste fapte. Dacă nu-i puteau apăra sau scuza, ziarele puteau să facă totuși cunoscută nefericirea celor ce trageau concluzii greșite în privința Bisericii, judecând-o după cazuri izolate. Existau texte catolice care, în loc să educe, mai mult produceau iritare, deoarece nu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]