5,507 matches
-
ocupația predominantă, se cresc oi, vaci, porci și păsări pentru consum propriu. Bezdedenii sunt ciobani renumiți fiind găsiți cu turme în Bucegi. "Ciobănia" este o meserie respectată și foarte veche. De asemenea se cultivă pentru consum propriu porumb, cartofi, varză, fasole, etc. Se lucrează în general fără mijloace mecanizate. Pomicultura este practicată de aproape toată lumea, se produc în special mere și prune. IAS-ul din Buciumeni care se întindea și în Bezdead producea recolte impresionante de mere însă a fost dezafectat
Comuna Bezdead, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301154_a_302483]
-
și a condițiilor climaterice, locuitorii comunei noastre, chiar din cele mai vechi timpuri s-au ocupat mai puțin cu agricultura. Dintre cereale, singurul cartoful și porumbul se cultivă în grădinile închise și nu departe de casă;iar dintre legume: ceapă, fasole, usturoi, varză, roșii, vinete, etc. în grădina de zarzavat în jurul locuinței. Este cunoscut faptul că majoritatea locuitorilor din comună au fost clăcași și o parte moșneni, iar prin legea rurală din 1864, un număr de 174 clăcași au fost împroprietăriți
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]
-
bogate în vitamina B se numără carnea de porc, ficatul de vită, anumite specii de pește (țiparul, tonul), cerealele integrale (tărâțele) și pâinea din cereale integrale (pâinea neagră, din tărâțe), orezul brun (nedecorticat), semințe de floarea-soarelui, nuci, alune, legume uscate (fasole, linte) și cartofi. Carența vitaminei B apare în special în cazul consumului excesiv de dulciuri, de orez decorticat, de alcool, și în caz de surmenaj și de boli infecțioase. Această carență determină: afecțiuni cardiace, afecțiuni cerebrale, anorexie, anxietate, astenie, confuzie mintală
Tiamină () [Corola-website/Science/301327_a_302656]
-
grețurilor de dimineață, similare cu cele ale ghimbirului. Doza zilnică recomandată variază între 1,3 mg și 2,0 mg, în funcție de vârstă și sex. Vitamina B apare foarte des în alimentele și animale, și vegetale. Ficatul, carnea de pasăre, peștele, fasolea verde, salata, germenii de grâu, drojdia și bananele sunt câteva din alimentele bogate în vitamina B. Vitamina B este un compus solubil în apă care a fost descoperit în anii 1930, în timpul studiilor nutriționale făcute pe șobolani. Vitamina a fost
Vitamina B6 () [Corola-website/Science/301428_a_302757]
-
pentru exporturile agricole braziliene, ca și alunele de para, caju, diverse sortimente de ceară și fibre, au început să fie cultivate în cadrul plantațiilor. Datele din 1996 (FIPE) indică Brazilia ca cel mai mare producător mondial de cafea, al doilea de fasole, ai treilea de trestie de zahăr și de porumb și al patrulea de cacao. Datorită climei variate, Brazilia produce toate tipurile de fructe, de la varietatile tropicale din nord (inclusiv avocado), până la citrice și struguri, cultivate în principal în regiunile mai
Economia Braziliei () [Corola-website/Science/300093_a_301422]
-
trei săptămâni o scoteau, o puneau la uscat ca mai apoi, în zilele bune, se apucau de melițat și o transformau în fuioare pentru tors. Lâna o spălaseră și o pregătiseră pentru tors în primăvară. În octombrie se culegea porumbul, fasolea, varza, bostanii pentru hrana porcilor. Știuleții de porumb se adunau în grămezi de obicei în șură, unde seara se organizau mici clăci de gheojghiocare a știuleților la care participau cei învecinați, prilej excelent de vorbă și de haz. Munca asta
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
Mediu ghimbirul a fost folosit și la aromatizarea berii adevărate. În Europa întâlnim ghimbirul în mod special în bucătăria ungurească tradițională unde cunoaște o utilizare frecventă în condimentarea unor fripturi, de obicei mai grase, sau la mâncăruri mai grele (din fasole, linte, varză), dar și la deserturi (de ex. cozonacul cu ghimbir proaspăt). Ghimbirul uscat este destul de diferit ca gust și nu poate substitui rizomul proaspăt. El este doar un ingredient opțional în unele amestecuri de condimente, ca pudra de curry
Ghimbir () [Corola-website/Science/301561_a_302890]
-
este cel mai vechi festival folcloric din Satu Mare. Nu în ultimul rând bucătăria tradițională din Chilia trebuie încercată (ex. "plăcinte codrenești cu lobodă", "tăști", "scoverzi"/clătite, "fancuri", "moșocoarne", "vărzar", cozonaci cu brânză sau diverse fructe, supele tradiționale de cartofi și fasole, slănina și șunca pregătite tradițional, pălinca făcută la pălincia din sat din diverse fructe ale localnicilor, individuale și/sau combinate). În perioada sărbătorilor de iarnă încă se practică colindatul tradițional, dar și "Viflaimul" și "Steaua" organizate de tinerii din sat
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
pârluit, ori in care se dă mâncare la porci 9huțulă=halău, valuv); vipt=sarcină, sac, straiță umplută cu cereale atât cât poate duce normal fiecare persoană (de regulă intre 10 si 30kg, funcție si de teren, distanță);vospe=teci de fasole, foile de porumb care învelesc știuletele (pănuși), cojile de la semințele de dovleac; vramiță și vrămicuță (cu "m" nu cu "n")= poartă, ușa mai mare respectiv mai mică la gardul de la intrare în curte, șură, ocol de fân, holdă îngrădită; veacă
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
În condițiile prezentate anterior a rămas de secole pentru locuitori alternativa păstoritului și a creșterii animalelor, ca ocupație de căpetenie, completată într-o măsură mai mică de agricultură, de cultivarea cerealelor (grâu, secară și porumb), a legumelor și zarzavaturilor (cartofi, fasole, varză, ceapă, usturoi, mărar, pătrunjel, etc.). Având în vedere ocupația principală a locuitorilor din Livadia rezultă că alimentația de bază a acestora era în primul rând bazată pe folosirea produselor animaliere: lapte, brânză, ouă sau carne de pasăre, porc, vită
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
rigurozitate posturile (Crăciun, Paște, Sânpetru, Sfânta Maria Mare), precum și în zilele de vineri ale săptămânii, când nu erau consumate produse pe bază de carne sau lapte, unt, brânză. În zilele respective se puteau consuma numai alimente pe bază de vegetale: fasole, varză, cartofi sau chiar post negru întreaga zi. Acest regim alimentar, care intrase în obișnuița oamenilor, era foarte sănătos. Revenind la creșterea și îngrijirea animalelor (ocupația de bază), trebuie remarcată existența unor moduri bine stabilite în timp pentru hrănirea și
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
pentru organizarea festivităților prilejuite de obiceiurile tradiționale. De asemenea tradiția populară a românilor are în luna decembrie ritualul tăierii porcului de Crăciun. Alimentația în cursul iernii era constituită din produse de origine animală (lapte, brânză, ouă, carne) și legume (cartofi, fasole, varză). Mâncărurile tradiționale care se găseau obișnuit pe masa unui livădean erau: - mămăliga din făină de porumb, era o mâncare obișnuită din meniul curent al locuitorilor și se servea împreună cu brânză, unt, ouă și lapte, - sarmalele cu carne, o mâncare
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
carne, o mâncare foarte mult apreciată în special de sărbători, cu sânger și slănină, - papară de ouă (“cotovei”-ouă în tigaie la care se adaugă puțin lapte și puțină făină de porumb), - în perioada posturilor ciorbe de cartofi sau de fasole uscată, - la desert se serveau “pancove”-gogoși sau “scoverzi”-clătite, - prăjiturile obișnuite “porony”,cu nucă sau dulceață, - plăcinte obișnuite cu nucă sau “zămăchișe”(brânză de vacă), - se mai obișnuiau găluște cu prune, tăiței cu brânză și lapte, etc. Dintre legumele
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
brânză și lapte, etc. Dintre legumele consumate trebuie remarcat că deabia în primii ani de după al II lea război mondial au început să se consume roșii la masă, până atunci se foloseau numai la prepararea bulionului. Obișnuit erau consumate varza, fasolea, cartofii, castraveții, sfecla roșie, etc. Fructele consumate obișnuit erau merele, perele, cireșile (vișinile foarte rar), iar prunele erau folosite frecvent pentru dulceață,“solvoiz” un fel de pastă și în special la prepararea țuicii de prune, mai slabă de 15-20 grade
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
bucăți de lemn, una mai lungă și alta mai scurtă, legate cu o curea de piele, având de secole o formă comună, în toate satele. Subsemnatul a putut vedea în copilărie (deceniul anilor '30), folosirea înblăciului pentru desprinderea boabelor de fasole uscată de pe vrejii ( tulpina fasolii ) și extragerea acestora din teci. Bâta cu o măciucă la un capăt, unealtă pastorală, era folosită pentru sprijin, ca răboj pentru număratul animalelor, armă de apărare sau pentru transportat traiste mai grele. La bucătărie erau
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
iar sătenii ieșeau la poartă cu colaci, mere, nuci, bomboane și bani mărunți. Fetele tinere își dădeau de soroc în seara de ajun sau de anul nou, se așezau pe masă pahare sub care se puneau boabe de porumb și fasole (fără să vadă ele) și apoi se ridicau să vadă surpriza: dacă se măritau sau nu anul care vine. De Bobotează tot satul mergea la apă, la Strei, de unde se întorceau încolonați cu prapuri și cu ulcioarele cu apă sfințită
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
retrocedate proprietățile luate abuziv la colectivizare. În serile lungi de iarnă aveau loc șezători ale tinerilor care erau itinerante în diferite gospodării. Cele două posturi (de Crăciun și de Paște) se țineau riguros, nu se consuma decât varză,cartofi și fasole, iar mâncare de dulce: brânză, carne, ouă și slănină nu se consuma deloc. Acest obicei al postului din motive religioase era foarte bun și din punctul de vedere al sănătății celor care îl țineau. În duminici și sărbători, după masă
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
a Suliței, pe marginea iazului Dracșani, din cauza apei freatice, se înregistrează deplasări de teren spre vatra iazului. Economia comunei Sulița are un caracter agrar. Principalele culturi întâlnite aici sunt: porumbul, grâul, orzoaica, sfecla furajeră, sfecla de zahăr, floarea soarelui, cartofi, fasole, etc. În categoria activităților de ordin secundar se înscriu cele comerciale sau din sfera serviciilor. Dotările publice existente pe raza comunei, destinate activităților mai sus amintite, aparțin cu preponderență sectorului privat și mixt. Acestea se alătură clădirilor și echipamentelor care
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
cuvenea. El care din tată -n fiu păzise cu sfințenie poruncile: 1)."să nu furi", 2)."să nu râvnești la bunul altuia", începu să ascundă, în sacoșă, în sânul cămășii, sub pălărie, în buzunare: boabe de grâu, de mazăre, de fasole, de porumb etc., pentru a potoli acasă foamea copiilor, păsărilor, etc. Dar ,ochiul" (miliție-securitate) vigilent, al stăpânului, sesiză cu ușurință abaterile ,grave" ale unor țărani și drept urmare aparatul represiv, bine hrănit la gospodăria de partid, se năpusti cu toată furia
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
și sapă. Dintre suprafețele cultivate pe un loc fruntaș se află porumbul, apoi grâul și secara , ovăz și floarea soarelui. Mai nou, sau cultivat suprafețe cu răpită. În zona de șes se mai cultiva legume, tutun și pepeni dar și fasole și cartofi. Ruinele bisericii construite în Mânzați în 1761 ar putea fi considerat un obiectiv turistic, dar izolarea comunei față de arterele rutiere principale și slabă dezvoltare economică a zonei este un obstacol. Rezervatia paleontologica din Mânzați este de interes național
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
atitudinea de respingere a oricăror forme de asociere. Sectorul zootehnic în general este slab dezvoltat, cu șeptelul în continuă scădere. Cele mai des cultivate sunt cerealele: grâul de toamnă, orzoaica de primăvară și porumbul, apoi cartoful și leguminoasele pentru boabe - fasolea, uleioase (rar) - floarea-soarelui. Potrivit datelor Recensământului General Agricol efectuat între 2002- 2003 în Luna de Sus erau 657 exploatații agricole individuale, suprafață totală: 697,71 ha, suprafață agricolă utilizată: 666,54 ha, teren arabil: 414,08 ha, teren arabil în
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
Săbăreni, Sterea, Teișori, Trestieni, Ulmi, Bacu, Moșteni, Joița, Buturugeni, Căscioarele Ulmi, Cosoba, Coteni. Locuitorii cultiva în special cereale, precum porumb, grâu, orz, ovăz și secara. Aici se mai cultivă și floarea soarelui, legume, si pomi fructiferi (legume: roșii, castraveți, varză, fasole, salată, cartofi, gulii, ridichi, morcovi, dovleci, vinete, dovlecei etc.; fructe: zmeura, căpșuni, pepeni, struguri etc.; pomi fructiferi: caiși, piersici, meri, corcoduși, pruni, vișini, cireși etc., dar și plante cu alte întrebuințări: fan, trifoi, răpită). Sunt înființate culturi de pawlonia ,un
Tântava, Giurgiu () [Corola-website/Science/300446_a_301775]
-
Logreștilor. În Valea Horga se găsesc zăvoaie și păduri bătrâne de stejar și fag. La est de Piscoiu, peste două dealuri, se află Dealul Muierii, care face legătura cu Peștera Muierii. Locuitorii satului se ocupă cu agricultura (cultivă grâu, porumb, fasole, cartofi, legume) și cu creșterea animalelor (bovine, ovine, porcine) și păsărilor. Clima este temperat-continentală specifică zonei de deal. Pădurile sunt formate în cea mai mare parte din stejar, fag și salcâm. De-alungul pârâului Amărăzuia se găsesc sălcii și arini și
Piscoiu, Gorj () [Corola-website/Science/300464_a_301793]
-
păr, prun, cireș etc. Majoritatea caselor erau cu două camere, una pentru dormit, iar cealaltă pentru gătit, care avea o vatră din cărămidă. Ele erau iluminate cu opaițul, feștila și apoi cu lampa. Oamenii se hrăneau cu varză, cartof și fasole. Primăvara și vara se consumau urzica, dragaveiul, ștevia, însă alimentul de bază rămânea mămăliga și turta. Hidrografia joacă un rol extrem de important în viața și activitatea oamenilor și este compusă din apele Jiului și Jilțului. Populația era în trecut alimentată
Turceni () [Corola-website/Science/299956_a_301285]
-
a insulei Newfoundland, Canada.. După o perioadă de explorări sponsorizate de marile națiuni europene, prima așezare a fost stabilită prin 1600. Europenii aduceau americanilor cai, pisici, vite și suine și în schimb se întorceau în Europa cu cartofi, curcani, tutun, fasole și dovleci. Mediul nou îi expunea pe coloniștii la diferite boli noi, necunoscute. Nativii (amerindienii) erau și mai sensibili față de bolile aduse de europeni, în special variola și rujeola. Amerindienii au pierit în număr mare înainte ca să înceapă colonizarea la
Istoria Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/299867_a_301196]